ÎCCJ, Secția penală

O M Â N I A

Deliberând, asupra apelului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 674 din data de 19 decembrie 2013 pronunțată în Dosarul nr. 2949/2/2013 al Curții de Apel București, secția I-a penală, în baza art. 11 pct. 2 Iit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen. și art. 13. C. pen., s-a dispus achitarea

:

inculpatei N.C.B. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 253

1

C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 346 alin. (4) C. proc. pen., a lăsat nesoluționată latura civilă, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Din însăși declarația inculpatei, precum și din declarațiile martorilor consiliului de administrație, audiați ca martori în cauză, a rezultat" că inculpata s-a abținut de la vot în ședințele Consiliului de Administrație. din datele de 17 noiembrie 2006, 08 februarie 2007 și 16 noiembrie 2008; deci nu a participat la luarea deciziilor privind încheierea contractelorîn cauză, însă a îndeplinit acte prin care s-au realizat direct sau indirect foloase materiale pentru sine, având în vedere calitatea sa de asociația SC S.A. SRL.

Actele prin care s-au realizat direct foloase materiale pentru sine au constat în semnarea

;

în calitate de director/manager al instituției publice de cultură C.V.G. București a 5 contracte cu SC S.A. SRL la care ayea calitatea de asociat.

Deașemenea, prin emiterea împuternicirii din data de. 01 septembrie 2006 de abilitare. a martorei Ț.C. să semneze „convenții civile și contracte încheiate în baza legii dreptului de autor și drepturi conexe (...) fără limită valorică", inculpata a îndeplinit acte prin care s-au realizat indirect foloase materiale pentru sine.

Pe parcursul, cercetării judecătorești, prin O.U.G. nr. 189/2008, intrată în vigoare la 19 iunie 2013, s-a reglementat conduita care trebuie urmată de cei care manageriază instituțiile publice de cultură.

Astfel potrivit art. 28 alin. (2) din O.U.G. nr. 189/2008, privind managementul instituțiilor-publice de cultură „În cazul în care managerul are studii de specialitate corespunzătoare, acesta are dreptul să participe, în mod direct, sau indirect, la realizarea

:

de proiecte în cadrul instituției pe care o conduce, pentru care poate beneficia de remunerații în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare".

În raport de aceste dispoziții, Curtea a constatat că, deși dispozițiile arătate sunt de natură extrapenală, aplicarea textului care reglementează infracțiunea de conflict de interese, respectiv, art. 253

1

C. pen. din 1969, este în strânsă legătură cu prevederile nou introduse.

Pe cale.de consecință, în acord cu practica și literatura de specialitate, principiul legii penale mai favorabile trebuie să se aplice chiar și în acele ipoteze în: care, prin acte normative extrapenale noi, se restrânge sfera de incidență a unui anumit text penal.

Situația concretă în care inculpata a săvârșit pretinsa faptă face obligatorie aplicarea principiului legii mâi,favorabile, deși cadrul general al infracțiunii de conflict de mterese a rămas neschimbat.

Nici celelalte texte legale reținute de Parchet nu pot conduce la o altă interpretare, atâta timp cât acestea reprezintă norme - cadru relative la funcțiile publice și funcționarii publici, iar prevederile art. 28 din O.U.G. nr. 189/2008 reglementează în exclusivitate managementul instituțiilor publice de cultură.

Condițiile prevăzute de acest text de lege extrapenal se refera la studii de specialitate corespunzătoare, ceea ce e de necontestat în privința inculpatei că acestea există,

precum și la dreptul de a participa în mod direct sau indirect la realizarea unor proiecte în cadrul instituției pe care o conduce.

În perioada în care inculpata ar fi săvârșit pretinsa faptă, aceasta a deținut în cadrul C.V.G. București funcția de manager/director și reiese din chiar contractele de management încheiate cu instituția de cultură.

Prin notele scrise depuse de Parchet, se invocă doar împrejurarea că inculpata nu a avut calitatea de manager, ci pe aceea de director, astfel încât nu i-ar fi aplicabile dispozițiile legii mai favorabile.

Curtea a apreciat că, în cazul de față, nu are

:

importanță titulatură funcției, cât conținutul atribuțiilor ce se circumscriu postului, cu atât mai mult cu cât însuși actul de sesizare face referire în mai multe locuri la calitatea inculpatei de director/manager.

În calitatea sa de director, inculpata a îndeplinit acte de realizare a unor proiecte direct sau indirect, pe care le prevedea fișă postului de director, fișă ce corespunde întocmai fișei prostului de manager la care fac referire dispozițiile extrapenale examinate.

Or, exact elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzută de art. 253 din C. pen. din 1969 nu mai este prevăzut ca fiind un aspect antisocial, ei prin excepție de la categoria largă a funcționarilor publici, managerul are dreptul să participe în mod direct sau indirect, la realizarea de proiecte în schimbul obținerii unor foloase, în sensul art. 28 din O.U.G. nr. 189/2008.

Mai concret, incompatibilitatea între funcția de manager/director și calitatea de autor al unei opere de creație în cadrul aceleiași instituții, a cărei încălcare atrage sancțiuni pe planul răspunderii penale, nu

;

se mai regăsește în noua reglementare.

Pentru toate aceste considerente, Curtea, constatând incidența legii penale mai favorabile, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap.

:

la art. 10 lit. b) C. proc. pen. și art. 13 C. pen., a dispus achitarea inculpatei pentru infracțiunea sesizată, fapta nemaifiind prevăzută de legea penală.

În temeiul art. 346 alin. (4) C. proc. pen., a lăsat nesoluționată latura civilă, având în vedere temeiul achitării.

De altfel, C.V.G. București, nu s-a constituit parte civilă, arătând că spectacolele realizate în baza celor 11 contracte în discuție au fost de

;

natură să mărească valoarea încasărilor în perioada de referință.

