ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3504/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României și Ministerul Economiei - Departamentul pentru Energie, solicitând:

- suspendarea Hotărârii nr. 478 din 11 iunie 2014 privind stabilirea nivelului stocurilor minime și aprobarea modului de transpunere a obligațiilor de constituire și menținere a stocurilor de urgența pentru țiței și/sau produse petroliere pe operatori economici în anul 2014, emisă de Guvernul României, publicată în Monitorul Oficial nr. 431 din 12 iunie 2014 (denumită în cele ce urmează "Hotărârea de Guvern") până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anulare ce formează obiectul dosarului înregistrat pe rolul Curții de Apel București la data de 22.09.2014;

- suspendarea adresei nr. x din 04 iulie 2014 emisă de Ministerul Economiei, Departamentul pentru Energie, comunicată către Societate prin poștă la data de 14.07.2014 (denumită în cele ce urmează "Adresa"), până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anulare, și

- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 3111 din 14 noiembrie 2014 Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei de interes în susținerea excepției inadmisibilității invocate de pârâtul Ministerul Economiei-Departamentul Energie, a admis excepția inadmisibilității și a respins cererea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Ministerul Economiei-Departamentul pentru Energie, ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței civile nr. 3111 din 14 noiembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. a declarat recurs.

Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că recursul formulat este lipsit de interes, motiv pentru care îl va respinge ca atare.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes legitim încălcat.

Literatura de specialitate și practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să fie îndeplinit nu doar cu prilejul promovării acțiunii ci și pe tot parcursul soluționării unei cauze.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral pe care îl urmărește cel ce investește o instanță de judecată cu o cerere, acesta trebuind a fi legitim, personal, născut și actual.

Alături de afirmarea unui drept, capacitatea procesuală și calitatea procesuală, una dintre condițiile cumulative de exercițiu ale acțiunii civile este existența unui interes în promovarea cererii de chemare în judecată.

Deși, C. proc. civ. nu definește această condiție de exercițiu a acțiunii, în doctrină s-a arătat că prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea civilă.

Pornind de la aceste premise teoretice, rezultă că interesul, definit ca folosul practic pe care partea îl poate obține prin promovarea acțiunii civile, trebuie să se reflecte într-un avantaj material sau juridic în patrimoniul sau persoana reclamantului.

Înalta Curte apreciază că, de facto, cererea reclamantei este lipsită de interes, având în vedere faptul că prin cererea de recurs, se solicită ca recursul să fie soluționat până la data de 31.12.2014, dată până la care obligația trebuia îndeplinită.

Prin art. 6 alin. (5) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea și menținerea unui nivel minim de rezerve de țiței și de produse petroliere s-a prevăzut că termenul de constituire a stocurilor de urgență este 31 decembrie și obligația menținerii acestora este de 365 de zile de la data constituirii.

Prin H.G. nr. 478/2014 de punere în aplicare a legii s-a stabilit nivelul stocurilor minime și s-a aprobat modul de transpunere a obligațiilor de constituire și menținere a stocurilor de urgență pentru țiței și/sau produse petroliere pe operatori economici în anul 2014, deci până la 31 decembrie 2014.

De asemenea, potrivit art. 6 alin. (2) și alin. (4) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea și menținerea unui nivel minim de rezerve de țiței și de produse petroliere, la propunerea autorității competente, respectiv Ministerul Energiei, întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, se aprobă anual, în aplicarea prevederilor menționate, prin hotărâre a Guvernului, modul de transpunere a obligațiilor către operatorii economici, nivelul stocurilor de urgență, structura sortimentală, defalcarea și nominalizarea operatorilor economici.

În conformitate cu art. 11 alin. (2) al Legii nr. 360/2013 stocurile minime trebuie menținute cel puțin o treime sub formă de produse finite. Pentru calculul nivelului total al stocului de urgență au fost utilizate: comunicarea privind totalul "livrărilor brute interne observate" din anul calendaristic precedent, respectiv 2013. Datele privind importurile intra comunitare, puse la dispoziție de către Institutul Național de Statistică și datele privind importurile extra comunitare, puse la dispoziție de către A.N.A.F. - Direcția Generală a Vămilor, au fost coroborate cu raportările operatorilor economici din domeniu, cuprinși în anexa nr. 2 a H.G. nr. 478/2014.

În consecință, având în vedere toate aceste aspecte, coroborate cu obiectul cererii care privește suspendarea unei obligații cu termen de realizare 31.12.2014, Înalta Curte constată că recursul este lipsit de interes.

Prin urmare, Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes și va respinge recursul, ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei de interes invocată de Guvernul României.

Respinge recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 3111 din 14 noiembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 noiembrie 2017.