ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3616/2013

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3616/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 102 din 07 martie 2013 Tribunalul Iași a condamnat pe inculpatul C.C.,8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, căsătorit, 3 copii minori, recidivist, în prezent aflat în Penitenciarul Iași, pentru săvârșirea infracțiunii de "viol asupra unei minore care nu a împlinit vârsta de 15 ani", prev. și ped. de art. 197 alin. (1), alin. (3) teza I C. pen., cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., la pedeapsa principală de 15 (cincisprezece) ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, lit. b) și lit. e) C. pen., pentru o perioadă de 5 ani.

În baza art. 85 C. pen. s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepselor de:

- 1 (un) an închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 3453 din 15 decembrie 2011 a Judecătoriei Iași, def. prin nerecurare, pentru săvârșirea infr. prev. de art. 181 alin. (1) C. pen. (faptă comisă în data de 29 ianuarie 2011);

Au fost repuse în individualitatea lor pedepsele stabilite prin Sentința penală nr. 1063 din 10 aprilie 2012, def. prin Decizia penală nr. 902 din 04 septembrie 2012 a Curții de Apel Iași, respectiv:

- 1 (una) lună închisoare, stabilită pentru săv. infr. prev. de art. 180 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) teza I C. pen. (parte vătămată C.V.);

- 6 (șase) luni închisoare, stabilită pentru săv. infr. prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.;

- 1 (una) lună închisoare, stabilită pentru săv. infr. prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 modificată și republicată, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) teza I C. pen.

S-a constatat concurența infracțiunii prev. de art. 181 alin. (1) C. pen. (faptă comisă în data de 29 ianuarie 2011), pentru care a fost condamnat prin Sentința penală nr. 3453 din 15 decembrie 2011 a Judecătoriei Iași, def. prin nerecurare, cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr. 1063 din 10 aprilie 2012, def. prin Decizia penală nr. 902 din 04 septembrie 2012 a Curții de Apel Iași, și pentru care au fost repuse în individualitatea lor pedepsele mai sus menționate (fapte comise în data de 02 mai 2010).

S-a dispus contopirea pedepselor stabilite pentru infracțiunile concurente și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an închisoare, la care adaugă un spor de 2 (două) luni, pedeapsa finală fiind 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei finale de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare aplicată inculpatului pentru o perioadă de 3 (trei) ani și 2 (două) luni închisoare, ce constituie termenul de încercare stabilit în conformitate cu disp. art. 82 C. pen.

În conformitate cu disp. art. 85 alin. (3) C. pen., s-a constatat că termenul de încercare curge de la data rămânerii definitive a Sentinței penale nr. 3453 din 15 decembrie 2011 a Judecătoriei Iași.

În baza art. 83 C. pen. s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare, pedeapsă pe care a cumulat-o cu cea aplicată prin prezenta sentință, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală totală de 16 (șaisprezece) ani și 2 (două) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, lit. b) și lit. e) C. pen. pentru o perioadă de 5 ani.

Pe durata și în condițiile prev. de art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, lit. b) și lit. e) C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, respectiv de la 09 octombrie 2012 la zi.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul C.C., în condițiile art. 7 alin. (2) din același act normativ.

În baza art. 17, art 346, art. 348 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părții civile minore M.A.C., suma de 50000 RON cu titlu de daune morale.

În baza art. 189, art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 2500 RON cheltuieli judiciare, din care:

- suma de 200 RON reprezintă onorariul avocatului din oficiu desemnat pentru inculpat în faza de urmărire penală, ce urmează a fi achitat către Baroul Iași din fondurile speciale ale Ministerului Public;

- suma de 200 RON reprezintă onorariile avocaților din oficiu desemnați pentru inculpat și partea vătămată minoră în cursul cercetării judecătorești, ce urmează a fi achitată către Baroul Iași din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași dat în Dosarul nr. 1386/P/2012 la 03 decembrie 2012, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului C.C. (față de care acțiunea penală a fot pusă în mișcare anterior, prin ordonanța procurorului din 10 octombrie 2012) sub acuzația săvârșirii infracțiunii de "viol asupra unei minore care nu a împlinit vârsta de 15 ani", prev. și ped. de art. 197 alin. (1), alin. (3) teza I C. pen.

Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut în sarcina inculpatului că, în dimineața zilei de 08 octombrie 2012, a ademenit-o pe partea vătămată M.A.C., minoră în vârstă de 14 ani, într-un loc izolat din afara localității Sinești, județul Iași (în marginea unei păduri), unde, profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra, dar și prin exercitarea unor acte de constrângere fizică (imobilizare și loviri active) și morală (amenințări cu violențe sporite și cu moartea), a întreținut un raport sexual normal și complet, cu deflorare.

În cursul cercetării judecătorești, la solicitarea instanței:

- a fost desemnat de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași un psiholog pentru a o consilia pe mai departe pe partea vătămată minoră, pentru a lua legătura cu aceasta în vederea audierii și a fi prezentă în instanță în momentul audierii părții vătămate minore, respectiv, dna B.L.;

- a fost depusă adresa din 14 decembrie 2012 a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași din care rezultă faptul că minora se află în familie, că participă la un program personalizat de consiliere, este stabilizată emoțional și pregătită pentru audiere;

- la termenul din data de 17 decembrie 2012, în temeiul disp. art. 14 și 17 alin. (1) C. proc. pen. a fost pornită și exercitată din oficiu acțiunea civilă pentru partea civilă minoră, iar în temeiul disp. art. 17 alin. (2) C. proc. pen. a pus în vedere reprezentantului legal al părții vătămate, respectiv mama sa - numita C.M., să prezinte întinderea daunelor materiale și morale suferite de minoră, toate datele necesare și cheltuielile făcute cu însănătoșirea acesteia;

