ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2483/2017

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, la data de 16 decembrie 2016 sub nr. 37348/215/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pe intimatul IPJ Giurgiu, solicitând anularea Procesului-verbal de contravenție nr. x întocmit la data de 11 decembrie 2016 în Municipiul Giurgiu.

În cuprinsul plângerii contravenționale, reclamantul a arătat că deține calitatea de judecător la Judecătoria Giurgiu - care ar fi fost competentă să judece prezenta speță - motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., a înțeles să se adreseze Judecătoriei Craiova aflată în circumscripția unei curți de apel învecinate cu Curtea de Apel București.

Prin Sentința civilă nr. 4370 din 30 martie 2017, Judecătoria Craiova, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată de intimat prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. și pe intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Giurgiu, în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

A reținut Judecătoria Craiova ca în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora competența soluționării plângerii contravenționale aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, respectiv Judecătoriei Giurgiu.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Giurgiu sub același număr de Dosar x/2016

Prin Sentința civilă nr. 2892 din 8 iunie 2017, Judecătoria Giurgiu, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Giurgiu invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu IPJ Giurgiu, în favoarea Judecătoriei Craiova.

A constatat existența unui conflict negativ de competență între Judecătoria Giurgiu și Judecătoria Craiova și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

A reținut Judecătoria Giurgiu că la data introducerii plângerii contravenționale, reclamantul își desfășura activitatea ca judecător în cadrul Judecătoriei Giurgiu, motiv pentru care sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., situație în care competența teritorială aparține instanței căreia i s-a adresat reclamantul, respectiv Judecătoria Craiova.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie plângerea contravențională formulată de reclamantul A., judecător la Judecătoria Giurgiu, împotriva Procesului-verbal de contravenție nr. x întocmit la data de 11 decembrie 2016 în Municipiul Giurgiu.

Problema dedusă judecății pe calea conflictului de competență o constituie stabilirea normei procedurale prioritare privind instanța competentă teritorial să soluționeze prezenta plângere, dintre dispozițiile art. 32 alin. (1) din O.U.G. nr. 2/2001 ce reprezintă dreptul comun în materie contravențională și dispozițiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, invocate în considerarea calității reclamantului de judecător la Judecătoria Giurgiu, la momentul sesizării instanței de judecată.

Art. 127 din C. proc. civ. prevede că (1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Or, constată Înalta Curte de Casație și Justiție că dispozițiile anterior expuse, au caracter special în raport de norma de drept comun prevăzută în art. 32 alin. (1) din O.U.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și instituie, într-adevăr, un caz de necompetență de ordine publică în vederea respectării principiului asigurării prestigiului justiției.

Rațiunea normei rezidă în înlăturarea oricărei suspiciuni de soluționare părtinitoare a cauzei din pricina calității părții și asigurării "egalității de arme" între reclamant și pârât într-un litigiu în care reclamantul activează în cadrul instanței învestite cu soluționarea cauzei.

Dispozițiile art. 127 alin. (1) din Noul C. proc. civ. instituie însă un caz de prorogare legală a competenței teritoriale după calitatea persoanei, derogând, în mod expres, de la normele ce stabilesc competența teritorială în mod uzual pentru cauzele având un anumit obiect, din rațiuni ce privesc asigurarea imparțialității judecătorului chemat să soluționeze cauza, rațiuni ce au prioritate, potrivit noii reglementări procedurale.

Caracterul facultativ este dat de posibilitatea de a opta între mai multe instanțe, egale în grad, aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate, norma având însă caracter imperativ, sub aspectul obligației de a sesiza o altă instanță decât cea la care reclamantul, ce are calitatea de judecător, își desfășoară activitatea.

În interpretarea acestei dispoziții, în practica judiciară s-a statuat că nu trebuie avută în vedere numai instanța la care funcționează reclamantul, ci chiar și curtea de apel în circumscripția căreia se află această instanță, legiuitorul având în vedere și posibilitatea exercitării căilor de atac (Decizia 271 din 29 ianuarie 2015 ICCJ secția a II-a civilă - Buletinul Casației 8-9/2015).

Pe de altă parte, situația, potrivit căreia, pe parcursul judecării cauzei, reclamantul și-a încetat activitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Giurgiu, prin numirea sa ca judecător la Judecătoria sector 1 București, nu are influență asupra raționamentului juridic expus anterior, având în vedere că și această din urmă instanță de află în circumscripția Curții de Apel București, iar imparțialitatea și egalitatea de șanse trebuie asigurate pe tot parcursul derulării litigiului.

Având în vedere limitele impuse în art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența teritorială în favoarea Judecătoriei Craiova ca instanță de același grad, situată în circumscripția Curții de Apel Craiova, învecinată Curții de Apel București, în circumscripția căreia se află instanța la care își desfășoară activitatea reclamantul.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, potrivit opțiunii reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Giurgiu, în favoarea Judecătoriei Craiova.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 septembrie 2017.

Procesat de GGC - LM