ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 381/2014

În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul U.V., subcomisar, ofițer de poliție judiciară în cadrul Formațiunii Investigații Criminale din cadrul Poliției orașului Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, la 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat în formă continuată. În temeiul art. 65 C pen. s-a aplicat inculpatului U.V. pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 3 ani. În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 [în prezent art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006], cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen. a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de contrabandă. În temeiul art. 65 C pen. s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C pen. pe o durată de 2 ani. În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului U.V. și s-a dispus executarea pedepselor rezultante de 7 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., ce urmează a fi executată după executarea pedepsei principale, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescripția executării pedepsei. În temeiul art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul P.E., agent, în cadrul Formațiunii Poliției Rutiere a Poliției orașului Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, la 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat în formă continuată. În temeiul art. 65 C pen. s-a aplicat inculpatului P.E. pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 3 ani. În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 [în prezent art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006], cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen. a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de contrabandă. În temeiul art. 65 C. pen. s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani. În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului P.E. și dispune executarea pedepselor rezultante de 7 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., ce urmează a fi executată după executarea pedepsei principale, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescripția executării pedepsei. În temeiul art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 a fost condamnat inculpatul C.N. comisar șef, ofițer de poliție judiciară în cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin, Compartimentul de Combatere a Infracțiunilor Transfrontaliere la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat în formă continuată. În temeiul art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului C.N. pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani. În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 (în prezent art. 270 din Legea nr. 86/2006), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.și art. 13 C. pen. a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de contrabandă. În temeiul art. 65 C. pen. s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani. În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului C.N. și s-a dispus executarea pedepselor rezultante de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., ce urmează a fi executată după executarea pedepsei principale, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescripția executării pedepsei. În temeiul art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive, începând cu 08 septembrie 2006 și până la 03 decembrie 2006.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 a fost condamnat inculpatul P.D.D., subcomisar, ofițer în cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin, șeful Sectorului Poliției de Frontieră Moldova Nouă Transfrontaliere, la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat în formă continuată. În temeiul art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului P.D.D. pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani. În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 [în prezent art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006], cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen. a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de contrabandă. În temeiul art. 65 C. pen. s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani. În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului P.D.D. și s-a dispus executarea pedepselor rezultante de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., ce urmează a fi executată după executarea pedepsei principale, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescripția executării pedepsei. În temeiul art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive, începând cu 08 septembrie 2006 și până la 03 noiembrie 2006.