- a fost audiată partea vătămată minoră, în prezența psihologului desemnat, a reprezentantului său legal, respectiv mama sa - numita C.M. și a apărătorului din oficiu, astfel cum rezultă din încheierea de ședință din data de 17 decembrie 2012;

- a fost întocmit un referat de evaluare psiho-socială pentru inculpat, de către Serviciul Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași;

- la termenul din data de 17 decembrie 2012, a fost audiat inculpatul;

- au fost audiați martorii: C.M., mama părții vătămate minore, care a descris starea psihică a minorei, atât anterior cât și ulterior faptei, M.Ș.C., V.A.C., frații părții vătămate, care descriu starea în care au găsit-o pe minoră, după ce a fost agresată, R.A.B., care a fost în zona în care a fost săvârșită fapta;

- s-a făcut aplicarea art. 327 alin. (3) C. proc. pen., cu privire la audierea martorilor C.V. și T.P.I.

- prin adresa din 14 ianuarie 2013, a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași - Centrul de Primire a Copiilor în Regim de Urgență și Copiii Străzii, s-a comunicat instanței faptul că partea vătămată minoră se află în familie, precum și un program personalizat de consiliere;

- prin adresa din 07 februarie 2013 a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași - Centrul de Primire a Copiilor în Regim de Urgență și Copiii Străzii, s-a comunicat instanței ultima fișă psihologică a minorei, întocmită după finalizarea programului de consiliere a acesteia;

- au fost depuse copiile sentințelor penale definitive de condamnare anterioară a inculpatului;

- inculpatul a depus un memoriu, prin care arată că recunoaște și regretă fapta reținută în sarcina sa, precum și faptul că are trei copii minori.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:

În fapt, inculpatul C.C., locuitor al comunei Sinești, jud. Iași, are 28 de ani și locuiește împreună cu soția și cei trei copii ai săi. Astfel cum rezultă din referatul de evaluare, potrivit informațiilor obținute din dosar, corelate cu informațiile oferite de sursele intervievate, imaginea inculpatului și a familiei acestuia este prezentată într-o lumină favorabilă. Tânărul este caracterizat ca fiind un om gospodar, implicat în activități lucrative în folos personal și în cel al membrilor comunității, din dorința de a acumula bunuri materiale, dar și pentru a oferi sprijin celor din jur. Pe de altă parte, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, se manifestă violent verbal și fizic, atât în mediul familial cât și în comunitate. Comportamentul impulsiv al acestuia s-a concretizat în agresarea consătenilor deoarece au permis accesul animalelor pe pământul cultivat de inculpat, fără acordul lui. A fost condamnat anterior pentru infracțiuni comise cu violență. Cu ocazia interviului făcut de consilierul de probațiune a găsit justificări ale unor astfel de comportamente agresive. Astfel, a apreciat că a fost singurul care a putut să-și facă dreptate și era singurul mod posibil în care să reacționeze.

Rolul adoptat de inculpat în relația cu soția sa și copiii a fost cel de generator de venituri, astfel că educația și îngrijirea minorilor au revenit soției. Pe fondul consumului de alcool a agresat-o pe aceasta, de mai multe ori. În comunitate este perceput ca o persoană care se manifestă violent atunci când consumă băuturi alcoolice. De altfel, fapta dedusă judecății a fost comisă în astfel de circumstanțe.

Partea vătămată M.A.C., este soră cu soția inculpatului și mai are doi frați și două surori, alături de care locuiește împreună cu părinții (mama și soțul mamei, C.O., cu care s-a recăsătorit), într-un alt imobil din aceeași localitate.

În virtutea relațiilor strânse de rudenie, partea vătămată avea încredere în inculpat și adesea se ocupa de copiii acestuia și de treburile gospodărești, alături de sora ei mai mare.

În seara zilei de 7 octombrie 2012 soții C.C. și R.I. urmau să participe la o nuntă la căminul cultural din comuna Sinești, astfel că, la rugămintea surorii sale, partea vătămată M.A.C. a rămas în locuința inculpatului ca să supravegheze copiii pe timpul nopții. Împreună cu ea a stat și minora C.R.M., în vârstă de 10 ani, verișoară, care a venit la rugămințile victimei pentru a putea face față supravegherii celor trei minori ai familiei C., cu vârste cuprinse între 6 luni și 5 ani.

În dimineața următoare, fiind într-o zi de luni, 08 octombrie 2012, în jurul orei 8:00, soții C. s-au întors de la nuntă. Deși se afla vizibil sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul C.C. a mai consumat câteva beri și, pe fondul stării avansate de ebrietate, a luat hotărârea de a întreține relații sexuale cu minora M.A.C., care urma să împlinească vârsta de 15 ani peste doar două zile.

În urmărirea acestei rezoluții infracționale, sub pretextul că mai are nevoie de ajutorul ei, inculpatul a împiedicat-o pe partea vătămată să meargă la școală, iar la un moment dat, i-a spus că vrea să aducă vaca de la câmp, sens în care i-a cerut cumnatei minore să meargă cu el pe izlaz, în afara satului.

Partea vătămată l-a refuzat, spunându-i că a adus ea vaca de la câmp. Într-adevăr, imediat ce s-a trezit, în jurul orelor 07.00 dimineața, văzând că părinții copiilor nu s-au întors, a mers la sora inculpatului, situată în apropiere, și a încercat să-l contacteze telefonic pe inculpat, întrucât atât ea, cât și minora care o însoțise, trebuiau să meargă la școală. Inculpatul nu a răspuns la telefon și atunci l-a sunat pe un frate de-al ei, care i-a spus că inculpatul și sora lor sunt pe drum spre casă. Acesta a fost momentul în care minora s-a gândit să aducă și vaca de la câmp.