În ceea ce privește solicitarea făcută de procurorul de caz prin rechizitoriu, de confiscare a sumei stabilite prin raportul de evaluare, Curtea a apreciat că, în cauză, nu sunt incidente prevederile art. 118 lit. e) din C. pen., având în vedere că suma de 758.217 lei a reprezentat plată:pentruvservicii deja prestate, iar infracțiunea dedusă judecății, este o infracțiune de pericol, iar nu de prejudiciu.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, criticând-o pentru netemeinicia soluției de achitare a inculpatei N.C.B.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a solicitat, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și condamnarea inculpatei, în temeiul dispozițiilor art. 253 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din noul C. pen.

În motivarea apelului declarat, parchetul a criticat sentința instanței de fond prin care s-a stabilit că fapta reținută în sarcina inculpatei nu este prevăzută de legea penală, reținându-se, astfel, incidența dispozițiilor art. 28 alin. (2) O.U.G. nr. 189/2008.

Parchetul a considerat că, raportat la probatoriul administrat în cauză, dispozițiile legale menționate nu se aplică, motivat de faptul că, la data săvârșirii infracțiunii reținute în sarcma inculpatei, respectiv, în perioada 17 noiembrie 2006 - 16 noiembrie 2008 inculpata nu avea calitatea de manager, astfel cum impun cerințele legale menționate.

În argumentare, s-a precizat că inculpata, inițial, a fost angajată pe baza unor, contracte; individuale de muncă. Ulterior, s-a încheiat un contract de management care, potrivit dispozițiilor legale incidente la acel moment, respectiv, O.G. nr. 26/2005, era asimilat unui contract individual de muncă înto emit p e p erio adă nedeterminată și care se. putea încheia cu directorii instituțiilor publice de cultură.

Or, ia data comiterii infracțiunii, inculpata nu avea calitatea de manager care să conducă la concluzia că nu are calitatea de funcționar public astfel cum e prevăzut în ordonanța modificatoare, întrucât în legea de aplicare a O.U.G. nr. 189/2008 sunt prevăzute mai multe condiții pentru ca un angajat să devină manager

(

în sensul dispozițiilor legale modificatoare. Cu titlu de exemplu, s-a arătat că trebuia-organizat un examen, test pe care ulterior inculpata l-a promovat, cu proiect de manager, dobândind astfel calitatea de manager din data de 29 septembrie.

Totodată, s-au invocat prevederile alin. (3), (4) și (5) ale art. 28 din O.U.G. nr. 189/2008, în enumerarea condițiilor care mai trebuiau îndeplinite, respectiv, existența unui proiect de management, numărul maxim de proiecte care pot fi realizate în condițiile alin. (2), încheierea unui act adițional la contractul de management care cuprindea denumirea și prezentarea proiectelor, bugetul alocat de autorități. în. acest scop și suma maximă care poate fi primită de manager în condițiile Legii nr. 8/1996 și,nu în condițiile dreptului muncii, respectiv, a contractului.de management care anterior fusese asimilat contractului individual.

S-a apreciat că. inculpata .avea calitatea de funcționar public, atât potrivit dispozițiilor C. pen. din 1969, cât și potrivit noii reglementări, întrucât a exercitat o funcție de director la o instituție publică, de cultură, aflată în subordinea Primăriei Municipiului București.

În faza căii de atac a apelului, intimată inculpată s-d prevalat ăe dreptul de a nu da declarație, drept prevăzut de dispozițiileart 83 lit. a) din C. proc. pen..

Din oficiu, înalta Curte a dispus readministfarea probatoriului, în sensul audierii nemijlocite a martorilor ascultați în fața instanței de. fond și, la termenul de judecată din data de 18 septembrie 2014, în temeiul dispozițiilor art. 381 din C. proc. pen. raportat la art. 119 și urai. din C. proc. pen., după ce li s-au adus la cunoștință prevederile art. 117 din C. proc. pen., Înalta Curte a procedat la audierea separată a martorilor Ț.C. și G.P., sub prestare de jurământ, depozițiile acestora fiind consemnate în scris si atașate la dosarul cauzei.

Totodată, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor ărt. 383 alin. (2) C. proc. pen. și cu luarea în considerare a declarațiilor celor două martore audiate la termenul de judecată sus menționat, a apreciat ca inutilă ascultarea martorului C.V.V., sens în care,-a'dispus ca acesta din urmă să nu mai fie citat în vederea audierii.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, prin prisma motivului de apel invocat, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte constată apelul ca fondat, în considerarea următoarelor argumente:

În primul rând, Înalta Curte constată că instanța, de fond a pronunțat hotărârea atacată întemeindu-se pe o apreciere greșită a normelor legale incidente în cauză și considerând, fără temei, că, prin modificarea adusă O.U.G. nr. 189/2008, la data de 29 iunie 2013, prin O.U.G. nr. 60/2013, infracțiunea de conflict de interese a fost dezincriminată, întrucât inculpata N.C.B. îndeplinește cerințele instituite prin dispozițiile art. 28 alin. (2) din O.U.G.nr. 189/2008.

Astfel, evaluând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, al judecății în fond și în faza căii de atac a apelului, Înalta, Curte reține următoarele.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, întocmit la data de 18 aprilie 2013, intimata inculpată N.C.B. a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 253 din C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969.

În esență, prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că infracțiunea: de conflict de interese constă în.aceea că inculpata N.C.B., în perioada anilor 2006-2009, la diferite intervale de timp,- dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de director al Circului "G." (actualmente "C.V.G. București";, în exercițiul atribuțiilor) de serviciu a îndeplinit acte (a încheiat acte juridice cu societatea comerciala SC "S.A." SRL și a emis împuternicirea din data de 01 septembrie 2006), realizându-se astfel, :direct sau indirect, foloase materiale pentru sine în valpare totală de 758.217 lei, prin producerea efectelor juridice a unui nr. de 11 contracte și 9 anexe, în care figurau ca părți instituția publică de cultură Circul G., respectiv, inculpata sau societatea comercială SC S.A. SRL, în cadrul căreia inculpata avea calitatea de asociat

În fapț, la data de 16 mai 2011, A.N.I. a sesizat Parchetul,de;pe lângă Înalta Curte.de Casație și Justiție, în temeiul art. 21 alin. (4) din Legea, nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, prin raportul de evaluare din 2011, în vederea efectuării de cercetări fața de inculpata N.C.B., sub aspectul infracțiunii de conflict de interese.

