ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3122/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași sub nr. x/45/2015 reclamanta Întreprindere Individuală A. a solicitat, în contradictoriu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale din cadru M.A.D.R. suspendarea executării titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 30 septembrie 2014.

Prin sentința nr. 110 din 16 iunie 2015, Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal a respins ca inadmisibilă cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată de Întreprinderea Individuală A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale din cadrul M.A.D.R.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Întreprindere Individuală A., în temeiul prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a solicitat respingerea recursului formulat de reclamantă, cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind legală, având în vedere faptul că instanța de fond a dat o dezlegare corectă cauzei deduse judecății.

Recurenta-reclamantă a formulat răspuns la întâmpinarea intimatei, arătând că cererea de chemare în judecată aferentă dosar nr. x/2015 este legată de soluționarea dosar nr. x/2015, care este în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Arată că instanța de fond nu a aplicat prevederile art. 15 din Legea nr. 554/2004 în conformitate cu care instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței.

II. Procedura de soluționare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 10.03.2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 15.06.2017 completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

Cu privire la fondul recursului

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte nu poate primi apărările formulate de recurentă și constatând că instanța de fond a dat o interpretare corectă dispozițiilor legale aplicabile cauzei, va menține hotărârea instanței de fond și, pe cale de consecință, recursul formulat va fi respins, ca nefondat.

În cauza dedusă judecății, reclamanta Întreprinderea Individuală A. a solicitat instanței, la data de 5.05.2015, suspendarea executării titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 30 septembrie 2014, emis de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în temeiul dispozițiilor art. 14 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004.

Dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevăd următoarele:

"În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate."

Înalta Curte reține că, deși reclamanta a făcut dovada sesizării instanței de fond cu acțiunea ce vizează anularea actului administrativ, obiect al cererii de suspendare de față, instanța s-a pronunțat cu privire la fondul cauzei mai înainte de formularea acțiunii ce vizează suspendarea actului, acțiune înregistrată la data de 5.05.2015.

Astfel, prin sentința civilă nr. 79 din 16.04.2015 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosar nr. x/2015, a fost respinsă acțiunea reclamantei, ce viza anularea actului administrativ atacat în cauza de față.

Ca atare, reclamanta sesizând instanța în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu cererea de suspendare a unui act administrativ, ulterior finalizării acțiunii în anularea aceluiași act, în mod corect s-a reținut de către instanța de fond ca fiind inadmisibilă cererea de suspendare formulată, nefiind întrunite cerințele de admisibilitate a unei cereri de suspendare întemeiate pe dispozițiile legale indicate.

Nu poate fi primită nici apărarea formulată în stadiul procesual al recursului cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 15 din Legea contenciosului administrativ, având în vedere principiul disponibilității ce guvernează procesul civil și pe care instanța de judecată este ținută să-l respecte.

Astfel, dispozițiile art. 9 alin. (2) din C. proc. civ. prevăd faptul că "Obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților." De asemenea, nici din oficiu, instanța nu poate modifica temeiul cererii introductive, având în vedere dispozițiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ. în conformitate cu care "Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel."

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, constatând că nu există motive de reformare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 ori potrivit art. 488 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Întreprinderea Individuală A. împotriva sentinței nr. 110/2015 din 16 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 octombrie 2017.