ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4021/2013

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Iași, prin sentința penală nr. 519 din 14 decembrie 2012, a dispus următoarele: în temeiul dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., a admis sesizarea din oficiu a instanței, precum și, în parte, cererea reprezentantului Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iași, privind schimbarea încadrărilor juridice, în privința inculpaților P.O.I., F.N.C. și R.L.R., și, în consecință: - a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor de trafic de persoane, trafic de minori, lipsire de libertate în mod ilegal și trafic de droguri de risc, prev. de art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001, art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001, art. 189 alin. (1), (2) și (3) C. pen.

și art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/200, pentru care inculpatul P.O.I. a fost trimis în judecată, în infracțiunea de „trafic de persoane” prev. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C. pen., în infracțiunea de „trafic de minori” prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu referire la art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și „trafic de droguri de risc” prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; - a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de complicitate la infracțiunea de trafic de persoane și trafic de minori, și prev. de art. 26 rap.

la art. 12 alin. (1) și (2) și art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001 pentru care inculpatul F.N.C. a fost trimis în judecată, în „complicitate la infracțiunea de „trafic de persoane” și „trafic de minori”, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C. pen., art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu referire la art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. A respins, ca nefondată, cererea reprezentantului Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iași, privind schimbarea încadrărilor juridice, în privința inculpaților F.N.C.

și R.L.R., în ceea ce privește reținerea formei continuate prev. de art. 41 alin. (2) C. pen. la infracțiunea de „trafic de droguri de risc”, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. 1. A Condamnat pe inculpatul P.O.I. la următoarele pedepse: - 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de „trafic de persoane” prev. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a), din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C. pen.; - 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de „trafic de minori” în formă continuată, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu referire la art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen.; - 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de „trafic de droguri de risc” în formă continuată, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. - 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept”, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele stabilite anterior, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă principală de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară de 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), e) C. pen., calculată conform disp. art. 66 C. pen. Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen. a interzis aceluiași inculpat exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), e) C. pen.

A luat act de încetarea de drept a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu - Târgu Frumos, fără încuviințarea instanței, luată față de inculpat prin sentința penală nr. 561 din data de 06 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalului Iași în Dosarul nr. 4039/99/2009, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 666 din 27 octombrie 2009 a Curții de Apel Iași, prin respingerea recursului declarat de Ministerul Public - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iași. În temeiul dispozițiilor art. 88 C. pen., din pedeapsa principală de executat de 10 ani închisoare, aplicată inculpatului P.O.I., a dedus durata reținerii și arestării preventive, de la 17 aprilie 2009, la 27 octombrie 2009. 2. A condamnat pe inculpatul F.N.C.

la următoarele pedepse: - 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), e) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de „trafic de persoane” și „trafic de minori”, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C. pen., art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu referire la art. 12 alin. (1), 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 74 alin. (2) C. pen., cu aplic.

art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 80 C. pen.; - 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de „trafic de droguri de risc”, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare; - 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „deținere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept”, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele stabilite anterior, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă principală de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), e) C. pen., calculată conform disp. art. 66 C. pen. Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen. a interzis aceluiași inculpat exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), e) C. pen. În temeiul dispozițiilor art. 86 1 alin. (1), (2) C. pen.

a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art. 86 2 C. pen., în cadrul căruia, potrivit prevederilor art. 86 3 alin. (1) C. pen., inculpatul are obligația de a se supune următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 86 3 alin. (2) C. pen., datele prevăzute în paragraful precedent la lit. b), c) și d) se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași, stabilit la lit. a). În temeiul art. 86 3 alin. (3) C. pen. a impus inculpatului respectarea obligației de a desfășura o activitate sau de a urma un curs de calificare. În baza art. 86 3 alin. (4) C. pen., supravegherea executării obligației stabilite de instanță conform paragrafului precedent se face de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași, care, în caz de neîndeplinire a obligației de către inculpat, sesizează instanța pentru revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere și executarea în întregime a pedepsei.

În baza dispozițiilor art. 359 alin. (1) C. proc. pen., a atras atenția inculpatului că, potrivit art. 86 4 C. pen., în caz de neîndeplinire, cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege ori a obligației stabilite de instanță sau în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare, se va dispune revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei și executarea acesteia în întregime. În temeiul dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale, a suspendat și executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului. În temeiul dispozițiilor art. 88 C. pen., din pedeapsa principală de executat de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului F.N.C., a dedus durata reținerii preventive de 24 de ore din data de 17 aprilie 2009. În baza disp.

art. 14, 15, 17 și art. 346 alin. (1) teza I, art. 348 C. proc. pen., art. 998-999 C. civ., a admis acțiunea civilă exercitată din oficiu cu privire la părțile vătămate minore cu capacitate restrânsă de exercițiu și a obligat inculpații P.O.I. și F.N.C., în solidar, la plata către partea civilă T.A.E. a sumei de 5.000 RON și către partea civilă B.I.A. a sumei de 10.000 RON, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciile de ordin moral cauzate victimelor prin săvârșirea infracțiunilor de „trafic de minori”. A respins, ca nefondate, restul pretențiilor civile, formulate în cadrul procesului penal de către partea civilă B.I.A. (reprezentând restul despăgubirilor pentru prejudiciul de ordin moral).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Prin rechizitoriul nr. 131D/P/2009 din data de 19 iunie 2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.

- Serviciul Teritorial Iași, înregistrat la această instanță sub nr. 4039/99/2009, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților: 1. P.O.I., arestat preventiv în cauză în Penitenciarul Iași, pentru infracțiunile de trafic de persoane, trafic de minori, trafic și consum de droguri fără drept, lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 12 alin. (1) și (2) și 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001, prev. de art. 2 alin. (1), art. 4 din Legea nr. 143/2000, respectiv art. 189 alin. (1), (2) și (3) C. pen.; 2. F.N.C., pentru infracțiunile de complicitate la trafic de persoane, trafic de minori, respectiv trafic și consum de droguri fără drept, prev. de art. 26 raportat la art. 12 alin. (1) și (2) și art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001, respectiv art. 2 alin. (1) și art. 4 din Legea nr. 143/2000; 3. R.L.R., pentru infracțiunile prev. de art. 2 alin. (1) și (4) din Legea nr. 143/2000.