La acea, dată, inculpata N.C.B. avea calitatea de deputat în Parlamentul României, întrucât, în legislatura 2008 - 2012 fusese aleasă în circumscripția electorală nr. 42 București, din, partea P.D.L.

Astfel, la data de 16 noiembrie 2010, în temeiul art. 12 alin. (10 și alin. (2) din Legea nr. 176/2010, A.N.I. s-a sesizat din oficiu, cu privire la faptul că inculpata N.C.B., în calitate de „director - manager al Circului „G." nu a respectat dispozițiile legale privind depunerea și completarea declarațiilor de avere și de interese."

În urma evaluării declarațiilor de interese, precum și a altor date, informații și documente, A.N.I. a identificat „elemente în sensul nerespectării regimului juridic al conflictelor de interese, deoarece, în perioada 15 decembrie 2006 - 12 măi 2009, persoana evaluată, în calitate de persoană fizică, precum și în calitate de asociat la SC S.A. SRL București (...), a încheiat contracte de colaborare și contacte pentru realizarea unor concepte artistic-regie (spectacole de circ) în valoare totală de 1.194.032 lei cu Circul G. București, actualmente C.V.G. București, instituție unde a deținut și deține funcția de director-mahager".

Ulterior, prin procesul-verbal din data de 23 martie 2012, A.N.I. a îndreptat eroarea materială cuprinsă în raportul de evaluare din 16 mai 2011, astfel: "Prin semnarea unui nr. de 11 (unsprezece) contracte de colaborare și realizare a regiei și a scenariilor pentru spectacole, în valoare totală de 758.217 lei, în loc de 1.194.032 lei, rezultă indicii temeinice referitoare la șăvîrșirea de către aceasta a infracțiunii de conflict, de interese, prev. de art. 253. C. pen. al României".

Examinând cauza, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte reține următoarea situație de fapt:

La data de 17 noiembrie 2006 a. avut loc ședința Consiliului Administrativ al Circului „G.", la care au participat inculpata N.C.B., în calitate de președinte și martorii C.V., Ț.C., G.P., B.H.A.M., S.R., B.I. și R.A.

Ordinea de zi a avut, la pct. 1, punerea în. discuție a conținutului proiectului de buget de. venituri și. cheltuieli al instituției, publice de cultură pentru anul 2007 și supunerea la vot aacestuia, unul dintre capitolele bugetare fiind „alte cheltuieli (inclusiv proiecte culturale)".

În cadrul ședinței, inculpata N.C.B. a fost cea care a formulat toate propunerile cu privire la punerea în scenă a unor spectacole și la continuarea reprezentării altor producții artistice, precizând și cheltuielile estimative pentru fiecare dintre acestea.

Astfel, în hotărârea extraordinară din 17 noiembrie 2006, s-a consemnat că toate propunerile au fost votate pentru în unanimitate, menționându-se următoarele.

Avănd în vedere că pe piață nu există specialiști în domeniul regiei artistice T.V. în domeniul circului, șeful Biroului Relații, Externe propune o colaborare cu B.N., respectiv, societatea comercială prin care dânsa realizează aceste regii artistice de televiziune (SC S.A. SRL.).

În ceea ce privește producția spectacolelor din anul 2007, s-a propus continuarea colaborării cu echipa realizatoare a spectacolelor din anul în curs, având în vedere rezultatele bune, cuantificate în numărul de spectatori și, totodată, în modalitatea de mare calitate umană în, care părțile comunică și colaborează. Se vor încheia contracte și valorile vor fi aferente cantității, calității și importanței, precum și bugetului aprobat.

Din echipa de realizatori, formată din B.N.- regie, scenariu, design lumini, texte muzicale (...).

Propunerile au fost supuse la vot, din totalul de participanți cu drept la vot au votat 8 membri „pentru " și o abținere "d-na B.N."

La data de 22 decembrie 2006, propunerile pentru bugetul pe anul 2007 și documentele anexe au fost semnate de către inculpata N.C.B., în calitatea sa de director al Circului „G." și trimise spre aprobare Consiliului General al Municipiului București.

La data de 08 noiembrie 2007 a avut loc ședința Consiliului Administrativ al Circului „G.", la care au participat, inculpata N.C.B., în calitate de președinte și martorii.Ț.C., G.P., B.H.A.M., S.R., B.I., D.A.L.C. și R.A.

Ordinea de zi a avut, la pct. 1, punerea în discuție a conținutului proiectului de buget de venituri și cheltuieli al instituției pentru,anul 2008 și supunerea la vot a acestuia, unul dintre capitolele bugetare fiind „alte cheltuieli (inclusivproiecte culturale)".

Astfel, în hotărârea extraordinară din 08; noiembrie 2007, s-a consemnat că, potrivit proiectului managerial, au fost formulate propunerile cu privire la punerea în scenă a unor spectacole și cu privire la continuarea reprezentării altor producții artistice, precizându-se și cheltuielile estimative pentru fiecare dintre acestea; toate aceste propuneri au fost votate „pentru" în unanimitate, căpătând valoare juridică de hotărâre.

Deasemenea, s-au menționat următoarele: „ținând cont de realizările obținute în anii precedenți, când, datorită calității spectacolelor realizate, am avut un public numeros și, implicit, venituri: considerabile, se propune continuarea colaborării în ceea ce privește producția spectacolelor cu echipa de producție în integralitatea ei,' echipa realizatoare a tuturor spectacolelor din anul-precedent (B.N. regie, scenarii design lumini, coregrafie, texte muzicale; (...) SC. S.A. SRL, regie artistică T.V.).