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 a fost condamnat inculpatul O.C., inspector, șeful Punctului de Trecere a Frontierei Moldova Nouă la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat în formă continuată. În temeiul art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului O.C. pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani. În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 [în prezent art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006], cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen. a fost condamnat același inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de contrabandă. În temeiul art. 65 C. pen. s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani. În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului O.C. și s-a dispus executarea pedepselor rezultante de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., ce urmează a fi executată după executarea pedepsei principale, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescripția executării pedepsei. În temeiul art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 a fost condamnat inculpatul J.G., agent, șef de tură la Punctului de Trecere a Frontierei Moldova Nouă, la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat în formă continuată. În temeiul art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului J.G. pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani. În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 [în prezent art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006], cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen. a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de contrabandă. În temeiul art. 65 C. pen. s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani. În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului J.G. și s-a dispus executarea pedepselor rezultante de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., ce urmează a fi executată după executarea pedepsei principale, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescripția executării pedepsei. În temeiul art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. S-a dispus restituirea sumei de 846 RON către inculpatul C.I., ce a fost achitată de acesta cu factura din 14 decembrie 2011 în contul Institutului Național de Expertize Criminalistice București din cadrul Trezoreriei Sector 5. În temeiul art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 14 C. proc. pen. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de Ministerul Finanțelor Publice - A.N.A.F. reprezentată de D.G.F.P. Caraș-Severin și în consecință: Au fost obligați inculpații C.I., U.V., P.E., C.N., P.D.D., O.C. și J.G. să achite părții civile în solidar suma de 229.022,51 euro și 813.653,61 RON cu titlu de despăgubiri civile. S-au respins celelalte pretenții formulate în cauză. Prin aceeași sentință, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul P.R.F., agent, în cadrul Formațiunii Poliției Rutiere a Poliției orașului Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, pentru infracțiunile prev. și ped. de: - art. 7 din Legea nr. 39/2003; - art. 26 C. pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 [în prezent art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006], ambele infracțiuni cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 41 alin. (2) și art. 13 C. pen. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele: Prin rechizitoriul din 25 octombrie 2007 emis de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Timișoara în Dosar nr. 30/D/P/2006 au fost trimiși în judecată inculpații: - C.I. comisar șef, inspector șef în cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin; - U.V., subcomisar, ofițer de poliție judiciară în cadrul Formațiunii Investigații Criminale din cadrul Poliției orașului Moldova Nouă, județul Caraș-Severin; - P.E., agent în cadrul Formațiunii Poliției Rutiere a Poliției orașului Moldova Nouă, județul Caraș-Severin; - P.R.F. agent, în cadrul Formațiunii Poliției Rutiere a Poliției orașului Moldova Nouă, județul Caraș-Severin sub acuzația săvârșirii infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional organizat și complicitate la contrabandă, fapte prev. și ped. de: - art. 7 din Legea nr. 39/2003; - art. 26 C. pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 (în prezent art. 270 din Legea nr. 86/2006), ambele infracțiuni cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 41 alin. (2) C. pen. - C.N., comisar șef, ofițer de poliție judiciară în cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin, Compartimentul de Combatere a Infracțiunilor Transfrontaliere; - P.D.D., subcomisar, ofițer în cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin, șeful Sectorului Poliției de Frontieră Moldova Nouă; - O.C., inspector, șeful Punctului de Trecere a Frontierei Moldova Nouă; - J.G., agent, șef de tură la Punctului de Trecere a Frontierei Moldova Nouă sub acuzația săvârșirii infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional organizat și complicitate la contrabandă, fapte prev. și ped. de: - art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003; - art. 26 C. pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 (în prezent art. 270 din Legea nr. 86/2006), ambele infracțiuni cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 41 alin. (2) C. pen. Față de inculpații C.N. și P.D.D. acțiunea penală a fost pusă în mișcare prin ordonanțele din 02 august 2006, iar față de inculpatul C.I. prin ordonanța din 06 septembrie 2006. Față de inculpații U.V., P.E. și P.R.F. acțiunea penală a fost pusă în mișcare prin ordonanțele din 25 octombrie 2006. Față de inculpații O.C. și J.G. acțiunea penală a fost pusă în mișcare prin rechizitoriu. Din actul de sesizare al instanței a rezultat împrejurarea că inculpații C.I., C.N., P.D.D., U.V., P.E. și P.R.F., precum și învinuiții: O.C. și J.G. au sprijinit o anumită perioadă de timp, activitățile infracționale de contrabandă desfășurate de grupul infracțional organizat în zona punctului de trecere al frontierei Moldova Nouă și, prin acțiunile lor, au înlesnit și ajutat la săvârșirea infracțiunii de contrabandă de către membrii grupului infracțional organizat dintre care fac parte R.O., L.G., C.S., C.Z., S.V., I.I.D., S.M., D.Z., B.R., D.D. și D.S. În actul de acuzare s-a precizat împrejurarea că principalii organizatori și coordonatori ai grupului infracțional organizat au fost inculpatul R.O., fost primar al comunei P. și „locotenentul acestuia”, inculpatul L.G., administrator al unui magazin duty-free, care erau cei care au asigurat legătura „grupului” și lucrătorii din cadrul poliției de frontieră, care au sprijinit gruparea infracțională. Ceilalți membrii ai grupului infracțional organizat au fost administratorii și angajații magazinelor duty-free, precum și cumpărătorii țigărilor, aceștia fiind cei care au introdus în mod fraudulos în țară țigările de contrabandă, pe lângă punctul de trecere a frontierei. Modalitatea concretă în care erau introduse în țară țigările de contrabandă a fost prezentată, în detaliu, în actul de sesizare al instanței și presupunea, în accepțiunea acuzării, parcurgerea mai multor etape obligatorii pentru a se asigura „buna desfășurare” a operațiunilor. Un prim pas a constat în obținerea de la autoritățile care ar trebui să prevină și să combată astfel de fapte (poliția de frontieră, poliția orașului și vamă), „autorizarea” operațiunii de scoatere a țigărilor din magazinele duty-free și introducerea frauduloasă a acestora în țară. În mod cert, această atribuțiune i-a revenit, în cadrul grupului, inculpatului L.G. care îi cunoștea pe toți inculpații trimiși în judecată în acest dosar și acesta era persoana care lua legătura cu ceilalți membri ai grupării și care trebuia să se asigure că în perioada în care se desfășura operațiunea de contrabandă nu vor fi organizate în zonă controale. În executarea acestei sarcini inculpatul utiliza în timpul convorbirilor telefonice, diverse parole, după cum urmează: „Pot să merg la vânătoare dimineață”, „Dimineață la 04.00 vreau să joc fotbal”, „Vreau să plec mâine dimineață la Timișoara cu autobuzul”, etc. Pasul doi a constat în aceea că după obținerea „acordului din partea autorităților”, tot inculpatul L.G. era cel care anunța unii dintre membrii grupului cu privire la ora începerii și durata operațiunii de contrabandă, iar aceștia la rândul lor îi anunțau pe toți ceilalți membrii ai grupării. Administratorii și lucrătorii magazinelor duty-free, în strânsă legătură cu beneficiarii țigărilor de contrabandă, stabileau stocurile existente în magazine pe categorii de țigări (unele tipuri de țigări erau destinate pentru piața din Serbia, iar altele pe piața din România) și erau purtate negocieri cu privire la cantități și prețuri. Cea mai importantă