Prin sentința penala nr. 561 din 06 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași în Dosarul nr. 4039/99/2009 s-a dispus, între altele, restituirea cauzei la D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iași, în vederea refacerii actului de sesizare. Pentru a pronunța această soluție, instanța a apreciat, în esență, că rechizitoriul nu satisface exigențele prescrise de legea procesual penală, modul de redactare și întocmire a rechizitoriului prezentând carențe de substanță, ce trădează absența unui raționament juridic logic și coerent, consecința directă și imediată fiind aceea a negării în substanță a echității procedurilor deopotrivă pentru inculpați și părțile vătămate. S-a mai arătat că șubrezenia acuzațiilor formulate în rechizitoriul cauzei erodează însăși baza noțiunii de drept la apărare, care devine astfel un drept teoretic și iluzoriu, iar nu unul concret și efectiv, așa cum impune jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie.

Astfel, a continuat instanța, în ipoteza în care actul de sesizare ar fi lăsat în ființă, în forma sa actuală, inculpații vor fi puși în situația de a răspunde unor acuzații într-atât de vagi încât ar face imposibilă o apărare efectivă, câtă vreme infracțiunile imputate sunt mai degrabă abstracte, fără o veritabilă circumstanțiere de mod, loc și timp. Față de multitudinea și gravitatea neregularităților mai sus constatate, care aduc atingeri de substanță actului de sesizare a instanței și care nu pot fi acoperite nici de îndată și nici prin acordarea unui termen, văzând că încălcările expuse mai sus nu pot fi remediate efectiv și eficient pe calea activării altor instituții juridice, Tribunalul a dispus în baza art. 300 alin. (2) C. proc.

pen. restituirea dosarului la Parchet, în vederea refacerii rechizitoriului. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Public - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iași, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate. În motivarea recursului, procurorul a arătat că în mod greșit instanța de fond a restituit cauza pentru refacerea actului de sesizare, întrucât lipsurile reținute de instanță puteau fi acoperite printr-o adresă de relații solicitate de la D.I.I.C.O.T. și că instanța nu poate impune procurorului cum să întocmescă actul de sesizare, având la dispoziție alte soluții, dacă din probe rezultă altceva. Prin decizia penală nr. 666 din 27 octombrie 2009 a Curții de Apel Iasi a fost respins, ca nefondat, recursul formulat de procuror împotriva sentinței penale nr. 561 din 06 octombrie 2009 a Tribunalului Iași, sentința pe care a menținut-o.

Curtea de Apel Iași a reținut că în mod corect și în concordanță cu actele și lucrările cauzei, instanța de fond a apreciat că actul de sesizare a instanței conține multiple și grave neregularități, enumerate în mod expres în considerentele sentinței recurate, care nu pot fi acoperite nici de îndată și nici prin acordarea unui termen. Decizia Curții de Apel a fost motivată la data de 04 noiembrie 2009. Ulterior restituirii, la dosarul cauzei, au fost atașate: - adresa din 12 martie 2010 a M.A.I. - I.P.J. Iași - Poliția orașului Târgu Frumos; - graficul prezentei inculpatului P.O.I. la sediul Poliției orașului Târgu Frumos; - adresa din 02 aprilie 2010 a M.A.I. - I.P.J. Iași - Poliția orașului Târgu Frumos; - adresa din 28 aprilie 2010 a M.A.I.

- I.P.J. Iași - Poliția orașului Târgu Frumos; - adresa din 27 iulie 2010 a M.A.I. - I.P.J. Iași - Poliția orașului Târgu Frumos. De asemenea, la data de 15 decembrie 2010 a fost emis de către procuror un mandat de aducere pe numele inculpatului R.L.R., organele de poliție comunicând procesele-verbale încheiate cu ocazia verificărilor efectuate, procese-verbale datate 20 ianuarie 2011 și 16 septembrie 2011. Anterior emiterii de către procuror a mandatului de aducere menționat mai sus, procurorul a procedat la prezentarea materialului de urmărire penală inculpatului F.N.C.

la data de 10 decembrie 2010. În cauză, la data de 10 septembrie 2011 a fost întocmit rechizitoriul nr. 131D/P/2009, înaintat Tribunalului Iași la data de 04 octombrie 2011, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanțe la aceeași dată, fiind repartizat la prim termen (15 noiembrie 2011). Prin sentința penală nr. 559 din 07 decembrie 2011 a Tribunalului Iași, pronunțată în prezentul dosar, s-a dispus restituirea cauzei la organul care a intocmit actul de sesizare, respectiv Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.

- Serviciul Teritorial Iași, în vederea refacerii acestuia, în sensul: - descrierii amănunțite a faptelor imputate fiecărui inculpat (prin precizarea contribuției efective a fiecăruia, prin stabilirea unor indicii de loc, de timp, de mod și situaționale), care să asigure exigențele de echitate a procedurilor și corecta și completa informare a inculpaților cu privire la acuzațiile care li se aduc; - motivării efective a soluțiilor de netrimitere în judecată (scoatere de sub urmărire penală și respectiv neîncepere a urmăririi penale), prin analiza efectivă a mijloacelor de probă și motivarea reținerii sau înlăturării acestora; - indicarea unor sume determinate sau determinabile, susceptibile a fi confiscate în baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 și a eventualelor locuri în care s-ar mai putea afla substanțele interzise, ridicate sau cumpărate de la inculpați ori a sumelor vehiculate în pretinsele operațiuni ilicite, din perspectiva dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 143/2000.