Propunerile au fost supuse la vot, din totalul de participanți cu drept de vot au votat 7 niembri,, pentru" și o „abținere, "d-na B.N."

La data de.03 decembrie 2007, propunerile pentru bugetul pe anul 2008 și documentele, anexe au fost semnate de către inculpata N.C.B., în calitatea sa de director al Circului „G." și trimise Consiliului General al Municipiului București.

În mod similar s-a procedat și în ședința Consiliului Administrativ al Circului G. din data de 16 decembrie 2008, propunerile pentru bugetul anului 2009 și documentele anexe fiind semnate de către inculpata N.C.B., în calitatea sa de director al Circului „G." și trimise Consiliului Generai al Municipiului București.

Subsecvent fiecăreia dintre cele trei ședințe ale Consiliului Administrativ, după aprobarea bugetelor anuale de către Consiliul General al Municipiului București, inculpata N.C.B. a încheiat un număr de 11 contracte și 9, anexe, înscrisurile respective producând efecte juridice specifice, prin care intimata inculpată a realizat, în mod direct sau indirect, foloase materiale pentru sine, sumele aferente onorariilor fiind achitate, fie în anul încheierii actului juridic, fie ulterior, conform clauzelor fiecăruia.

Prin nota de serviciu nr. 3758 din data de 01 septembrie 2006, inculpata N.C.B., în calitate de director al instituției publice de cultură „C.G.", a delegat-o pe martora Ț.C. (șef serviciu administrativ) sa preia atribuțiile directorului adjunct, martorul C.V.

La. aceeași dată, inculpata N.C.B. a emis împuternicirea, prin care martora Ț.C., având funcția de șef serviciu, administrativ, cu atribuții de director adjunct, a fost abilitată, „să semneze,: în numele ordonatorului de credite, începând cu data prezentei, documentele Circului G. împuternicirea se'referă exclusiv la următoarele

documente: (...) contracte civile și contracte încheiate în baza legii dreptului de autor și drepturi conexe, fără limită valorică.

În fișa postului de director al inculpatei N.C.B., conform contractului de management din 22 februarie 2008, ș-a prevăzut că, în perioada absentăm din instituție sau când postul este vacant, atribuțiile postului de director sunt preluate de directorul adjunct.

Or, în cauză, se constată că, deși, nu era incidență niciuna din cele două situații menționate prin împuternicirea din data de 01 șepteftibrie 2006 (absentarea din instituție ori vacantarea postului de director), martora Ț.C. a fost desemnată să reprezinte instituția publică de cultură, semnând, în această calitate, contractul din data de 10 aprilie 2008, în care inculpata era parte.

Ulterior, prin împuternicirea din data de 16.martie 2009, semnată de către inculpata N.C.B., în calitate de manager al instituției publice de cultură, martora Ț.C., având funcția de director adjunct, a fost din nou abilitată „să semneze, în numele ordonatorului de credite, începând cu data prezentei, documentele Circului G. împuternicirea sereferă exclusiv la următoarele documente: (...) contracte civile și contracte încheiate în baza legii dreptului de autor și drepturi conexe, fără limită valorică".

Martora G.P. a semnat toate cele 11 xontracte în conformitate cu atribuțiile aferente prevăzute în fișă postului de economist contabil sef.

În cauză aii fost audiați martorii B., B.H.A.M., D.A.L.C., G.P., R.A., S.R. și Ț.C., persoane care. au; participat la ședințele Consiliului Administrativ din datele de 17 noiembrie 2006, 08 noiembrie 2007 și 16 noiembrie 2008.

Martorele D.A.L.C., G.P., R.A., Ț.C. și S.R. au arătat că inculpata N.C.B. a avut inițiativa proiectelor culturale, atât în'perioadă: în care a îndeplinit funcția de director al Circului "G.", cât și în perioada în care a devenit manager al C.V.G. Bucureștf și că inculpata prezenta proiectul cultural aferent, care era. discutat și votat în ședința Consiliului Administrativ.

Martora B.H.A.M. a declarat că avea cunoștință, încă din anul 2006, despre faptul că inculpata N.C.B. deținea calitatea de asociat la SC S.A. SRL., al cărei obiect de activitate era creația artistică.

Deasemenea, martora D.A.L.C. a" precizat că știa că inculpata avea calitatea de asociat în cadrul acelei societăți.

Martorele R.A., S.R.. Ț.C. și B.H.A.M. au arătat că nu au existat probleme privind executarea contractelor,. că

1

! toate spectacolele realizate în baza celor 11 contracte s-au bucurat de

r

succes la public, că au avut încasările prevăzute și că, uneori, au fost depășite, ca inculpata N.C.B. s-a implicat total în realizarea spectacolelor și că riumerele incluse în aceste producții culturale au câștigat premii interne și internaționale.

Martoră. Ț.C. (șef serviciu administrativ și, din luna martie a anului 2009, director adjunct) a arătat că sumele aferente pentru fiecare proiect cultural care urma să fie realizat în anul următor se regăseau în propunerile de buget anual pe care Circul „G." le trimitea Primăriei Capitalei, până la termenul fixat de această, că decizia finală privind propunerea de buget care se înainta Primăriei Municipiului București (în calitate de ordonator principal de credite) o avea inculpata N.C.B., în baza funcției de director al instituției și că Primăria Capitalei putea să admită integral sau parțial propunerea de buget anual, dar după aprobarea propunerii de buget în ședințele Consiliului General al Municipiului București, Circul „G." avea obligația să pună. în practică toate proiectele asumate, deci, în primul rând, pe cele culturale.

Martora G.P., contabil șef, a declarat că toate proiectele culturale au fost conform proiectului de management al inculpatei N.C.B., fiind parte integrantă a contractului de management al acesteia încheiat cu ordonatorul principal de credite și că proiectele culturale vizau colaborarea instituției cu inculpata N.C.B. (în calitate de autor persoană fizică) și, respectiv, cu SC S.A.