Întrucât dorea să-și satisfacă pornirile sexuale, inculpatul a insistat în continuare să o aibă în preajmă, sens în care a amăgit-o că trebuie să aducă caii de pe câmp și cu toate că partea vătămată a refuzat să meargă, inculpatul a insistat, spunând că soția sa trebuie să rămână acasă să mulgă vaca. Văzând că soția inculpatului a mers la vacă în grajd, minora a acceptat, astfel că cei doi s-au deplasat împreună către imașul unde inculpatul susținea că are caii priponiți. Inculpatul a luat de la domiciliu o pătură, motivând că va avea nevoie de aceasta la întoarcere, pentru a o pune pe cal. Pe cei doi i-au urmat și patru câini de-ai inculpatului.

Când s-au apropiat de o suprafață acoperită cu vegetație forestieră, denumită popular "Dealul Mare", partea vătămată a refuzat să intre în pădure, spunând că îi este frică. În acel moment, inculpatul pur și simplu a atacat-o pe partea vătămată, prinzând-o de mână și trântind-o la pământ, după care a tras-o de picioare înspre pădure: Partea vătămată a început să țipe după ajutor, dar fiind o zonă izolată, nu a fost auzită de nimeni. De asemenea, victima a opus rezistență, împotrivindu-se fizic inculpatului, împrejurare în care l-a și zgâriat cu unghiile pe față. De asemenea, datorită împotrivirii victimei, inculpatul a rupt mâneca stângă de la hanoracul cu care era îmbrăcată partea vătămată. De menționat este faptul că, inculpatul era îmbrăcat într-o pereche de pantaloni albaștri, cămașă în carouri de culoare bej, un pulover gri și o haină de piele maro.

În momentul în care minora a început să țipe și să se lupte cu inculpatul, câinii care îl însoțeau pe acesta au început să latre, asmuțiți și de stăpân, împrejurare ce a sporit starea de temere a părții vătămate.

Văzând că locul era totuși destul de expus, inculpatul a târât-o pe minoră mai în interiorul pădurii, i-a pus pătura peste cap pentru a nu mai putea striga după ajutor și a dezbrăcat-o personal de pantaloni și chiloți, victima refuzând să răspundă solicitării de a face acest lucru. Partea vătămată a opus în continuare rezistență, i-a spus cumnatului ei că este virgină și, cu toate acestea, inculpatul a lovit-o cu pumnii peste cap și în burtă și i-a introdus un colț de pătură în gură pentru a nu putea să strige după ajutor. După anihilarea victimei inculpatul s-a dezbrăcat și el de pantaloni și chiloți, dându-i în jos până la genunchi, și apoi s-a masturbat până la obținerea erecției. În continuare, inculpatul C.C. s-a urcat peste partea vătămată și a întreținut cu aceasta, timp de aproximativ 10 - 15 minute, un raport sexual normal și complet, cu deflorarea victimei și cu ejaculare intra-vaginală.

După epuizarea actului sexual, inculpatul a lăsat-o pe partea vătămată să plece și la despărțire a lovit-o cu piciorul în șezut, amenințând-o că îi va tăia beregata dacă va spune cuiva cele petrecute.

Pe drum, partea vătămată s-a întâlnit cu fratele ei V.A.C., care a văzut-o în stare de șoc - speriată, plânsă și cu hainele murdare de noroi. Martorul a condus victima acasă, unde partea vătămată i-a spus mamei sale C.M. că a fost violată de inculpatul C.C., astfel că martora a sesizat de îndată organele de poliție.

De menționat este faptul că, la data de 09 octombrie 2012, când a fost dusă spre examinare la I.M.L. Iași, minora avea fluxul menstrual foarte mare, fiind necesar ca aceasta să revină pentru examinare; s-a putut observa, însă, faptul că prezenta deflorare, a cărei vechime, însă, nu a putut fi precizată tocmai datorită fluxului menționat mai sus.

În urma examinării finale a acesteia, s-a concluzionat că M.A.C. prezintă o deflorare recentă, ce poate data din 08 octombrie 2012; prezintă la nivelul gleznei stângi, maleola externă, zonă excoriată, cu diametrul de 0,5 cm.; prezintă traumatism cranio-cerebral minor, excoriație mentonieră, contuzie toraco-abdominală; toate acestea s-au putut produce prin lovire cu sau de obiecte dure, pot data din 08 octombrie 2012 și nu necesită timp de îngrijiri medicale pentru vindecare; în probele prelevate s-au pus în evidență spermatozoizi.

A fost, de asemenea, analizată și pătura utilizată de inculpat, din raportul de expertiză serologică a urmelor biologice nr. 2173 din 31 octombrie 2012 rezultând că, pe pătură s-au evidențiat mai multe urme de culoare brun roșcat care sunt de sânge uman grupa 0.

În data de 10 octombrie minora a fost internată la Spitalul de Copii Sf. Măria Iași, trimisă fiind de către medicul de specialitate din cadrul I.M.L. Iași.

În legătură cu aceste fapte ale inculpatului, mai trebuie menționate următoarele:

- din declarațiile victimei rezultă că inculpatul a folosit atât constrângerea fizică, dar și constrângerea psihică; a recurs la forță pentru a anihila împotrivirea copilei: "m-a apucat de mână și m-a trântit la pământ, apoi m-a târât de picioare în pădure"; "mi-a pus pătura în cap, m-a ținut de gură, apoi mi-a introdus în gură un colț de pătură, nu am putut țipa și respiram foarte greu"; de asemenea, a recurs nu numai la ascendentul dat atât de gradul de rudenie, dar și la constituția sa fizică, la frica imprimată minorei imediat ce a trântit-o la pământ; un lucru extrem de important este acela că, la momentul la care câinii care-l considerau de stăpân au început să se agite, urmare a țipetelor victimei și a mișcărilor bruște din partea celor doi, inculpatul i-a asmuțit și mai mult, anihilând orice reacție fizică din partea minorei; nu era prima dată când asmuțea câinii într-un conflict; astfel, din analiza hotărârii de condamnare anterioară nr. 1063 din 10 aprilie 2012 a Judecătoriei Iași, def. prin Decizia penală nr. 902 din 04 septembrie 2012 a Curții de Apel Iași, rezultă, din situația de fapt stabilită de instanță, că inculpatul, aflat în conflict cu un consătean, a luat trei câini de-ai lui pe care i-a asmuțit pe oi, aceștia omorând un miel;