etapă în activitățile infracționale desfășurate de membrii grupului de crimă organizată o reprezenta scoaterea țigărilor din magazine și introducere frauduloasă a acestora în țară, activitate ce se desfășura pe lângă punctul de trecere a frontierei, printr-un loc numit de cei implicați „la gard”. Acest loc era amplasat în zona din spatele magazinelor duty-free și este vorba de chiar gardul care delimita zona liberă. În mod intenționat autoritățile abilitate din zona (vama și poliție de frontieră) au ignorat sau cel puțin minimalizat importanța acestui gard și pe toata perioada monitorizată nu a existat post de pază, iar iluminarea în zona gardului a lipsit. Intenția a fost aceea de a crea condiții favorabile desfășurării activităților infracționale. Țigările de contrabandă erau introduse în țară prin spații obținute prin îndepărtarea unor bucăți de gard, fiind aduse de lucrătorii magazinelor duty-free și de alte persoane plătite pentru această activitate, și preluate dincolo de gard de alți membrii ai grupului care le încărcau în mașini și le transportau la locurile de depozitare. Deoarece aceste activități de contrabandă s-au desfășurat în mod sistematic, pe o anumită perioadă de timp, toți cei implicați au cunoscut exact locul prin care au fost introduse țigările, în discuțiile dintre aceștia apărând destul de puțin menționat acest loc, nemaifiind necesară precizarea locației, toți membrii grupării infracționale cunoscând exact unde să meargă și ce activitate să realizeze. Ultima etapă a activității infracționale a constat în încasarea contravalorii țigărilor nelegal introduse în țară, operarea nelegală a tranzacției comerciale frauduloase în evidențele magazinelor, din punct de vedere al vânzărilor efectuate și depunerea banilor în conturile bancare. Acuzarea a susținut în rechizitoriu că în desfășurarea activităților infracționale, membrii grupării au fost sprijiniți de mai mulți lucrători din cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin și Poliției Orașului Moldova Nouă, respectiv inculpații: C.I., comisar șef, inspector șef în cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin, C.N. subcomisar, ofițer în cadrul Compartimentului de Combatere a Infracțiunilor Transfrontaliere din cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin; P.D.D. subcomisar, șeful Sectorului Poliției de Frontieră Moldova Nouă, U.V., subcomisar, ofițer de poliție judiciară în cadrul Formațiunii Investigații Criminale din cadrul Poliției orașului Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, P.E., agent, în cadrul Formațiunii Poliției Rutiere a Poliției orașului Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, P.R.F., agent, în cadrul Formațiunii Poliției Rutiere a Poliției orașului Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, precum și învinuiții: O.C., inspector, șeful Punctului de Trecere a Frontierei Moldova Nouă și J.G., agent șef de tură la Punctului de Trecere a Frontierei Moldova Nouă. S-a susținut că acești inculpați, profitând de calitatea pe care au deținut-o au ales ca, în loc să prevină și să combată săvârșirea unor astfel de fapte penale, să sprijine și să protejeze desfășurarea activităților infracționale, ca membrii ai grupului de crimă organizată, dând siguranță în derularea acestora. În faza urmăririi penale au fost emise de Tribunalul Caraș-Severin mai multe autorizații de interceptare și înregistrare a unor convorbiri și comunicări telefonice, interceptări care au fost certificate și redate în formă scrisă, procesul-verbal încheiat în acest sens aflându-se la dosarul de urmărire penală. Totodată, au fost emise de Înalta Curte de Casație și Justiție mandatele din 27 iulie 2005 și din 26 ianuarie 2006, interceptările realizate în baza acestora fiind desecretizate, sens în care a fost încheiat proces-verbal de certificare care se află la dosarul cauzei. Acuzarea a subliniat faptul că, în cursul cercetărilor inculpații C.N. și P.D.D. au avut, inițial, o atitudine nesinceră, de nerecunoaștere a faptelor săvârșite. Ulterior, puși în fața probelor administrate în cauză, aceștia și-au revizuit poziția, au recunoscut faptele de care sunt acuzați, iar prin declarațiile pe care le-au făcut au ajutat la tragere la răspundere penală a altor persoane care au sprijinit grupul infracțional organizat, motiv pentru care față de ei se pot aplica prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003. Prevederile acestui articol se pot aplica, în accepțiunea acuzării și față de inculpații O.C. și J.G., care prin declarațiile