SRL.

Martorele R.A., G.P., Ț.C., B.I. și S.R. au declarat că, deși au fost prezente și au votat în ședințele, Consiliului Administrativ din datele de 17 noiembrie 2006, 08 noiembrie 2007 și 16 noiembrie 2008, nu au cunoscut la acele date faptul că inculpata. N.C.B. avea calitatea de asociat la SC Ș.A. SRL.

Martorul C.V.V. care, în perioada în perioada 25 februarie 2000 - 15 februarie 2007, și-a desfășurat activitatea în cadrul Circului „G.",m funcția de director adjunct, a arătat.că nu a participat la ședința din dată de 17 noiembrie 2006 și că, până la data audierii sale în cauză, nu a avut cunoștință de existența societății comerciale, SC S.A. SRL și nici de faptul că inculpata N.C.B. avea calitatea de asociat în cadrul acestei societăți

.

A mai arătat martorul C.V.V. că, deși în perioada în care au fost încheiate contractele, acesta își desfășura activitatea în cadrul Circului „G.'', în calitate de director adjunct și membru al Consiliului Administrativ, nu i s-a adus la cunoștință despre încheierea și executarea acestor contracte.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpata N.C.B. a refuzat să dea declarații (vol. 1, dosar de urmărire penală - filele 314 - 316 și 318), însă a depus memorii, fiind audiată ulterior în fața instanțeide forid.

Inculpata N.C.B. a susținut că decizia încheierii celor 11 contracte a aparținut organului colectiv de conducere a instituției publice de cultură C.V.G. București (fostă Circus G. adică Consiliului Administrativ al instituției (organism cu rol deliberativ); și a arătat că nu a participat la luarea deciziilor prin care ș-a hotărât, încheierea contractelor, întrucât s-a abținut de la vot.

A mai susținut inculpata că semnarea ulterioară de către aceasta a celor 5 contracte din totalul de 11 este lipsită de consecințe juridice sub aspectul infracțiunii, întrucât textul are în vedere doar momentul luării deciziei și că hotărârile extraordinare ale Consiliului de Administrație erau obligatorii pentru manager, nu putea să refuze semnarea contractelor respective, întrucât, un astfel de refuz intra sub incidența răspunderii penale.și că semnarea contractelor de către aceasta în calitate de director/manager a fost doar o reprezentare a instituției în raport cu terții.

Înalta Curte apreciază că apărările inculpatei sunt neîntemeiate și le va înlătura ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Obiectul juridic special al infracțiunii de conflict de interese îl constituie relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a activității de serviciu, activitate care nu se poate realiza în condițiile îndeplinirii unor acte cu încălcarea principiilor imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului publicîn exercitarea demnității or și funcțiilor publice.

Conflictul de interese nu presupune doar obținerea unor foloase materiale necuvenite, ci obținerea oricărui tip de folos patrimonial, conform textului de lege care incriminează fapta, întrucât incriminarea nu. urmărește sancționarea unor situații în care sunt încălcate normele legale care conferă temei si justificare obținerii unor foloase materiale, ci a situațiilor în care exercitarea imparțială a atribuțiilor de serviciu ale funcționarului public ar putea fi afectată.

Astfel, în Expunerea de motive care a însoțit Legea nr. 278/2006, se arăta că, în vederea eficientizării acțiunilor de prevenire și sancționare a faptelor de corupție, prin incriminarea „conflictului de interese", se urmărește sancționarea penală a funcționarului public care, în mod conștient și deliberat satisface interese personale prin îndeplinirea atribuțiilor publice (...), înlăturarea oricărei suspiciuni cu privire la conduita funcționarului public care este chemat să îndeplinească un act sau să participe la luarea unei decizii în virtutea atribuțiilor sale de serviciu, iar prin aceasta produce, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură.

În prezent, există întemeiat suspiciunea că funcționarul public nu va depune toate diligentele în vederea satisfacerii interesului public, ci va încerca să satisfacă interesul său ori ăl uneia dintre persoanele șus-arătate.

Sub aspectul laturii: obiective, infracțiunea de conflict de interese presupune acțiunea de îndeplinire a unui act ori de participare la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material, în vechea reglementare și, respectiv, patrimonial, în actuala reglementare.

Prin îndeplinirea unui act se înțelege efectuarea oricărui act ce face parte din îndatoririle, de serviciu.ale subiectului activ, indiferent dacă este vorba de întocmirea unui înscris sau de realizarea unei acțiuni la care acesta este ținut în virtutea atribuțiilor, sale.

Spire deosebire de îndeplinirea unui act, care este acțiunea exclusiv personală a' funcționarului public, participarea la luarea unei decizii semnifică îndeplinirea uiiei atribuțiuni de serviciu în situația în care decizia nu aparține în totalitate funcționarului, ci aceasta trebuie luată, în colectiv, de mai multe persoane (spre exemplu, o comisie sau un consiliu de administrație, cum este cazul în speță). în aceasta calitate, împreună cu ceilalți membri, ia decizii păgubitoare pentru instituție, unitate etc. și aducătoare de beneficii pentru acesta, pentru soț, o rudă ori un fin etc.

Legea nu cere ca îndeplinirea, unui act sau luarea unei decizii să fie defectuoasă;, astfel încât, pentru incidența textului analizat este suficient ca autorul să acționeze conform atribuțiunilor de serviciu.

Pentru existența infracțiunii este necesară o situație premisă constând în aceea că funcționarul public are competența îndeplinirii actului sau a participării la luarea respectivei decizii.

Din conținutul art. 301 C. pen., care a preluat cuprinsul art. 253

1

din C. pen. din 1969 reiese faptul că existența infracțiunii este condiționată de întrunirea mai multor cerințe esențiale și anume, funcționarul public să fi comis acțiunea incriminată în exercițiul atribuțiunilor de serviciu.

- prin: fapta comisă să se realizeze, direct sau; indirect, un folos patrimonial (material) pentru sine, soțul său, o rudă sau un afin până la gradul II inclusiv, ori pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură.