- pe parcursul întregului proces penal minora M.A.C., în vârstă de 14 ani și 11 luni la momentul agresiunii, a avut constantă în toate declarațiile date, indiferent de faza procesuală, inclusiv cu ocazia evaluării făcute de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului - Serviciul Situații de Urgență;

- din prima fișă de examinare psihologică făcută victimei la data de 11 septembrie 2012 în cursul urmăririi penale rezultă că aceasta prezintă un profil psihologic de tip anxios, stare de șoc emoțională, sentimente de non-valoare și dezamăgire, temeri legate de sentimentul de insecuritate și de repetare a faptelor; tabloul clinic indică simptome multiple de traumă cu stare de șoc emoțional ca urmare a punerii în pericol a propriei existențe; iritabilitate și accese de plâns; se concluzionează prin această fișă că, minora trăiește un episod de șoc emoțional cu stare de depersonalizare; necesită consiliere în vederea surmontării situației de criză;

- ulterior, în faza cercetării judecătorești, a fost depusă o fișă de examinare psihologică de la momentul februarie 2013; din aceasta rezultă faptul că, minora prezintă o evoluție pozitivă, se află în stadiul de reorganizare, cu diminuarea stării de disconfort emoțional, legat de evenimentul traumatic; probele psihologice conturează un profil psihologic relativ stabil, cu stări de tip anxios, de neliniște, de îngrijorare; are o stimă de sine dependentă de relațiile celor dragi; tabloul clinic indică stare de iritabilitate ce se poate accentua în situații de constrângere; s-a constatat o diminuare a nivelului furiei, îndeosebi după audierea în instanță;

- conducerea în teren a organelor judiciare de către minora M.A.C. a avut loc în ziua de 08 octombrie 2012; martorii asistenți prezenți cu aceste ocazii (C.V.; T.P.I.) nu au putut fi audiați în fața instanței, constatându-se imposibilitatea audierii acestora, instanța a făcând aplicarea art. 327 alin. (3) C. proc. pen.; planșele fotografice anexă o înfățișează pe minoră indicând traseul și locul unde s-a desfășurat agresiunea;

- martora C.M., mama victimei, pe întreg parcursul procesului penal, a descris starea de șoc în care se afla victima la momentul imediat următor agresiunii (când aceasta a ajuns acasă, găsită fiind de unul dintre frați); Astfel, martora declară că, "C. era murdară de noroi, abia mergea, plângea, era speriată, mi-a spus că a fost violată de C."; declarația fetei dată în fața mamei este aceeași cu cele ulterioare; cum s-a subliniat mai sus, există constanță în relatare; în cursul cercetării judecătorești, mama a subliniat că minorei i-a fost rău fizic circa o săptămână; imediat ce a fost luată de organele de poliție în ziua de 08 octombrie 2012, fata a vomat de mai multe ori;

- martorul V.A.C., fratele minorei, după cum rezultă din situația de fapt prezentată mai sus, a plecat în căutarea surorii lui (după ce celălalt frate a încercat să o găsească, dar nu a reușit) și a găsit-o pe o uliță, la aproximativ 300 metri de casă: "C. plângea, mergea greu, iar pantalonii și flaneaua cu care era îmbrăcată erau murdare de noroi; am întrebat-o ce s-a întâmplat, de ce plânge, iar ea mi-a spus că a fost violată de cumnatul C."; și în fața acestui martor minora a declarat cum s-a întâmplat, astfel cum rezultă din declarația acestuia, evenimentele fiind descrise la fel;

- martorul M.Ș.C., celălalt frate al victimei, a declarat că, în jurul orei 11.30 s-a deplasat către pădure pentru a o căuta pe sora lui, dar nu a găsit-o și, după ce a ajuns acasă, a plecat fratele lui, V.A. să o caute; acesta a adus-o acasă; minora a relatat familiei că inculpatul a tras-o forțat în pădure, i-a pus o pătură în cap și apoi a întreținut relații sexuale cu ea; era speriată, plângea, hainele îi erau murdare;

- din procesul-verbal întocmit la data de 08 octombrie 2012 rezultă faptul că inculpatul, la momentul la care a fost dus la audiere, prezenta pe față urme de violență, respectiv pe partea dreaptă și în zona nasului, un număr de opt zgârieturi; acestea pot fi observate inclusiv din analiza planșelor fotografice anexe procesului verbal;

- de asemenea, din raportul de constatare medico-legală nr. 1713/OF din 09 octombrie 2012 întocmit de I.M.L. Iași rezultă că inculpatul prezintă excoriații faciale ce s-au putut fi produse prin zgâriere și comprimare cu unghiile; aceste leziuni pot data de 08 octombrie 2012 și necesită 1 - 2 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare; în plus, excoriațiile faciale au putut fi produse în cadrul unor manevre de apărare ale victimei în timpul agresiunii cercetate;