Pentru a dispune astfel, instanța a apreciat că simpla lectură a acestui din urmă rechizitoriu conduce la concluzia că, la fel ca și cel dintâi, acest act de sesizare a instanței nu satisface exigențele de echitate a procedurilor și nu asigură o corectă și completă informare a inculpaților cu privire la acuzațiile formulate împotriva lor, reluând în cvasitotalitate același conținut pe care îl avea rechizitoriul anterior, singurele diferențe între cele două acte de sesizare fiind că în cazul celui din urmă s-a renunțat la plasarea între ghilimele a declarațiilor persoanelor audiate în cauză, dar s-a menținut aceeași reproducere a declarațiilor unora sau a altora dintre persoanele audiate în cauză.

Astfel, și în conținutul acestui din urmă rechizitoriu faptele imputate inculpaților sunt insuficient descrise, sunt neclare, imprecise și nu sunt circumstanțiate ca mod de operare, ori prin loc și timp. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iași, criticând-o pentru nelegalitate. Prin decizia penală nr. 336 din 08 iunie 2012 a Curții de Apel Iași a fost admis recursul formulat și s-a trimis cauza Tribunalului Iași, pentru continuarea judecății. În urma trimiterii cauzei, în conformarea deciziei instanței de apel, Tribunalul Iași a procedat la continuarea judecății.

În fața primei instanțe, în cursul judecății au fost administrate următoarele mijloace de probă, după criteriul cronologic: - înscrisuri; - declarația părții vătămate B.I.A.; - declarația martorului F.C.; - declarația mrtorului H.C.; - declarația martorului R.V.; - declarația martorului I.D.C.; - declarația martorului T.M.; - declarația martorului I.C.; - declarația martorului I.P.C.; - fișele de cazier judiciar ale inculpaților; - declarația martorului M.C.; - declarația martorului D.F.; - declarația colaboratorului acoperit cu identitate protejată, nume de cod „T.”. Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, prima instanță a reținut următoarele: În esență: I. a) În perioada anilor 2007-2008, inculpatul P.O.I.

a racolat mai multe tinere, printre care și minore, speculând situația dificilă din familiile acestora, în scopul obligării acestora la practicarea prostituției, tinere racolate fiind obligate ulterior să întrețină raporturi sexuale cu diferiți bărbați, în schimbul unor sume de bani, în general cuprinse între 50-100 RON, însușite în totalitate de inculpat. Inculpatul P.O.I. racola victimele, de obicei de pe raza orașului Târgu Frumos și a comunelor din apropiere, se împrietenea cu acestea, lansa invitații la diverse baruri și discoteci unde le achita consumația, se informa cu privire la situația materială și familială a acestora, întreținea raporturi sexuale cu acestea, după care le promitea câștigul unor sume de bani cu condiția de a fi „fetele lui” și de a se prostituia în favoarea sa.

În măsura în care fetele se împotriveau, inculpatul uza de amenințări, de violență psihică și fizică, de constrângeri fizice, uneori și la răpirea și sechestrarea victimelor în diverse imobile, context în care, după aplicarea unor agresiuni corecționale, fie sub amenințarea cu cuțitul, fie agresate cu pumnii și picioarele, acestea erau nevoite să accepte practicarea prostituției. b) La realizarea activităților de traficare a victimelor de către inculpatul P.O.I., și-a adus contribuții esențiale și inculpatul F.N.C., un apropiat al celui dintâi inculpat, care cunoștea cu exactitate activitățile prietenului său, oferindu-i ajutor material și moral.

În sfera activităților sale de complicitate materială și morală intră activitățile inculpatului, care, cunoscând și profitând de starea de dependență, asociată cu teama, în care se aflau victimele față de inculpatul P.O.I., găsea clienți victimelor, stabilea locuri de întâlnire ale acestora cu victimele, strângea sumele de bani obținute din aceste activități, supraveghea victimele, fiind adesea în compania acestora, uneori oferindu-le propriul telefon mobil pentru a intra în legătură cu inculpatul P.O.I. II. a) De asemenea, inculpatul P.O.I.

a desfășurat, în mod continuat, activități din sfera traficului și consumului de substanțe stupefiante, vânzând cannabis către diverse persoane care îl contactau și îi solicitau să le vândă diferite cantități de droguri ușoare, acesta stabilind cu solicitanții punctele de întâlnire pentru livrarea drogurilor, eventual prețul care trebuia plătit sau îi îndruma pe aceștia către inculpatul F.N.C., asigurându-i că va vorbi cu acesta să le furnizeze cantitatea de droguri solicitată, în schimbul unor sume de bani. Astfel, inculpatul a vândut, la sfârșitul anului 2008, unor colaboratori și investigatori acoperiți, cantitățile de 0,5 g. și respectiv 1 g. de substanțe vegetale, pe care s-a pus în evidență tetrahidrocannbinol, substanță psihotropă biosintetizată de planta „Cannabis”.

În ceea ce privește consumul de substanțe stupefiante, discuțiile interceptate de la posturile telefonice ale inculpatului P.O.I. și declarațiile unor martori confirmă faptul că acesta era un consumator constant de astfel de substanțe. b) Inculpatul F.N.C. cunoștea activitățile infracționale ale inculpatului P.O.I., astfel că la rândul lui a desfășurat activități în sfera traficului și consumului ilicit de droguri. Astfel, o mare parte din substanțele stupefiante pe care inculpatul P.O.I. le comercializa erau ținute la domiciliul inculpatului F.N.C. la care veneau mulți clienți consumatori de substanțe stupefiante. Același inculpat prepara, cel mai adesea, substanța vegetală pe care i-o aducea inculpatul P.O.I.