Această condiție este îndeplinită atunci când folosul se realizează în mod direct (spre exemplu, făcând parte din comisia de examinare, își evaluează propriul frate pentru angajarea ca funcționar public în unitatea unde lucrează), ori indirect (spre' exemplu, încheie un contract avantajos cu o societate comercială, persoană juridică, al cărei asociat este funcționarul public, în această ipoteză avantajul realizându-se în mod direct în patrimoniul persoanei juridice, iar indirect în cel al făptuitorului, cum este cazul în speță).

- potrivit art 253

1

alin. (2) C. pen. din 1969 (art. 301 alin. (2) C. pen.), îndeplinirea unui act sau participarea la luarea'unei decizii să nu se refere la emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative.

Într-adevăr., inculpata N.C.B. s-a abținut de la voț în ședințele Consiliului Administrativ al Circului „G." din datele de 17 noiembrie 2006, 08 noiembrie 2007 și 16 noiembrie 2008, deci nu a participat la luarea deciziilor privind încheierea contractelor în cauză, însă a.îndeplinit acte prin care s-au realizat direct sau indirect foloase materiale pentru sine, având în vedere calitatea sa de asociat la SC S.A. SRL.

Inculpata N.C.B. s-a aflat în situația prevăzută de art. 70 și 79 lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției,' având interese personale de natură patrimonială care i-au influențat îndeplinirea, cu imparțialitate, a atribuțiilor de serviciu, în exercitarea funcției publice de director.

Or, în conformitate cu dispozițiile art. 72 din Legea nr. 161/2003, inculpata N.C.B. avea obligația ca, în exercitarea funcției publice de autoritate, să nu emită acte administrative (împuternicirea din data de 01 septembrie 2006) și să nu încheie acte juridice cu societatea comercială SC S.A. SRL, cu consecința obținerii unor foloase materiale pentru sine.

Pe de altă parte, în conformitate cu dispozițiile art. 49 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în calitate de director al instituției publice de cultură, inculpata N.C.B. avea obligația să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese, stabilit potrivit legii.

Actele prin care s-au realizat direct foloasele materiale pentru sine au constat în semnarea, în calitate de director/manager al „C.V.G. București" a. celor 5 contracte (și a celor 9 anexe aferente): cu societatea comercială SC S.A. SRL, în cadrul căreia avea calitatea de asociat.

Deasemenea, prin emiterea împuternicirii din data de 01 septembrie 2006, prin care a abilitat-o pe martora Ț.C. să semneze „convenții civile și contracte încheiate în baza legii dreptului de autor și drepturi conexe (...) fără limită valorică", inculpata N.C.B. a îndeplinit acte prin care s-au realizat, în mod indirect, foloase materiale pentru sine, întrucât, prin această modalitate, martora a reprezentat instituția publică de cultură "C.V.G. București" în contractele încheiate cu inculpata N.C.B., în calitate de cedent.

În altă ordine de idei, susținerea inculpatei în sensul că, în România nu există regizori specializați în crearea de spectacole de circ nu are relevanță juridică în ceea ce privește întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii, de conflict de interese. în plus, de la înființarea instituției de cultură Circul de Stat București și până la data când inculpata a fost numită la conducerea Circului "G. C.V.G. București"), au fost realizate și reprezentate spectacole de circ de succes.

De altfel, inclusiv în conformitate cu fișa postului de director, potrivit contractului de management din data de 22 februarie 2008, inculpata N.C.B. „răspunde și dispune măsurile necesare, potrivit dispozițiilor legale, pentru realizarea proiectelor instituției", iar "în situația în care nivelul bugetului aprobat al instituției nu poate acoperi nevoile financiare prevăzute în proiectul de management, angajatorul nu va fi. responsabil și nu îl va putea face responsabil, sau penaliza pe manager pentru nerealizarea obiectivelor și indicatorilor de performanță".

Mai mult, cadrul normativ în vigoare impunea ca inculpata să aleagă între exercitarea funcției de director/manager si desfășurarea de activități, în calitate de autor al. unor opere de creație intelectuală în domeniul artistic, în temeiul Legii nr. 8/1996.

În fine, apărarea inculpatei privind încheierea celor 11 contracte legal, în baza dispozițiilor Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe este, deasemenea, lipsită de relevanță juridică în ceea ce privește urmarea, imediată a infracțiunii de conflict de interese, deoarece legea nu distinge cu privire la sursa folosului material.

Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea de conflict de interese se săvârșește cu intenție directă sau indirectă, făptuitorul prevăzând că, prin activitatea îndeplinită se realizează un folos material (patrimonial) în patrimoniul uneia dintre persoanele menționate în'textul de lege, afectându-se, prin aceasta, relațiile de serviciu și bunul mers al unității publice, urmărind sau acceptând un asemenea rezultat.

Prin urmare, chiar dacă inculpata N.C.B., prevăzând rezultatul faptelor sale (realizarea unui folos material), nu l-a urmărit, a acceptat, totuși, posibilitatea producerii acelui rezultat.

Pe dealtă parte, Înalta Curte apreciază că dispozițiile art. 28 alin. (2) din O.U.G. nr. 189/2008, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 68/2013, publicată în M. Of. nr. 389 din data de 29 iunie 2013, nu se aplică în cazul.de față, având în vedere următoarele aspecte

Potrivit art. 28 alin. (2) din O.U.G. nr: 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură : „în cazul în care managerul are studii de specialitate corespunzătoare, acesta are dreptul să participe, în mod direct sau indirect, la realizarea de proiecte în cadrul instituției pe. care o conduce, pentru care poate beneficia de remunerații în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare".

Prin urmare, textul sus menționat impune îndeplinirea, în mod cumulativ, a două condiții și anume, calitatea de manager a persoanei căreia legea îi dă dreptul să participe, în mod direct sau indirect, la realizarea de proiecte în cadrul instituției pe care o conduce, pentru care poate beneficia de remunerații: m condițiile Legii nr. 8/1996 și obligativitatea ca managerul să, aibă studii de specialitate corespunzătoare.