date au ajutat și ei la tragerea la răspundere penală a altor membrii ai grupului infracțional organizat. Inculpații C.I., U.V., P.E. și P.R.F. au avut pe parcursul cercetărilor o atitudine de nerecunoaștere a faptelor penale de care sunt acuzați. Probele administrate în faza urmăririi penale și cercetării judecătorești demonstrează faptul că din a doua jumătate a anului 2005 și primele două luni ale anului 2006, inculpații C.I., U.V., P.E., C.N., P.D.D., O.C. și J.G. prin natura funcțiilor ocupate au exercitat acte materiale ce intră sub incidența complicității la infracțiunea de contrabandă și au sprijinit un grup infracțional organizat, constituit din angajați ai magazinelor duty-free și alte persoane ce fac obiectul dosarului penal nr. 6495/115/2006 al Tribunalului Covasna, care a epuizat două etape procesuale (fond și apel). S-a demonstrat faptul că acțiunile de contrabandă se desfășurau efectiv în zona portului Moldova Nouă, iar contribuția fiecăruia dintre inculpați este relevată în mod particular în conținutul considerentelor hotărârii atacate. În esență, folosindu-se în special de modalitatea scoaterii țigărilor „la gard” contrabandiștii preluau marfă specifică magazinelor duty-free pe care o introduceau în țară sau o scoteau în afara granițelor țării încălcând legislația vamală aplicabilă acestor operațiuni. Pentru a putea opera, contrabandiștii aveau nevoie de ajutorul autorităților statului, asigurat de către majoritatea inculpaților trimiși în judecată în prezenta cauză în schimbul unor foloase rezultate din vânzarea țigărilor de contrabandă. Omul de legătură al inculpaților din această cauză este numitul L.G., cel care asigura relația dintre inculpați și presupușii autori ai infracțiunii de contrabandă. Împrejurarea că, cu privire la presupușii autori ai infracțiunii de contrabandă, două instanțe au stabilit starea de vinovăție, fără ca hotărârea să aibă încă caracter definitiv, este un argument suplimentar în susținerea probatoriului administrat în această cauză. Este incontestabil faptul că grupul care acționa efectiv în sensul scoaterii țigărilor din magazinelor duty-free nu ar fi putut să desfășoare această activitate ilicită, consumată pe parcursul unei perioade de timp destul de mari, dacă nu ar fi avut concursul autorităților statului reprezentate în persoana inculpatului C.I., comisar șef - inspector șef în cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin, C.N. subcomisar - ofițer în cadrul Compartimentul de Combatere a Infracțiunilor Transfrontaliere din cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin; P.D.D. subcomisar - șeful sectorului Poliției de Frontieră Moldova Nouă, U.V. subcomisar - ofițer de poliție judiciară în cadrul Formațiunii Investigații Criminale din cadrul Poliției orașului Moldova Nouă, P.E. agent în cadrul Formațiunii Poliției Rutiere a Poliției orașului Moldova Nouă., O.C. inspector - șeful Punctului de Trecere a Frontierei Moldova Nouă și J.G. - agent șef de tură la P.T.F. Moldova Nouă. Inculpații nu au acționat sub forma unui grup organizat, ci, fiecare prin activități separate, dar despre care știau și ceilalți, și-au adus cota lor de contribuție în vederea desfășurării în bune condiții a operațiunilor ilegale de scoatere de țigări din magazinele duty-free. Pe parcursul procesului penal au fost audiați următorii martori: 1. Martorul cu identitate protejată V.M., a fost audiat în ambele faze procesuale, în faza de urmărire penală declarația acestuia fiind consemnată în 14 iulie 2006. Martorul a menționat că inculpatul C.N. le spunea că este „șef de la Moravița până la Orșova” și că „are puterea fie de a ține departe intervenția de la Oravița, fie de a o trimite asupra noastră dacă nu lucrăm după placul lui”. Martorul susține că în fiecare seară în care se scoteau ilegal țigări din duty-free inculpatul C. primea prin L.G. aproximativ 3.000 euro. Martorul afirmă că inculpatul C. susținea că o treime din acești bani merge la C.I., unde intra și el în socoteală, o treime din bani ajungeau la directorul frontierei de la Timișoara și o altă treime ajungea la București. Martorul a susținut că grupurile de contrabandiști acționau sub coordonarea lui (se folosește sintagma cotizare la acest inculpat), altfel inculpatul C. teroriza acest grup, obligându-i în acest fel să dea cota parte pentru a supraviețui. Cota era de 300 euro/tură, indiferent de marfa trecută. Din afirmațiile martorului a rezultat că a avut calitatea de martor direct la astfel de operațiuni. Martorul a afirmat că inculpatul