- în faza de urmărire penală, într-o primă declarație, inculpatul a recunoscut întreținerea de relații sexuale, dar a precizat că minora a fost de acord, cu atât mai mult cu cât urma să-și serbeze ziua de naștere și i-a acceptat să primească suma de 100 RON; după ce actul sexual a avut loc, i-a dat suma de 50 de RON, aspect care a nemulțumit-o, moment în care l-a amenințat că, dacă nu-i dă suma promisă îl va reclama la poliție; această susținere nu numai că nu se coroborează cu întreg materialul probator administrat în cauză, dar este și retractată, ulterior, de către inculpat, care a recunoscut că a forțat-o să întrețină raporturi sexuale; nu a recunoscut că a asmuțit câinii la momentul la care minora s-a agitat și a început să țipe;

- în faza judecății, inculpatul a recunoscut, de asemenea, faptul că a forțat-o pe minoră să întrețină relații sexuale; nu și-a putut aminti dacă au început, la un moment dat, câinii să latre, dar știe sigur că au mers cu el; nu recunoaște atitudinea de după comiterea faptei, amenințarea ce i-a adresat-o pentru a nu povesti nimănui nimic din ceea ce s-a întâmplat;

- legat de vârsta victimei, trebuie menționat că, inculpatul știa foarte bine că minora nu a împlinit 15 ani; în declarația olografă dată în faza de urmărire penală, chiar precizează că i-a promis victimei că, după întreținerea de relații sexuale, îi va da suma de 100 RON, pentru a-și serba peste două zile ziua de naștere.

Inculpatul C.C. a adoptat o poziție procesuală parțial corespunzătoare, atât în fața instanței de judecată, cât și în faza de urmărire penală. La început a încercat să acrediteze ideea că victima a fost de acord cu propunerea lui de întreținere a relațiilor sexuale, pentru a obține niște bani. Ulterior, a recunoscut faptul că a folosit constrângerea fizică pentru a-i anihila opoziția, dar a negat amenințările legate de momentul în care se va întâlni cu ceilalți, când ar fi trebuit să nu povestească nimănui nimic. De asemenea, nu a recunoscut faptul că a asmuțit câinii la momentul la care victima a început să țipe și să se zbată. Aceste susțineri sunt înlăturate prin întreg materialul probator administrat în cauză, fiind dovedită atât împrejurarea că inculpatul a folosit constrângerea fizică, lovind minora, acoperind-o cu o pătură, băgându-i un colț de pătură în gură, cât și exercitarea constrângerii psihice, morale asupra acesteia (în ideea intimidării și determinării acesteia de a adopta o poziție de necomunicare cu privire la cele întâmplate) și, toate acestea, în scopul întreținerii de relații sexuale.

Din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași rezultă (pe lângă cele deja subliniate la începutul prezentei hotărâri) faptul că, în cazul inculpatului, se constată existența unor probleme legate de consumul de alcool și de gestionarea furiei. Din declarațiile martorilor audiați rezultă că inculpatul are un comportament impulsiv, și-a agresat consătenii în mai multe rânduri. Soția recunoaște că a fost agresată fizic de către inculpat, dar minimalizează acțiunea acestuia, justificând-o prin prisma consumului de alcool.

Atitudinea de regret asupra săvârșirii faptei deduse judecății trebuie analizată în special prin prisma faptului că inculpatul este foarte îngrijorat de situația sa, trecând ușor peste suferința părți vătămate. Atitudinea inculpatului este potențată de cea a soției, care încearcă să scuze comportamentul soțului și să atribuie o parte din responsabilitatea acestuia în sarcina părții vătămate, cu care este soră.

Mai mult, pentru infracțiunile de violență pentru care a fost condamnat, inculpatul a găsit justificări și a apreciat că este singurul care a putut să-și facă dreptate și că acesta era singurul mod posibil în care să reacționeze, ceea ce denotă faptul că inculpatul dispune de abilități scăzute de gândire alternativă și de o gestionare deficitară a emoțiilor.

S-a concluzionat prin referat că reabilitarea inculpatului trebuie susținută prin includerea acestuia în programe structurate, care să vizeze sprijinirea lui în stoparea consumului de alcool, dar și în adoptarea de noi abilități personale, precum cele de gândire alternativă, de gestionare adecvată a emoțiilor și a situațiilor de criză și de diminuare a impulsivității.

În drept fapta inculpatului C.C. care, în dimineața zilei de 08 octombrie 2012, a ademenit-o pe partea vătămată M.A.C., minoră în vârstă de 14 ani într-un loc izolat din afara localității Sinești, județul Iași (în marginea unei păduri), unde, profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra, dar și prin exercitarea unor acte de constrângere fizică (imobilizare și loviri active) și morală (amenințări cu violențe sporite, prin asmuțirea asupra ei a celor patru câini prezenți și cu moartea), a întreținut un raport sexual normal și complet, cu deflorare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "viol exercitat asupra unei minore ce nu a împlinit 15 ani", prev. de art. 197 alin. (1), alin. (3) teza I C. pen.

Față de aspectele de fapt și de drept expuse s-a dispus condamnarea inculpatului.

La individualizarea judiciară a pedepsei principale ce va fi aplicată și a modului ei de executare, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv, dispozițiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului, precum și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Gradul de pericol social concret al faptei comise de către inculpat este unul foarte ridicat, având în vedere atingerea importantă adusă valorilor sociale ocrotite de legea penală, modul și mijloacele de săvârșire a faptei, așa cum au fost descrise mai sus, împrejurările în care fapta a fost comisă și, nu în ultimul rând, urmările produse, respectiv, încălcarea libertății de mișcare, a libertății sexuale și a integrității corporale a unei fetițe de doar 14 ani, a bazelor morale care trebuie să lumineze viața unui copil, pe care trebuie să se sprijine familia lărgită, atingerea adusă dezvoltării fizice și psihice a victimei minore. Prin raportare mai ales la vârsta părții vătămate, la împrejurarea că aceasta eră virgină, la faptul că minora a avut încredere deplină în inculpat, acesta din urmă profitând de ascendentul asupra ei, dată fiind calitatea de rude și relațiile anterioare derulate în mod firesc tocmai urmare a acestei calități, trebuie subliniat faptul că agresiunea sexuală și-a pus amprenta asupra dezvoltării psihice a copilului, asupra echilibrului socio-afectiv al acestuia, astfel cum rezultă din fișele de examinare psihologică analizate mai sus. Modul de desfășurare a infracțiunii a fost unul foarte agresiv: târâtă prin pădure de picioare, acoperită cu o pătură, prin introducerea unui colț al acesteia în gură pentru a nu mai țipa și a înlătura riscul de a fi auzită, prin asmuțirea câinilor asupra ei la momentul la care a început să se agite și să țipe (modalitate utilizată și în alte conflicte cu diferiți consăteni, pentru unul din actele de violență fiind și condamnat definitiv, inclusiv pentru acest mod de operare astfel cum rezultă mai sus), prin umilirea ei imediat după consumare (i-a dat cu piciorul în șezut).