Or, în cauză, se constată că este îndeplinită doar una dintre cerințele obligatorii, respectiv, existența unor studii de specialitate corespunzătoare, nu și calitatea de manager a inculpatei la data săvârșirii infracțiunii.

Astfel, potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 189/2008; manager este „persoana fizică care a câștigat concursul de management și. a încheiat un contract de management cu autoritatea, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență; managerul nu este funcționar public, nu este angajat cu contract individual de muncă și nu are statut de funcție de autoritate publica".

Art. 2 lit. c) din același act normativ definește managementul ca fiind organizarea, gestionarea și conducerea activității unei instituții publice de cultură de către o persoană fizică, pe baza setului de cerințe definite de autoritate în caietul de obiective, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

în cauză, se constată că inculpata nu a contestat calitatea sa de funcționar public, în înțelesul dat noțiunii de legea penală, atât în reglementarea în vigoare la data faptelor - C. pen. din 1969 -, cât și din perspectiva noului C. pen.

Pe parcursul derulării activității infracționale, respectiv, de la 05 decembrie 2006 (data încheierii primului contract) la 10 aprilie 2008 (data încheierii ultimului contract, cu numărul 1681), inculpata N.C.B. a deținut funcția de director al Circului G., fiind angajată în baza unor contracte individuale de muncă.

Astfel, inculpata N.C.B. a fost numită pe o perioadă de probă de 3 luni în funcția de director la Circul de Stat „G., prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București din data de 4 decembrie 1997, iar prin dispozițiile din 23 decembrie 1997, respectiv din data de 11 februarie 1998 ale primarului General al Municipiului București, aceasta a fost încadrată în aceeași funcție (vol. 1, dosar de urmărire penală - filele 44 - 45; 47).

Prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București din data de 06 august 1998, inculpata N.C.B. a fost definitivată în funcția de director al Circului „G." retroactiv, respectiv, de la data de 12 februarie 1998 (vol. 1, dosar de urmărire penală - fila nr. 48).

Din luna ianuarie a anului 2000, inculpata N.C.B. a deținut, succesiv, funcțiile de director și manager al C.V.G. București", în baza contractelor încheiate cu angajatorul Primăria Municipiului București (reprezentată de primarul General, în calitate de ordonator principal de credite), fiind, deci, funcționar public.

Din clauzele acestor contracte rezultă că inculpata N.C.B., în calitate de ordonator terțiar de credite, avea obligația de a răspunde de gestionarea și administrarea patrimoniului public, în baza contractului individual, de muncă nr. 18 din data de 03 ianuarie 2000 și a actului adițional la acesta, din data de 25 octombrie 2005, funcția deținută fiind cea de director și consultant artistic (vol. 1, dosar de urmărire penală - filele nr. 49 - 56). Conform actelor juridice sus-menționate, inculpata N.C.B. avea obligația îndeplinirii, cu bună-credință, a obligațiilor generale și cele specifice postului ocupat, să nu prejudicieze în niciun fel activitatea instituției și să nu folosească în interes personal sau pentru alții, datele, actele și faptele referitoare la activitatea instituției. Deasemenea, inculpata avea obligația de fidelitate față de angajator în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Totodată, în fișa aferentă postului de „director, consultant artistic", s-au prevăzut următoarele: „în exercitarea atribuțiilor sale îndeplinește funcția de ordonator de credite"; „în determinarea bugetului de venituri și cheltuieli al instituției participă la întocmirea bugetelor pe programe culturale; participă la elaborarea proiectului de venituri și cheltuieli al instituției și-l înaintează spre aprobare direcțiilor de specialitate din Primăria Municipiului București" (vol. 1, dosar de urmărire penală - filele 128 - 132).

Prin contractul de management din data de 22 februarie 2008, încheiat între Primarul General al Municipiului București și inculpata N.C.B., în calitate de director al Circului G., angajatorul a încredințat managerului organizarea instituției publice. Contractul s-a încheiat pe o durată determinată, de 3 ani, cu începere de la data încheierii, menționându-se, la art. 3 alin. (2) că actul juridic (contractul de management) este asimilat contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată (vol. 1, dosar de urmărire penală - filele 57 - 61).

în. fișa postului de director, conform contractului de management din 22 februarie 2008, s-au prevăzut următoarele atribuții de serviciu (vol. 1, dosar de urmărire penală - filele 166 - 169):

Directorul este managerul general al instituției, care asigură conducerea curentă a activității acesteia și duce la îndeplinire programele culturale asumate; îndeplinește funcția de ordonator terțiar de credite, avînd obligațiile și responsabilitățile stabilite prin legea finanțelor publice locale și alte acte normative aplicabile;

- reprezintă și angajează instituția în raporturile cu persoanele juridice și fizice din țară și din străinătate, precum și în fața organelor jurisdicționale;

- răspunde de păstrarea integrității patrimoniului instituției; aprobă proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al instituției în cadrul procesului bugetar și răspunde de înaintarea acestuia spre avizare direcțiilor de resort din aparatul de specialitate al primarului General (D.C.D.B.);

- aprobă bugetele proiectelor și programelor culturale proprii și răspunde de înaintarea acestora spre avizare direcției de resort din aparatul de specialitate al Primarului General (Direcția Cultură);

- coordonează și răspunde de îndeplinirea programelor și proiectelor culturale minimale proprii, precum și a indicatorilor economici și culturali asumați;

- răspunde de asigurarea calității artistice a proiectelor și programelor culturale realizate, precum și realizarea activității de perspectivă a instituției;

- planifică, organizează și hotărăște asupra modului de realizare a proiectelor și programelor culturale angajate, în condițiile legii;

- în perioada absentării din instituție sau cînd postul este vacant, atribuțiile postului de director sunt preluate de directorul adjunct (sau de altă persoană desemnată de directorul în exercițiu) sau de o persoană numită de Primarul General, după caz.