C.N. cerea atât bani, cât și alte produse pe care le nominalizează în conținutul declarației. Martorul a afirmat că, dacă inculpatul C.N. vorbea prin telefon, se exprima codificat în sensul că ar avea un obiect pe care inculpatul C.N. vrea să îl vândă pentru suma de 500 euro, fapt care însemna că martorul trebuia să dea inculpatului această sumă fără ca în realitate să achiziționeze un bun. Martorul a descris în declarație cum inculpatul C.N. și alte persoane investeau sume importante în marfa de contrabandă (țigări) și descrie o astfel de operațiune în mod amănunțit, operațiune la care inculpatul C.N. a acționat în mod direct și care s-a soldat cu înșelarea celor care au contribuit alături de inculpatul C. la achiziționarea țigărilor de contrabandă, fapt care a provocat o stare conflictuală între acești parteneri. Martorul a susținut că inculpatul C.N. s-a ocupat și de afaceri cu mașini străine, cumpărând și vânzând cel puțin 100 de autoturisme. Martorul a susținut că menajera inculpatului C.N. ar fi afirmat că în locuința acestuia erau prezenți mulți oameni de afaceri care de fiecare dată îi lăsau cadouri sau sume considerabile. Martorul a susținut că inculpatul C.N. percepea și taxă de angajare care în cursul anului 2006 se ridica la suma de 2.000 euro. Persoanele angajate de el aveau obligația de a-i rămâne recunoscători. Martorul a descris în declarație modalitatea în care persoane fidele inculpatului C., ce aveau calitatea de subalterni ai acestuia, erau folosiți pentru protecția personală a sa și a asociaților inculpatului C.N. în relația de afaceri pe care inculpatul o avea cu numitul B. Martorul a precizat că coinculpatul P.D. a devenit urmare funcției primite în 2005 de comandant de frontieră „discipolul inculpatului C.”. Martorul a arătat că în 08 martie 2006 inculpatul C.N. s-a aflat la cabana lui O. împreună cu C., P., L.G. și alți angajați ai magazinelor duty-free și poliției. Referitor la inculpatul P.D.D. s-a susținut că avea o cotă din afacerile ilegale de 50% din profit, iar în cazul în care ar fi intervenit pentru angajarea în poliția de frontieră a unei persoane ar fi primit 2.500 euro/persoană, sumă care era înmânată direct fără intermediari. Martorul vorbește de două persoane de etnie maghiară recent angajați (n.i. declarația martorului este consemnată în 14 iulie 2006) la frontiere de către inculpatul P. doar după ce cele două persoane au acceptat să-i renoveze întreaga casă, gratis, acestuia. Martorul a precizat că inculpatul P.D.D. primea cel puțin 1.000 euro/noapte, la care s-a adăugat o cotă de 200-300 euro pe care o primea din partea distribuitorilor, pentru a-i lăsa să-și ducă marfa prin țară. Martorul a nominalizat, cu referire la inculpatul C.N., o adevărată rețea creată prin intermediul prietenilor și rudelor angajate la vamă, respectiv M.R., soacra lui D.Z., U.D., fina inculpatului C., T., D.B. Martorul a descris o operațiune în care în timp ce inculpatul C. se afla în port, U.D. și M.R. și-au încărcat autoturismele cu țigări, iar traseul le-a fost asigurat de către protejatul inculpatului C., B. Martorul a descris împrejurarea că inculpatul C.N. se afișa public cu persoane care erau cunoscute că practică contrabandă, iar în momentul în care au fost arestați Z., R. și S., la domiciliul lui P.D.D. s-au strâns angajații magazinelor duty-free și soțiile celor arestați care sfătuiți de soția inculpatului P. și-au concretizat o strategie. Este menționată soția inculpatului P. care s-a lăudat că i-a învățat pe vameși ce și cât să declare. Au fost menționați inculpatul C. și P. într-o relație de amiciție nefirească cu reprezentanți ai autorităților din localitatea Moldova Nouă. Martorul invocă împrejurarea că în acest fel inculpatul C. crea o stare de presiune celor care nu doreau să „lucreze” cu el. Descrierea modului de operare rezultat din declarația martorului: - primul pas o constituia venirea vaporului lui L. de la sârbi, care era așteptat. Angajații duty-free și distribuitorii așteptau instrucțiuni de la L.G. care „aranja treaba” cu C., P., M. și C. de la Oravița. - L.G. îl suna direct pe C. pentru a primi aprobare, dar de cele mai multe ori C. îl anunța pe L. prin C. despre ziua și ora când se putea „lucra”. Este indicat intervalul orar 3-4 în timpul nopții ca moment al operării. Martorul a precizat că inculpatul C. era delegatul lui C. la masa rotundă organizată înainte de ziua operării, la care participau C., P., L.G. și șeful vămii. După stabilirea modului de lucru, L.G. anunța angajații duty-free cu 20 de