La percheziția domiciliară efectuată, s-au identificat la locuința inculpatului două plicuri din celofan care conțineau urme de substanțe vegetale, 13 filtre de țigaretă confecționate artizanal din carton, neinscripționate, pe care se observau urme de materie cu aspect de arsură și o foiță din staniol de culoare argintie pe care se observau urme de materie cu aspect de arsură, probe pe care s-a pus în evidență prezența tetrahidrocanabinol (THC), substanță psihotropă biosintetizată de planta „Cannabis”. c) Inculpatul R.L.R.

vândut la data de 17 februarie 2009, colaboratorului acoperit, cu nume de cod „O.”, supravegheat de investigatorul acoperit, cu nume de cod „M.”, o cantitate de produs vegetal de culoare verde oliv, stabilit ca fiind cannabis în cantitate de 1,4 g. La percheziția efectuată la domiciliul acestuia s-a găsit o folie, ascunsă într-un port-act, care conținea o substanță vegetală (masă mărunțită), de culoare verde, dovedindu-se a fi cannabis în cantitate de 0,3 g. Concret: I. a) Victimele B.E., T.A.E. și B.I.A., ultimele două minore la data faptelor, au fost racolate, violate, sechestrate și apoi exploatate sexual de către inculpatul P.O.I. Victima B.E. a fost racolată și sechestrată în vara anului 2008 în apartamentul situat în Târgu Frumos, unde a fost închisă de inculpatul F.N.C., ulterior inculpatul P.O.I.

solicitându-i să suporte raporturi sexuale cu cei doi. Întrucât a refuzat, inculpatul P.O.I. i-a aplicat acte de violență, întreținând amândoi inculpații, împotriva voinței victimei, raporturi sexuale cu aceasta, normale, orale și anale neprotejate, concomitent, sechestrând-o apoi în apartament, inculpatul P.O.I. spunând victimei că va rămâne acolo, că va avea grijă de ea și că va trebui să practice prostituția în folosul său. Victima a rămas în aceste condiții cca. o lună, timp în care a întreținut zilnic, raporturi sexuale normale, orale și anale neprotejate și/sau protejate cu bărbații pe care îi aduceau în acest scop inculpatul P.O.I. Condițiile de trai ale victimei erau deosebit de precare, aceasta locuind în mizerie, fără hrană suficientă, fără apă caldă, apa rece cu care se spăla fiind păstrată în diverse recipiente întrucât alimentarea cu apă se oprea des.

Victima a încercat să părăsească imobilul în care se afla, cu ajutorul unor capete de cearșaf legate între ele, dar a fost surprinsă de inculpatul P.O.I., lucru care l-a determinat pe inculpatul P.O.I. să ceară victimei T.A.E., pe care a adus-o în același apartament, să meargă cu victima B.E., la plimbare prin oraș, prin locuri retrase, și să fie atentă să nu fugă, lucru care s-a întâmplat de mai multe ori. Inculpatul P.O.I. i-a spus victimei că urmează să fie dusă în Italia la prostituție, însă aceasta i-a spus că nu deține actele de identitate care se află la locuința martorului I.C., unde același inculpat s-a și deplasat și a recuperat actele victimei, reținându-i-le. Plecarea victimei în Italia nu s-a mai produs întrucât aceasta a reușit să fugă atunci când se plimba cu partea vătămată T.A.E., plecând în localitatea Buznea, la locuința numitului I.C., unde inculpatul P.O.I.

a căutat-o ulterior, dar nu a găsit-o. Victima T.A.E. a fost racolată de către inculpatul P.O.I., care i-a câștigat încrederea și i-a propus să fie „fata lui”, adică să se prostitueze pentru el, iar sumele obținute să fie împărțite egal, asigurând-o că a mai avut și alte fete anterior care au făcut același lucru și au câștigat mulți bani împreună. Deși inițial partea vătămată a refuzat „oferta” inculpatului, acesta a proferat amenințări victimei, cu acte de violență asupra sa și a membrilor familiei sale, context în care, asociat cu informațiile pe care victima le-a aflat despre persoana inculpatului (că este un tip rău și că se ocupă cu traficul de droguri), aceasta, de frică, a acceptat propunerea de a se prostitua.

În continuare, inculpatul P.O.I. a dus-o pe victimă în același apartament în care era cazată și partea vătămată B.E., și unde victima urma să întrețină raporturi sexuale cu clienții pe care el urma să-i aducă, avertizând-o să nu spună nimănui ce se întâmplă acolo. La solicitarea aceluiași inculpat, victima a ieșit timp de două săptămâni la plimbare în oraș împreună cu colega sa care i s-a confesat, plângând, că inculpatul P.O.I. o exploatează sexual, că nu îi aduce mâncare suficientă și că nu îi dă nici un ban, victima T.A.E. sugerând că ar fi mai bine să meargă împreună la poliție sau să refuze amândouă să mai meargă la apartament. După aproximativ două săptămâni, când victima B.E. a reușit să fugă de sub „escorta” victimei T.A.E., aceasta din urmă l-a anunțat pe inculpatul P.O.I.

care i-a cerut amenințător să meargă să o găsească pe victima B.E. Întrucât nu a găsit-o, inculpatul i-a spus victimei că va trebui să practice prostituția pentru el, deoarece trebuia să o înlocuiască pe aceasta, moment din care victima T.A.E. a început să practice prostituția, întreținând raporturi sexuale cu clienții aduși de inculpatul P.O.I., câte 1-3 clienți zilnic, aceștia plătind inculpatului P.O.I. sume de bani cuprinse între 50-100 RON, fără ca victima să primească vreo sumă de bani. Victima B.I.A. a fost racolată în toamna anului 2007 de către inculpatul P.O.I. în orașul Târgu Frumos, prin amenințare și constrângere fizică (uzând de un cuțit cu care a tăiat victima pe brațul stâng).