În ceea ce privește legislația relevantă în materie, Înalta Curte reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 1 și 5 din Hotărârea nr. 442 (rl)/1994 a Guvernului României privind finanțarea instituțiilor publice de cultură și artă de importanță județeană ale municipiului București și locale (în vigoare din data de 12 martie 1997), C.V.G. București este o instituție publică de cultură (instituție profesionistă de spectacole) în subordinea Primăriei Municipiului București.

În perioada anilor 2006 - 2009, perioadă care interesează în speță, cadrul juridic al înființării, organizării și funcționării instituțiilor și companiilor de spectacole sau concerte, al desfășurării activității acestora, a fost reglementat prin Legea nr. 504/2004 privind instituțiile publice de spectacole și concerte și, ulterior, după abrogarea acesteia, prin O.G. nr. 21 din 31 ianuarie 2007 privind instituțiile și companiile de spectacole său concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic (modificată și aprobată prin Legea nr. 353/2007).

Potrivit actelor normative sus menționate, instituțiile de spectacole, sau concerte sunt persoane juridice de drept public care realizează și prezintă producții artistice (de circ, în cauză) și care se înființează, se organizează și funcționează în subordinea autorităților administrației publice centrale sau locale.

Funcționarea instituțiilor de spectacole sau concerte se asigură de. către personalul artistic, tehnic și de către personalul administrativ care, de regulă, își desfășoară activitatea în baza contractelor individuale de muncă.

Pentru realizarea producțiilor artistice, instituțiile de spectacole sau concerte pot utiliza personal artistic, remunerat în baza unor contracte încheiate conform prevederilor legale privind dreptul de autor și drepturile conexe, precum și personal tehnic și administrativ, remunerat pe baza unor convenții civile de prestări de servicii, potrivit dispozițiilor C. civ.

Conducerea instituțiilor de spectacole sau concerte este asigurată de către un director general sau, după caz, de un director, persoană fizică, ori. de către o persoană juridică de drept privat.

Conducerea instituțiilor de spectacole sau concerte este încredințată în baza unui concurs de proiecte de management, organizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Cîștigătorul concursului încheie un contract de management cu ordonatorul principal de credite al autorității publice în subordinea căreia funcționează instituția respectivă.

Consiliul administrativ, organism cu rol deliberativ (rol consultativ, potrivit Legii nr. 504/2004) este înființat prin decizie a directorului general sau, după caz, a directorului, care îndeplinește și funcția de președinte al acestuia.

Prin O.G. nr. 26/2005 privind managementul instituțiilor publice de cultură (aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 114/2006) și, ulterior, după abrogarea acesteia, prin O.U. nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor de spectacole sau concerte, muzeelor și colecțiilor publice, bibliotecilor și al așezămintelor culturale de drept public (aprobată prin Legea nr. 269/2009), au fost reglementate aspecte privind salarizarea conducătorilor instituțiilor publice de cultură.

Contractul de management din 22 februarie 2008 a fost încheiat în baza O.G. nr. 26/2005, întrucât O.U. nr. 189/2008 ă intrat în vigoare ulterior, la data de 05 decembrie 2008.

Or, potrivit art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 26/2005, contractul de management era asimilat contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată - cum se prevede, de altfel și în contractul de management în discuție, acest act juridic putându-se încheia cu directorii instituțiilor publice de cultură.

Prin intrarea în vigoare, la data de 05 decembrie 2008, a Ordonanței de urgență nr. 189/2008 (art. 4 alin. (2) din varianta inițială a ordonanței), așadar, ulterior consumării infracțiunii de conflict de interese - data ultimului act material fiind 10 aprilie 2008 - a fost introdusă, pentru prima dată, noțiunea de „manager" în acest domeniu.

Urmare a intrării în vigoare a O.U.G. nr. 189/2008 a fost încheiat contractul de management din data de 05 martie 2009, funcția deținută de către inculpată fiind cea de manager (vol. 1, dosar de urmărire penală - filele nr. 62 - 64). Astfel, în acest contract, în art. 8 s-a prevăzut că pentru realizarea obiectului prezentului contract, managerul dispune de competențele date de calitatea de ordonator terțiar de credite, precum și cele de conducător al unei instituții publice de interes local, iar în art. 9 alin. (2) s-a statuat că "managerul este obligat să presteze activitatea care face obiectul prezentului contract în interesul instituției. Managerului îi sunt interzise orice activități și manifestări de natură să prejudicieze interesul și prestigiul instituției".

Ulterior, tot ca urmare a intrării în vigoare a O.U.G. nr. 189/2008 au fost încheiate, succesiv, contractele de management din data de 02 decembrie 2009 și din data de 12 aprilie 2012.

În consecință, Înalta Curte constată că inculpata N.C.B. nu avea, la momentul săvârșirii faptei, calitatea de manager reglementată de dispozițiile art. 28 alin. (2) din O.U.G. nr. 189/2008, astfel cum este definit termenul prin art. 2 lit. b) din ordonanță și mici nu a dobândit o astfel de calitate ulterior, doar prin efectul intrării în vigoare a ordonanței, pentru a i se putea aplica, retroactiv, prevederile acestui act normativ, ca și lege „penală" mai favorabilă, astfel cum a reținut instanța de fond.

Astfel, calitatea de manager a fost dobândită de către inculpată prin încheierea, în baza ordonanței sus menționate, a contractului de management din data de 05 martie 2009 și nu prin simpla intrare în vigoare a actului normativ.

Din acest punct de vedere apare cu evidență intenția legiuitorului de a acorda beneficiul prevăzut de textul legal (art. 28 alin. (2) din O.U.G: nr. 189/2008) persoanelor fizice care erau manageri, care au câștigat un concurs de management cu autoritatea și au încheiat un contract de management și nu un contract individual de muncă, cum este cazul inculpatei care, pe parcursul derulării activității i