Impactul evenimentelor asupra sistemului de valori al minorei, sentimentului de securitate ce ar trebui să însoțească orice copil la această vârstă, a fost unul puternic; astfel, suferințele fizice și psihice pricinuite ca urmare a agresiunii sexuale la care a fost supusă au condus la activarea unei stări de veghe permanente, a unei stări de anxietate, teroare nocturnă, irascibilitate, dispoziție instabilă; astfel cum rezultă din același raport, la o lipsă a stimei de sine.

La rândul său, inculpatul prezintă un pericol social ridicat fapt dovedit de modalitatea și împrejurările în care a comis infracțiunea (pe fondul consumului de alcool, a târât victima prin pădure de picioare, acoperită cu o pătură, i-a introdus un colț al acesteia în gură pentru a nu mai țipa și a înlătura riscul de a fi auzită, a asmuțit câinii asupra ei la momentul la care a început să se agite și să țipe - modalitate utilizată și în alte conflicte cu diferiți consăteni, pentru unul din actele de violență fiind și condamnat definitiv, inclusiv pentru acest mod de operare, astfel cum rezultă mai sus -, a umilit-o imediat după consumarea raportului sexual (i-a dat cu piciorul în șezut).

În plus, atitudinea acestuia de după comiterea faptei, a fost caracterizată prin detașare emoțională (principala grijă a inculpatului viza consecințele juridice ale acțiunilor sale și nu starea pe care o resimțea victima). Ulterior a manifestat empatie pentru minoră, predominant rămânând sentimentul de grijă pentru ceea ce va păți din punct de vedere juridic. Importante sunt și concluziile referatului de evaluare, analizate mai sus, dar care evidențiază faptul că reabilitarea inculpatului trebuie susținută prin includerea acestuia în programe structurate, care să vizeze sprijinirea lui în stoparea consumului de alcool, dar și în adoptarea de noi abilități personale. De asemenea, trebuie menționat că profilul inculpatului este unul agresiv, pe fondul consumului de alcool. Tânărul este caracterizat ca fiind un om gospodar, cinstit, cu un comportament corespunzător, care, însă, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, se manifestă violent verbal și fizic, își agresează soția și, uneori, copiii. Atașamentul acestora pentru el este, însă, unul ridicat. Din referatul de evaluare psiho-socială rezultă că inculpatul este un tată interesat de bunăstarea copiilor și are un comportament adecvat în raport de aceștia.

De asemenea, mai trebuie subliniat faptul că, inculpatul este tată a trei copii minori (M.A.M. - 5 ani, C.S. - 4 ani, C.P. -7 luni).

De asemenea, inculpatul este recidivist postcondamnatoriu, în cauză fiind reținute disp. art. 37 lit. a) C. pen. în antecedență, inculpatul a fost condamnat de două ori definitiv:

- 6 (șase) luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 1063 din 10 aprilie 2012, def. prin Decizia penală nr. 902 din 04 septembrie 2012 a Curții de Apel Iași, pentru săvârșirea infr. prev. de art. 180 alin. (1) C. pen., art. 180 alin. (1) C. pen., art. 192 alin. (2) C. pen., art. 2 alin. (1) pct 1 din Legea nr. 61/1991 modificată și republicată, toate cu aplic. art. 74 lit. a), c) C. pen., 76 C. pen., art. 33 lit. a), 34 C. pen. (fapte comise în data de 02 mai 2010); s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, în condițiile art. 81, 82 C. pen. Infracțiunea dedusă judecății a fost comisă în termenul de încercare stabilit prin fiecare dintre cele două sentințe definitive de condamnare.

În funcție de aceste criterii, cât și de dispozițiile părții generale ale Codului penal, precum și de limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială, ținând cont și de întreaga situație de fapt reținută în sarcina inculpatului, instanța i-a aplicat acestuia o pedeapsă principală cu închisoarea orientată înspre mediu.

Alăturat de pedeapsa principală, instanța, în temeiul art. 65 alin. (2) C. pen., i-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua, lit. b) și e) C. pen. pe o durată de cinci ani, ținând cont de împrejurările evidențiate în considerentele prezentei hotărâri. În cauză nu a putut fi aplicată pedeapsa complementară a degradării militare, prev. de art. 67 C. pen., întrucât inculpatul nu are stagiul militar satisfăcut. La individualizarea, în această modalitate, a pedepselor complementare, instanța a avut în vedere tocmai comportamentul ilicit și nedemn al inculpatului, atitudinea lui în relațiile cu persoanele de sex opus, în relațiile de familie, consumul excesiv de alcool și violențele fizice și psihice, verbale (traduse în trivialități) răsărite pe acest fond, relevate de probele menționate mai sus, apreciind că acesta este incompatibil cu calitatea de tutore sau curator.