Aceasta a fost luată cu forța de același inculpat, ajutat de inculpatul F.N.C., și dusă la domiciliul acestuia din urmă unde se afla numitul Z.L. cu care a rămas în apartament, ceilalți inculpați plecând, însă au revenit ulterior, luând-o ulterior și ducând-o cu un autoturism într-un imobil (o casă din oraș, aparținând inculpatului P.O.I.). În acel imobil victima a rămas numai cu inculpatul P.O.I. care, prin amenințarea cu un cuțit, a constrâns-o fizic pe victimă, lovind-o cu pumnii și picioarele, obligând-o să întrețină cu el un raport sexual oral, după care, continuând amenințările, i-a transmis victimei că va trebui să rămână în casa respectivă și să practice prostituția în folosul lui, urmând să-i aducă clienți cu care să întrețină raporturi sexuale contra unor sume de bani, asigurând-o că a mai avut o fată anterior și că știe cum să facă bani din astfel de activități.

În continuare, inculpatul P.O.I. a încuiat ușa pe dinafară, plecând să-i aducă clienți victimei. De frică, victima nu a putut fugi din acel imobil, mai mult, geamurile imobilului erau acoperite pe dinafară cu scânduri bătute în cuie. Inculpatul P.O.I. a revenit în acel imobil după cca. o oră, însoțit de inculpatul F.N.C. și de numiții Z.L. și F.I.C., obligând-o pe victimă să suporte raporturi sexuale normale cu inculpatul F.N.C. și F.I.C., iar cu numitul Z.L., un raport sexual oral. Victima a rămas în continuare sechestrată, iar inculpatul P.O.I. a „vizitat-o” a doua zi aducându-i de mâncare 4-5 cremwurști și o pâine, spunându-i să se pregătească întrucât urma să-i aducă 6 bărbați pentru a întreține relații sexuale cu aceștia.

Victima a refuzat, însă inculpatul a lovit-o cu pumnii și picioarele până ce victima a fost nevoită să accepte, în aceeași zi, în cursul serii, la orele 19.30, inculpatul aducând 6 bărbați și, împotriva voinței victimei, a obligat-o pe aceasta să întrețină raporturi sexuale cu aceștia, în grup, normale, orale și anale, până dimineața următoarei zile, când în același imobil a revenit inculpatul P.O.I. care a primit de la clienți suma de 400 RON, în schimbul serviciilor sexuale de care au beneficiat. În cea de-a treia seară, victima a fost dusă în apartamentul inculpatului F.N.C., unde l-a cunoscut și pe inculpatul R.L.R., de unde cei trei au dus-o acasă la doi bărbați unde a fost obligată să întrețină raporturi sexuale cu aceștia în schimbul sumei de 60 RON pentru fiecare client, bani achitați inculpatului P.O.I.

la final. Victima a fost obligată de inculpatul P.O.I. să întrețină raporturi sexuale normale și orale cu inculpații F.N.C. și R.L.R., precum și cu numitul P.B.A., fratele celui dintâi inculpat. Ulterior, inculpatul P.O.I. a dus-o pe victimă și a sechestrat-o iarăși în același imobil, iar în următoarele două seri, consecutiv, inculpatul a venit însoțit de inculpații F.N.C. și R.L.R., precum și de numiții Z.L. și P.B.A. care au adus țigări, cel mai probabil cu cannabis, pe care le-au fumat în acel loc, oferindu-i și victimei forțat și au întreținut raporturi sexuale normale și orale cu victima, împotriva voinței acesteia, până dimineața, după care inculpatul P.O.I. a lăsat-o să se „refacă” pentru clienții pe care urma să-i aducă.

Inculpatul P.O.I. a dus-o apoi în barul B. din orașul Târgu Frumos, unde i-a găsit trei clienți cu care a obligat-o să întrețină raporturi sexuale orale și normale până dimineața, în schimbul unor sume de bani primite de același inculpat. Aceasta este și perioada în care inculpatul P.O.I. i-a transmis victimei hotărârea de a o duce în Italia pentru practicarea prostituției, dar că mai întâi trebuie să aibă o procură notarială cu acordul părinților săi pentru a putea ieși din țară. A urmat pentru victimă o perioadă de două săptămâni în care, în mod constant, a fost obligată să se prostitueze la Arad unde inculpatul P.O.I. a dus-o la un anume „V.”, împreună cu o altă minoră, Z.A.G., ulterior fiind dusă din nou în aceeași casă de același inculpat care a ținut-o acolo timp de aprox.

4 luni, timp în care era obligată să întrețină raporturi sexuale cu diferiți bărbați aduși de acesta, având 7-8 clienți zilnic, contra unor sume de bani pe care inculpatul P.O.I. le încasa direct de la clienți. După aceste 4 luni, profitând de împrejurarea că într-una din zile inculpatul P.O.I. a uitat cheia, victima a deschis ușa și a fugit la o cunoștință, respectiv la martorul I.C. din cartierul J. al orașului Târgu Frumos, loc în care, ulterior, a fost căutată de inculpat. b) Astfel cum s-a arătat și în cele ce precedă, la realizarea activităților de traficare a victimelor de către inculpatul P.O.I., și-a adus contribuții esențiale și inculpatul F.N.C.

Acesta, fiind un apropiat al celui dintâi inculpat, cunoștea cu exactitate activitățile prietenului său, oferindu-i ajutor material și moral, în sfera activităților sale de complicitate materială și morală intrând activitățile inculpatului, care, cunoscând și profitând de starea de dependență, asociată cu teama, în care se aflau victimele față de inculpatul P.O.I., găsea clienți victimelor, stabilea locuri de întâlnire ale acestora cu victimele, strângea sumele de bani obținute din aceste activități, supraveghea victimele, fiind adesea în compania acestora, uneori oferindu-le propriul telefon mobil pentru a intra în legătură cu inculpatul P.O.I. Astfel, în privința victimei B.E., se reține că inculpatul F.N.C.

a însoțit pe inculpatul P.O.I. în momentul în care după momentul sechestrării acesteia, cei doi s-au reîntors în acel imobil și i-au adus ceva de mâncare, inculpatul întreținând și el raporturi sexuale normale, orale și anale neprotejate, împotriva voinței victimei și sechestrând-o apoi în același imobil. Inculpatul F.N.C. a însoțit pe inculpatul P.O.I. și în momentul în care acesta a racolat-o pe victima B.I.A., în toamna anului 2007, apoi a oferit propriul apartament pentru sechestrarea victimei pe care apoi a supravegheat-o apoi numitul Z.L. În mod similar, inculpatul F.N.C., întărind percepția inculpatului P.O.I. privind absoluta subordonare a victimei față de acesta, a întreținut cu victima raporturi sexuale normale, împotriva voinței sale, inclusiv în apartamentul pus la dispoziție pentru asigurarea reușitei activității de traficare.

