ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1911/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1911/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
La data de 15.03.2017 s-a înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița, sub nr. x/2017, plângerea contravențională formulată de petenta A. împotriva procesului verbal de contravenție nr. x/02.03.2017 întocmit de către I.P.J. Mureș, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună înlocuirea amenzilor contravenționale cu avertismentul, iar în cazul identificării vreunui motiv de nulitate absolută, anularea procesului-verbal și a efectelor produse de aplicarea măsurilor contravenționale.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Hotărârea Judecătoriei Bistrița, secția civilă
Prin sentința civilă nr. 2672 din data de 05.10.2017, Judecătoria Bistrița, secția civilă a admis excepția de necompetență teritorială invocată de către instanță din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș, reprezentând instanța în circumscripția căreia se află locul săvârșirii faptei contravenționale sacnționate.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că potrivit dispozițiilor art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002, împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta, instanța apreciind că aceste dispoziții instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția.
Analizând conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției seria x nr. x încheiat la data de 02.03.2017, s-a reținut că fapta ilicită a fost săvârșită și constatată în municipiul Tîrgu-Mureș, aflat în raza de competență teritorială a Judecătoriei Tîrgu-Mureș și nu în circumscripția Judecătoriei Bistrița, sens în care s-a apreciat că, în speță, competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Tîrgu-Mureș.
2.2. Hotărârea Judecătoriei Târgu-Mureș - secția civilă
Prin sentința civilă nr. 232 din data de 25.01.2018, Judecătoria Târgu - Mureș, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată având ca obiect plângerea contravențională formulată de către petenta A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Mureș, în favoarea Judecătoriei Bistrița, sens în care a constatat intervenit conflictul negativ de competența și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competența.
În considerentele acestei sentințe s-a reținut că, în speță, obiectul cauzei deduse judecății este reprezentat de o plângere contravențională formulată împotriva unui proces-verbal de contravenție prin care a fost sancționată o faptă contravențională săvârșită pe raza Municipiului Târgu Mureș.
S-a mai reținut că petenta A. are calitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Târgu Mureș și, potrivit prevederilor art. 127 alin. (1) C. proc. civ., dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.
Astfel, s-a reținut că, dat fiind calitatea petentei de judecător în cadrul acestei instanțe, competența aparține oricărei instanțe de același grad situată în circumscripția unei curți de apel învecinată cu Curtea de Apel Târgu Mureș și cum, în speță, petenta în considerarea calității sale, a înțeles să sesizeze Judecătoria Bistrița, instanță aflată în circumscripția Curții de Apel Cluj Napoca, învecinată cu Curtea de Apel Târgu Mureș, s-a apreciat că acestei instanțe îi revine competența teritorială pentru soluționarea prezentei cauze.
II. Decizia ICCJ pronunțată în regulator de competență.
Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistrița - secția civilă, pentru considerentele ce urmează:
Argumentele de fapt și de drept relevante
Reclamanta a învestit instanța de contencios administrativ cu o plângere contravențională îndreptată împotriva procesului-verbal de contravenție seria x nr. x/02.03.2017, întocmit de către IPJ Mureș.
Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență teritorială privește norma de drept aplicabilă situației dedusă judecății, din perspectiva calității petentei de judecător.
Potrivit dispozițiilor art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:
"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea."
În cauză, din înscrisurile existente la dosar, se observă că petenta își desfășoară activitatea ca judecător în cadrul Judecătoriei Târgu-Mureș, aceasta fiind rațiunea pentru care petenta a înregistrat plângerea contravențională astfel formulată pe rolul Judecătoriei Bistrița.
Rațiunea acestei normei rezidă în înlăturarea oricărei suspiciuni de soluționare părtinitoare a cauzei din pricina calității părții și asigurării "egalității de arme" între reclamant și pârât, într-un litigiu în care reclamantul activează în cadrul instanței învestite cu soluționarea cauzei.
Astfel fiind, se constată că dispozițiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. instituie un caz de prorogare legală a competenței teritoriale după calitatea persoanei, derogând, în mod expres, de la normele ce stabilesc competența teritorială în mod uzual pentru cauzele având un anumit obiect, din rațiuni ce privesc asigurarea imparțialității judecătorului chemat să soluționeze cauza, rațiuni ce au prioritate, potrivit noii reglementări procedurale.
Prin urmare, reținând incidența dispozițiilor art. 127 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că, în cauză, competența de soluționare a litigiului în primă instanță aparține Judecătoriei Bistrița, instanță sesizată de altfel de către petentă, aflată în circumscripția Curții de Apel Cluj Napoca și care este învecinată Curții de Apel Târgu-Mureș, de care aparține Judecătoria Târgu-Mureș, în cadrul căreia petenta își desfășoară activitatea.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei de față, în favoarea Judecătoriei Bistrița - secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe petenta A. în contradictoriu cu intimatul IPJ Mureș - Biroul Rutier Târgu Mureș în favoarea Judecătoriei Bistrița, secția civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 mai 2018.