Având în vedere antecedența penală, dispozițiile art. 85 alin. (1) C. pen., în conformitate cu care, dacă se descoperă că cel condamnat mai săvârșise o infracțiune până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii, suspendarea condiționată a executării pedepsei se anulează, aplicându-se ulterior regulile de la concursul de infracțiuni sau de la recidivă,

Având în vedere că, infracțiunile din data de 2 mai 2010 au fost comise înainte de rămânerea definitivă a sentinței penale de condamnare pentru o infracțiune comisă în data de 29 ianuarie 2011,

Având în vedere că infracțiunile pentru care a suferit condamnări definitive sunt infracțiuni concurente,

Având în vedere faptul că infracțiunea dedusă judecății a fost comisă în termenul de încercare al suspendării condiționate stabilit prin fiecare dintre sentințele penale de condamnare definitivă, fiind activată instituția revocării suspendării condiționate a executării pedepsei,

Pentru aceste motive, instanța a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepselor de:

- 6 (șase) luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 1063 din 10 aprilie 2012, def. prin Decizia penală nr. 902 din 04 septembrie 2012 a Curții de Apel Iași, pentru săvârșirea infr. prev. de art. 180 alin. (1) C. pen., art. 180 alin. (1) C. pen., art. 192 alin. (2) C. pen., art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 modificată și republicată, toate cu aplic. art. 74 lit. a), c) C. pen., 76 C. pen., art. 33 lit. a), 34 C. pen. (fapte comise în data de 02 mai 2010). De asemenea, a repus în individualitatea lor pedepsele stabilite prin Sentința penală nr. 1063 din 10 aprilie 2012, def. prin Decizia penală nr. 902 din 04 septembrie 2012 a Curții de Apel Iași, respectiv:

- 6 (șase) luni închisoare, stabilită pentru săv. infr. prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen.;

Pe cale de consecință, a constatat concurența infracțiunii prev. de art. 181 alin. (1) C. pen. (faptă comisă în data de 29 ianuarie 2011), pentru care a fost condamnat prin Sentința penală nr. 3453 din 15 decembrie 2011 a Judecătoriei Iași, def. prin nerecurare, cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr. 1063 din 10 aprilie 2012, def. prin Decizia penală nr. 902 din 04 septembrie 2012 a Curții de Apel Iași, și pentru care au fost repuse în individualitatea lor pedepsele mai sus menționate (fapte comise în data de 02 mai 2010).

A dispus contopirea pedepselor stabilite pentru infracțiunile concurente și va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an închisoare, la care va adaugă un spor de 2 (două) luni, dată fiind aria infracțională largă, pedeapsa finală fiind 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei finale de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare aplicată inculpatului pentru o perioadă de 3 (trei) ani și 2 (două) luni închisoare, ce constituie termenul de încercare stabilit în conformitate cu disp. art. 82 C. pen.

În conformitate cu disp. art. 85 alin. (3) C. pen., a constatat că termenul de încercare curge de la data rămânerii definitive a Sentinței penale nr. 3453 din 15 decembrie 2011 a Judecătoriei Iași.

În baza art. 83 C. pen. a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare, pedeapsă pe care a cumulat-o cu cea aplicată prin prezenta sentință.

Pe durata și în condițiile prev. de art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua, lit. b) și lit. e) C. pen., existând identitate de rațiune în ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii acelorași drepturi, astfel că, motivele care au determinat și au impus aplicarea disp. art. 65 C. pen. sunt aceleași cu cele care reclamă incidența art. 71 C. pen.

Constatând că temeiurile ce au stat la baza luării, și ulterior menținerii stării de arest preventiv a inculpatului nu s-au modificat, ci, din contră, s-au consolidat, mai ales că s-a dispus condamnarea acestuia, în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., instanța a menținut această măsură preventivă.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, respectiv de la 09 octombrie 2012 la zi.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, instanța a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul C.C., în condițiile art. 7 alin. (2) din același act normativ.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, la termenul din 17 decembrie 2012, în temeiul disp. art. 17 alin. (1) C. proc. pen. a fost pornită și exercitată din oficiu acțiunea civilă pentru partea civilă minoră, iar în temeiul disp. art. 17 alin. (2) C. proc. pen. s-a pus în vedere reprezentanților legali ai părții vătămate să prezinte întinderea daunelor materiale și morale suferite de minoră, toate datele necesare și cheltuielile făcute cu însănătoșirea acesteia; de precizat că, nu au fost oferite instanței date cu privire la prejudiciul material presupus cauzat victimei minore.

În ceea ce privește prejudiciul moral, este cunoscut faptul că acesta este rezultatul lezării unui drept nepatrimonial și, deși s-a considerat că este imposibilă o reparare pecuniară a acestuia, invocându-se caracterul arbitrar al acestei reparații, neputându-se stabili niciun fel de echivalență între durerea morală și o anumită sumă de bani, totuși prezența acestuia ca parte componentă a prejudiciului în ansamblu, și-a găsit o aplicare constantă în practica judiciară.

Despăgubirile acordate pentru prejudicii izvorâte din fapte ilicite trebuie să reprezinte întotdeauna o acoperire integrală și nu se stabilesc în raport cu posibilitățile materiale ale inculpatului sau ale victimei. Esențială este stabilirea concordanței dintre întinderea prejudiciului moral și cuantumul despăgubirii, nefiind admisă nicio diferență în plus, și nicio diferență în minus.

În cazul lezării relațiilor sociale referitoare la libertatea de mișcare, la libertatea și inviolabilitatea sexuală a persoanei, la desfășurarea vieții sexuale a persoanei cu respectarea normelor morale, la conviețuirea socială, în cazul lezării bazelor morale care trebuie să lumineze viața unui copil, a integrității fizice și psihice a unui minor, pentru cuantificarea prejudiciului moral nu se poate apela la probe materiale, judecătorul fiind singurul care, în raport cu consecințele, pe oricare plan, suferite de partea civilă, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală, care să compenseze dezechilibrele morale, dificultățile în adaptare, carențele de la nivelul gândirii, astfel cum rezultă din fișele de evaluare psihologică.

