ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2370/2017

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 4169/2/2015, contestatorul A. a chemat în judecată pe intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună Raportului de evaluare elaborat de A.N.I. în data de 12 iunie 2015, în cadrul inspecției de integritate cu nr. 23882/G/II/12 iunie 2015.

Prin Sentința nr. 3255 din 8 decembrie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, a respins contestația formulată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, ca neîntemeiată.

Împotriva Sentinței civile nr. 3255 din 8 decembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București a declarat recurs reclamantul A.

Prin înscrisul intitulat cerere de renunțare la judecată, depus la dosar de către recurentul-reclamant, acesta a declarat că renunță la judecata cererii, solicitând instanței să ia act de această renunțare, în temeiul art. 406 C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:,,Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol:

"Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială."

Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentului, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.

Astfel, Înalta Curte, sesizată cu soluționarea cererii de recurs formulate, va lua act de faptul că la dosarul cauzei a fost depusă de către recurent cerere de renunțare la judecată, întemeiată pe dispozițiile art. 406 C. proc. civ.

Constatând că în speță recurentul a formulat cerere de renunțare la judecată, Înalta Curte va avea în vedere și dispozițiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, care prevăd că: "Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 406 alin. (6), teza a doua din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va lua act de renunțarea recurentului la judecata cererii de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunțarea la judecarea recursului declarat de A. împotriva Sentinței nr. 3255 din 8 decembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 iunie 2017.

Procesat de GGC MM