Aceleași activități au fost desfășurate și în privința victimei T.A.E. care l-a indicat pe inculpat ca fiind un prieten al inculpatul P.O.I. II. a) Inculpatul P.O.I. a desfășurat, în mod continuat, activități din sfera traficului și consumului de substanțe stupefiante, vânzând cannabis către diverse persoane care îl contactau și îi solicitau să le vândă diferite cantități de droguri ușoare, acesta stabilind cu solicitanții punctele de întâlnire pentru livrarea drogurilor, eventual prețul care trebuia plătit sau îi îndruma pe aceștia către inculpatul F.N.C., asigurându-i că va vorbi cu acesta să le furnizeze cantitatea de droguri solicitată, în schimbul unor sume de bani.

Astfel, în concret, inculpatul a vândut, la sfârșitul anului 2008, unor colaboratori și investigatori acoperiți, cantitățile de 0,5 g. și respectiv 1 g. de substanțe vegetale, pe care, pe baza analizei de laborator, s-a pus în evidența tetrahidrocannbinol, substanță psihotropă biosintetizată de planta „Cannabis”. În ceea ce privește consumul de substanțe stupefiante, discuțiile interceptate de la posturile telefonice ale inculpatului P.O.I. și declarațiile unor martori, precum și ale părților vătămate confirmă faptul că acesta era un consumator constant de astfel de substanțe. b) Inculpatul F.N.C., care, astfel cum am arătat anterior, cunoștea activitățile infracționale ale inculpatului P.O.I.

în sfera traficului de persoane și minori, la a căror reușită și-a adus propria contribuție, la rândul lui a desfășurat activități în sfera traficului și consumului ilicit de droguri, o mare parte din substanțele stupefiante pe care inculpatul P.O.I. le comercializa fiind ținute la domiciliul inculpatului F.N.C. la care veneau mulți clienți consumatori de substanțe stupefiante. Același inculpat prepara, cel mai adesea, substanța vegetală pe care i-o aducea inculpatul P.O.I.

La percheziția domiciliară efectuată, s-au identificat la locuința inculpatului două plicuri din celofan care conțineau urme de substanțe vegetale, 13 filtre de țigaretă confecționate artizanal din carton, neinscripționate, pe care se observau urme de materie cu aspect de arsură și o foiță din staniol de culoare argintie pe care se observau urme de materie cu aspect de arsură, probe pe care s-a pus în evidență prezența tetrahidrocanabinol (THC), substanță psihotropă biosintetizată de planta „Cannabis”. c) Inculpatul R.L.R.

a vândut la data de 17 februarie 2009, colaboratorului acoperit, cu nume de cod „O.”, supravegheat de investigatorul acoperit, cu nume de cod „M.”, o cantitate de produs vegetal de culoare verde oliv, stabilit, pe baza probelor de laborator, ca fiind cannabis în cantitate de 1,4 g. La percheziția efectuată la domiciliul acestuia s-a găsit o folie, ascunsă într-un port-act, care conținea o substanță vegetală (masă mărunțită), de culoare verde, dovedindu-se a fi cannabis în cantitate de 0,3 g. Pentru a reține această situație de fapt, prima instanță a avut în vedere analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauză, respectiv declarațiile victimelor, declarațiile martorilor, procesele-verbale de recunoaștere după planșe fotografice, procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice, procesele-verbale întocmite cu ocazia realizării perchezițiilor domiciliare, declarațiile inculpaților.

Trebuie precizat că probațiunea în astfel de cauze (infracțiunile desfășurându-se, de regulă, în intimitate, la adăpostul clandestinității), cunoaște anumite particularități date de limitarea în mod obiectiv a capacității organelor judiciare de a strânge dovezi cu sursă directă, sarcina aflării adevărului și lămuririi tuturor aspectelor cauzei fiind și mai dificilă în condițiile în care victimele sunt minore. Cu toate aceste neajunsuri, prezente și în cauza de față, există totuși probe certe în susținerea existenței faptelor și a vinovăției inculpaților; mai mult, coroborarea unor indicii suficient de grave, precise și concordante, asimilată probelor certe, situează probațiunea dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Părțile vătămate au descris detalii esențiale și credibile, iar martorii ascultați în cauză au confirmat aspectele pe care se fundamentează baza facturală reținută de instanță în cele ce preced. Audiați fiind în cursul urmăririi penale, inculpații P.O.I. și F.N.C. au declarat că se prevalează de dreptul la tăcere, nedorind să dea declarații în cauză. Inculpatul R.L.R. a acceptat să de declarație în cursul urmăririi penale. Cu privire la acuzațiile aduse, acesta a arătat că este adevărat că a fumat țigări ce conțineau cannabis de la inculpatul P.O.I., dar nu a plătit niciodată pentru aceasta, că nu era foarte bun prieten cu acesta, nestând foarte mult în preajma lui. Din declarațiile victimei B.E.