Astfel, este de reținut că această cuantificare nu este supusă unor criterii legale de determinare. În acest caz, cuantumul daunelor morale se stabilește, prin apreciere, urmare a aplicării de către instanța de judecată a criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de partea civilă în plan psihic, importanța valorilor lezate și măsura în care li s-a adus atingere, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care a fost afectată situația familială și socială a părții civile. Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului moral efectiv produs.

În cauză, instanța a fost în măsură să aplice aceste criterii, urmare a faptului că a fost produs acel minim de argumente și indicii din care să rezulte măsura afectării drepturilor nepatrimoniale prin acțiunile exercitate de către inculpat, de natură a duce la evaluarea echitabilă a despăgubirilor ce ar urma să compenseze prejudiciul moral efectiv produs părții civile minore.

Sunt evidente consecințele negative suferite de partea civilă în plan psihic, traumele psihice (puse în evidență nu numai de constrângerea fizică și morală și de impactul acțiunilor agresive, dar și de atitudinea inculpatului imediat după comiterea faptei - i-a dat cu piciorul în șezut -; trebuie subliniat că victima era virgină, că a fost violentată fizic într-un mod extrem de degradant - i-a pus colțul păturii în gură, a fost târâtă prin pădure; inculpatul de asemenea, a asmuțit câinii pe ea, a lovit-o cu piciorul în șezut; după comiterea agresiunii, victima a suferit un șoc posttraumatic, manifestat inclusiv prin stări fizice deplorabile; din declarația mamei rezultă că minora a vomat în mașina poliției pe tot drumul, a fost nevoită să i se acorde în repetate rânduri ajutor pentru a putea face față inclusiv activității de audiere; de asemenea, a fost necesar a fi prezentată la I.M.L. Iași în două rânduri, prima dată nefiind posibilă efectuarea unui consult ca urmare a fluxului menstrual foarte mare, generat de agresiune), sechelele posttraumatice care afectează negativ participarea acesteia la viața socială. Din declarațiile mamei și ale fraților rezultă că minora este tristă, nu stă pe întuneric, nu se mai joacă. În urma programelor de consiliere, minora a reușit să depășească perioada în care nu dorea să comunice cu nimeni și a continuat cursurile școlare. Toate aceste împrejurări, de asemenea, au fost avute în vedere la cuantificarea despăgubirilor morale ce au fost acordate.

Față de cele arătate, instanța a apreciat că, alături de pedeapsa aplicată inculpatului pentru fapta comisă, suma de 50.000 RON este necesară și echitabilă pentru acoperirea prejudiciului moral suferit de victima minoră.

În consecință, în baza art. 17, art. 346, art. 348 C. proc. pen. inculpatul a fost obligat să plătească părții civile minore M.A.C. suma de 50000 RON cu titlu de daune morale.

Văzând și disp. art. 189 C. proc. pen., precum și pe cele ale art. 191 alin. (1) C. proc. pen. în ceea ce privește onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, precum și cheltuielile judiciare avansate de stat.

În termenul legal prevăzut de art. 363 alin. (1) C. proc. pen., hotărârea primei instanțe a fost apelată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și de inculpatul C.C.

Prin apelul promovat, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași a formulat următoarele critici:

- greșita dispoziție a primei instanțe de anulare a suspendării condiționate a executării pedepselor de 1 an închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 3453 din 15 decembrie 2011 a Judecătoriei Iași, definitivă prin nerecurare, și 6 (șase) luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 1063 din 10 aprilie 2012, definitivă prin Decizia penală nr. 902 din 04 septembrie 2012 a Curții de Apel Iași.

Susține recurentul că, potrivit art. 447 C. proc. pen., competentă în a dispune anularea celor două suspendări condiționate ar fi fost Judecătoria Iași, astfel că, în mod nelegal a dispus anularea suspendării condiționate, repunerea în individualitatea lor a pedepselor aplicate anterior, contopirea și aplicarea unui spor, aceasta nefiind sesizată cu infracțiunile săvârșite anterior de către inculpat.

Constatând că inculpatul C.C. a săvârșit infracțiunea pentru care este judecat în prezenta cauză în termenele de încercare ale suspendărilor condiționate dispuse prin Sentințele penale nr. 3453 din 15 decembrie 2011 și 1063 din 10 aprilie 2012 ale Judecătoriei Iași, trebuia să aplice o pedeapsă pentru fapta dedusă judecății de față, după care să dispună distinct revocarea primei suspendări condiționate, urmând a face cumulul aritmetic, precum și revocarea celei de-a doua suspendări, urmată de cumulul aritmetic.

Ulterior, prima instanță trebuia să aplice regulile concursului de infracțiuni în ceea ce privește pedepsele rezultate în urma revocării suspendării condiționate în ambele cazuri.

- greșita menționare în dispozitivul hotărârii a faptului că sumele de bani ocazionate de asistența juridică din timpul urmăririi penale urmează a fi suportate din fondul Ministerului Public, ceea ce contravine Protocolului privind stabilirea onorariilor avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciului de asistență juridică și/sau reprezentare ori de asistență extrajudiciară, precum și pentru asigurarea serviciilor de asistență juridică și/sau reprezentare ori de asistență extrajudiciară privind accesul internațional la justiție în materie civilă și cooperare judiciară internațională în materie penală încheiat între Ministerul Justiției și U.N.B.R., în vigoare la data de 1 decembrie 2008.

Potrivit dispozițiilor acestui protocol, se impunea ca instanța să dispună în sensul plății onorariului apărător

§ Cauze similare