rezultă atât împrejurările în care a fost racolată și sechestrată în imobil, exploatarea sa sexuală, desfășurată de inculpatul P.O.I., ajutat de inculpatul F.N.C., cât și contextul în care s-a produs eliberarea sa prin fugă. Potrivit declarațiilor victimei B.E., rolul esențial în desfășurarea activității de traficare îl deținea inculpatul P.O.I., cel care i-a și adus la cunoștință că „nu va pleca nicăieri și că o să rămână la el”, cel care îi aducea clienți pentru întreținerea de raporturi sexuale, cel care stabilea măsurile de supraveghere a victimei, punând-o în acest scop pe victima T.A.E. să o însoțească permanent, dar și cel care încasa sumele de bani de la clienți. Aceeași victimă a confirmat prezența inculpatului F.N.C.

alături de „capul” activității de traficare, acesta, prin actele sale, inclusiv întreținerea, concomitent cu inculpatul P.O.I., de raporturi sexuale cu victima, în contextul în care aceasta era pusă în situația de vulnerabilitate prin conduita violentă a celui din urmă inculpat, întărind rezoluția infracțională a acestuia, acordându-i asistență activă, morală și materială. În ceea ce privește clienții pe care i-a avut, victima a menționat pe T.M., I.D.C. și Z.L. Victima a descris condițiile promiscue în care era forțată să se prostitueze, precizând că mâncarea era insuficientă, se spăla numai cu apă rece de la robinet, în interiorul apartamentului era mizerie, cada fiind plină cu haine murdare și cu cărămizi de teracotă pentru sobe, zilnic fiind obligată să suporte raporturi sexuale normale, orale și anale protejate și/sau neprotejate cu mai mulți clienți, de regulă 4-6, concomitent.

În ceea ce privește traficul și consumul de droguri imputat inculpaților, victima B.E. a arătat că pe durata cât a stat sechestrată în apartament, inculpații P.O.I. și R.L.R. fumau în mod frecvent droguri pe care le numeau cannabis sau iarbă pe care le aveau ambalate în niște țiple de plastic, aceștia confecționându-și țigările în apartament în prezența victimei, aceștia oferind țigările și altor bărbați care veneau cu ei în apartament. Din declarațiile victimei T.A.E. rezultă atât împrejurările în care a fost racolată de către inculpatul P.O.I. care i-a câștigat apoi încrederea și i-a propus în mod neechivoc „să fie fata lui”, cât și amenințările care au însoțit această „propunere” și modalitatea concretă în care a ajuns să se prostitueze în folosul inculpatului P.O.I.

Victima a relatat cu amănunte împrejurările privind locațiile în care era forțată să se prostitueze, clienții cu care era obligată să întrețină raporturi sexuale, dar și împrejurarea însărcinării primite de la același inculpat de a o supraveghea permanent pe victima B.E. cu care era „colegă” de apartament. Potrivit declarațiilor victimei, inculpatul P.O.I. contacta clienții la telefon, cărora le spunea că nu negociază suma de bani prin telefon și nici nu dă prea multe detalii, pe motiv că telefonul său este interceptat de poliție. Aceeași victimă a menționat printre clienții săi pe T.M., B.R.I., A.I.C., I.D.C., dar și un cetățean italian căruia victima îi fusese plasată pentru a-i ține companie.

Din declarațiile victimei rezultă aspectul violent al comportamentului infracțional al inculpatului P.O.I., care a proferat amenințări victimei cu acte de violență sau cu moartea asupra sa și a familiei victimei, în special asupra surorii mai mici a victimei atât direct, cât și telefonic, în sensul că o va găsi oriunde va pleca. Și această victimă a descris condițiile mizere în care era forțată să se prostitueze, precizând că în interiorul apartamentului era multă mizerie și dezordine, erau aruncate pe jos resturi de țigară, făcute cu „iarbă”. În ceea ce privește traficul și consumul de droguri imputat inculpaților, victima T.A.E. a arătat că pe durata cât a practicat prostituția în favoarea inculpatului P.O.I., acesta se droga cu cannabis și că se ocupa și cu vânzarea de droguri, împreună cu mai mulți prieteni de-ai acestuia, printre care inculpații F.N.C.

și R.L.R. Din declarațiile victimei B.I.A. rezultă contextul în care aceasta a fost racolată, respectiv prin promisiuni de prietenie, prin invitații în oraș unde i se plătea consumația, dar și dovada caracterului violent al conduitei inculpatului P.O.I. care, după o primă perioadă de speculare a naivității victimei, în cadrul așa-zisei „relații de prietenie”, a luat-o cu forța și sub amenințarea cu un cuțit cu care a și tăiat-o pe brațul stâng, a dus-o într-un apartament al prietenului său, inculpatul F.N.C. Victima a relatat aspecte esențiale ale transferului său în vederea traficării, într-un imobil aflat într-o zonă mai retrasă, potrivită pentru reușita activității de traficare, unde victima a fost obligată să întrețină raporturi sexuale cu diferiți bărbați, sumele de bani fiind încasate de către inculpatul P.O.I.

Deși a confirmat prezența inculpatului F.N.C. alături de inculpatul P.O.I., atestând sprijinul esențial al acestuia la activitățile de traficare a victimei, inclusiv suportul material și moral oferit la răpirea efectivă a victimei în toamna anului 2007, supravegherea sa, cazarea sa în propriul apartament și transportarea sa către diferite locații unde era plasată diverșilor clienți, totuși din declarațiile victimei rezultă neîndoielnic faptul că rolul central în complexul activităților infracționale îl deținea inculpatul P.O.I., cel care a lovit-o cu pumnii și picioarele atunci când victima se opunea să întrețină raporturi sexuale cu inculpații sau cu clienții pe care el îi aducea. Tot inculpatul P.O.I.

era cel care, potrivit victimei, o amenința cu acte de violență și care a căutat-o după ce victima a reușit să fugă de sub autoritatea acestuia. În ceea ce privește clienții pe care i-a avut, victima a menționat pe șase bărbați din Arad, D., T., B.F., B.V., M.I., G. și C. Victima a descris condițiile promiscue în care era forțată să se prostitueze, precizând că nu avea condiții pentru a se spăla, nefiind apă curentă, casa nu era racordată la curent electric, stătea cu lumânări, nu exista baie, victima își făcea nevoile fiziologice pe hol, într-o găleată care era aruncată numai când venea inculpatul P.O.I., ușa era încuiată pe dinafară, iar geamurile erau acoperite cu scânduri bătute în cuie pe dinafară și nu a putut fugi.

Masa zilnică era formată din pâine, 3-4 cârnați și o sticlă cu apă. În aceste condiții, potrivit victimei, aceasta era obligată să suporte raporturi sexuale normale, orale și chiar anale, uneori (cum este cazul celor șase persoane din Arad) cu mai mulți bărbați deodată. În ceea ce privește traficul și consumul de droguri imputat inculpaților, victima B.I.A. a arătat că în acea perioadă, inculpatul P.O.I. venea de aproximativ 3-4 ori pe săptămână în acel imobil, însoțit de „amicii săi”, cel mai des cu F.N.C. și se drogau și, de fiecare dată, îi oferea și ei să se drogheze. Victima a menținut, în mare parte, în fața instanței, declarațiile date în faza de urmărire penală, neconcordanțele dintre declarații privind aspecte fără relevanță esențială asupra fondului acuzațiilor, respectiv în special cu privire la locațiile în care a fost exploatată, la perioada exploatării sexuale.

Cert este însă că victima a arătat în fața instanței că își menține toate declarațiile date anterior în cursul urmăririi penale, în toate aceste declarații spunând adevărul, nefiind amenințată, și nefăcându-se presiuni asupra sa din partea organelor de anchetă, împrejurare în raport de care instanța, față și de lipsa unor elemente obiective care să susțină varianta modificată a versiunii sale, nu va reține aceste aspecte. Esențial este și că victima însăși a arătat în cursul cercetării judecătorești că dintre inculpați, „cel mai activ era P.O.I., ceilalți executând ce spunea acesta”, inculpații „umblau tot timpul împreună”. Declarațiile victimelor sunt confirmate, parțial, de martorii audiați în cauză, clienți ai victimelor, care au relatat că inculpatul P.O.I.

le-a pus la dispoziție atât victimele, cât și unele imobile, pentru a întreține raporturi sexuale cu tinerele exploatate sexual în condițiile arătate, contra unor sume de bani pe care aceștia le achitau direct inculpatului. Din declarațiile martorilor T.M., A.I.C., C.B.R. și B.R.I. au arătat că în vara anului 2007, în timp ce se aflau la o masă în barul „B.” din Târgu Frumos, la masa lor a venit inculpatul P.O.I. care le-a propus să le ofere o tânără cu care să întrețină raporturi sexuale, în schimbul sumei de 60 RON, propunere acceptată de martori, primii doi întreținând raporturi sexuale cu victima T.A.E. pe care au recunoscut-o ca fiind colega lor de școală. Potrivit celor din urmă martori, aceștia nu au întreținut raporturi sexuale cu victima întrucât nu au plăcut-o, luând act totodată de promisiunea inculpatului de a se revanșa față de ei, precum și de lauda acestuia potrivit căruia a avut o altă fată foarte frumoasă, cu vârsta de aprox.

33 ani, „nimfomană”. Din declarațiile martorului H.C. rezultă că și lui inculpatul P.O.I. i-a oferit o fată cu care să întrețină raporturi sexuale contra sumei de 50 RON, fapt acceptat de martor care însă, după consumarea raportului sexual i-a reproșat inculpatului că persoana oferită era cam în vârstă, ocazie cu care inculpatul i-a promis martorului că data viitoare îi va oferi ceva mai bun, referindu-se la victima T.A.E., a cărei prezență în acel imobil a confirmat-o și martorul. De altfel, potrivit aceluiași martor, acesta a ajuns să întrețină raporturi sexuale cu victima promisă după aproximativ o lună când martorul a solicitat inculpatului să o aducă pe victimă în apartamentul martorului I.P.C., unde au avut loc și activitățile planificate.

Cu privire la acest aspect, (în faza de urmărire penală), martorul D.C., care se afla în același apartament, a relatat un episod conflictual pe care l-a avut cu inculpatul P.O.I., potrivit căruia acesta intenționa să întrețină și el raporturi sexuale cu victima T.A.E., dar aceasta a refuzat și l-a contactat pe „protectorul” său care a revenit în acel imobil solicitându-i martorului să-i plătească 50 RON, fapt refuzat de martor întrucât nu beneficiase de serviciile victimei. În fața instanței, fără o justificare plauzibilă, martorul a făcut afirmații nesincere, încercând să atenueze posibila sa implicare infracțională, ca și beneficiar potențial al serviciilor sexuale ale victimei despre care știa, din împrejurările descrise, că ar fi victimă a traficului de persoane.

Aceeași împrejurare a fost confirmată și de martorii C.V. și I.P.C. care au declarat că în tot acest timp ei se aflau în bucătăria imobilului unde consumau băuturi alcoolice și au asistat la cele petrecute și descrise de martorii H.C. și D.F. (în cursul urmării penale). Potrivit declarațiilor aceluiași martor H.C., care se pare că era un client fidel al fetelor oferite de inculpatul P.O.I., acesta a mai întreținut raporturi sexuale și cu victima B.E. după numai două săptămâni de la episodul anterior menționat, achitându-i inculpatului P.O.I. suma de 50 RON. De asemenea, același martor a precizat că în luna septembrie 2008, a fost din nou contactat de inculpatul P.O.I. care i-a oferit-o din nou pe victima T.A.E., în schimbul sumei de 50 RON achitată direct inculpatului, martorul întreținând raporturi sexuale cu aceasta într-o cameră din locuința pe care martorul R.V.

i-a pus-o la dispoziție inculpatului contra unei sticle de bere. Același martor a arătat că nu a întreținut raporturi sexuale cu victi