minute înaintea începerii operațiunii, poliția comunitară și cea de frontieră se deplasau prin oraș, verificau străzile pentru a se asigura că nu există mașini ale poliției din Reșița, Timișoara sau București. - dacă verdictul era dat, era anunțat în special P., care îi anunț pe cei de la barieră să se retragă, iar M. în calitate de șef de vamă transmitea același ordin vameșilor. Cu 10 minute înainte de începerea operațiunii dispăreau mașinile poliției de frontieră și ale poliției rutiere. Acestea erau amplasate strategic la capăt de oraș. Dacă o astfel de mașină trebuia să se deplaseze în interes de serviciu, când trecea pe lângă port își stingea farurile pentru a nu-i speria sau deranja ori pentru a nu atrage atenția asupra portului. Martorul a menționat că atunci când ei, în calitate de cumpărători, se întâlneau din întâmplare pe traseu cu poliție, aceștia le făceau semn să se grăbească pentru că începe treaba. - angajații duty-free anunțau telefonic clienții când să vină cu mașinile la gard. Martorul precizează că drumul era liber, angajații P.C.T.F. în spațiul verde situat între clădirea portului și Dunăre, până se scoteau toate țigările. - în timpul operațiunii vameșii stăteau cu fața la zidul clădirii vamei, iar mașinile erau parcate cu spatele la gard și motoarele pornite. Martorul a vorbit de 10-15 mașini care făceau câte 2-3 ture/noapte și care transportau sute de baxuri. La acțiune participau inclusiv mașini personale ale unora dintre vameși care scoteau câte 5-10 baxuri pe care le transportau acasă la vreun client al lor care le vindea pe piață. - în funcție de numărul de baxuri scoase se „dădea cota” la vamă, poliția de frontieră și poliția comunitară de către angajații duty-free prin L.G. Martorul i-a indicat pe P., C., M. și C. ca având cel mai mare câștig. Acest martor cu identitate protejată a fost audiat de către instanța de judecată la termenul din 15 martie 2011. Martorul a redat în esență aspecte declarate și în faza de urmărire penală, a făcut precizarea că inculpații nu transportau personal țigări, dar aveau oameni desemnați să facă acest lucru și invocă împrejurarea că a fost martor la desfășurarea unor operațiuni de genul celor descrise în declarație. Martorul a precizat că a văzut momentul când clienții acestor operațiuni dădeau bani lui L.G. pentru a fi transmiși inculpaților. Declarația acestuia a corespuns aspectelor prezentate în faza de urmărire penală, care au fost în esență reiterate în fața instanței de judecată însă fără o atât de mare minuțiozitate, instanța apreciind că intervalul de timp de la declarația dată în faza de urmărire penală, 14 iulie 2006, și până la audierea sa în instanță, 15 martie 2011, reprezintă o justificare rezonabilă pentru ca acest martor să omită unele dintre împrejurările declarate. Aceasta nu înseamnă că ele vor fi înlăturate aprioric, ci declarația sa va fi analizată în ansamblu și prin coroborare cu celelalte probe administrate în cauză. 2. Martorul cu identitate protejată M.F., a fost audiat în ambele faze procesuale, în faza de urmărire penală declarația acestuia fiind consemnată în 13 iulie 2006. Acesta a menționat că are drept ocupație pescuitul și cunoaște că din magazinele duty-free din Moldova Nouă erau scoase mari cantități de țigări și introduse ilegal în țară, iar ulterior vândute pe piața internă. Martorul a precizat că introducerea ilegală a țigărilor se făcea pe timp de noapte prin spatele magazinelor duty-free, respectiv printr-un gard de sârmă. Activitatea era organizată de angajații magazinelor și indică pe G., L., S.M., R., C., I.D. Aceștia mituiau vameșii și polițiștii de frontieră. Martorul a precizat că vameșii și polițiștii de frontieră aveau o cotă parte de aproximativ 10 euro/bax țigări la scoaterea și introducerea în țară a țigărilor. Suplimentar, primeau bani C.N., pe care l-a indicat drept protector al contrabandiștilor, în special al grupului O. Acest grup avea drept locotenenți pe G., șeful magazinului duty-free, S.D.V. și C.Z., barcagiu și legături cu cetățeanul sârb L., iar trecerile se făceau în zona Divici-Baziaș unde O. are o cabană pe malul Dunării. Martorul a asistat la trecerea peste Dunăre a unei bărci încărcate cu țigări aparținând lui Z. pe lângă gliserul în care se afla I., agent al poliției de frontieră și mâna dreaptă a lui C. Martorul a asistat și la trecerea coloanei mașinilor care transportau țigările lui O., în fața cărora, la 400-500 metri, mergea autoturismul personal al lui C.N. cu rol antemergător. Martorul a considerat că C. și G. și-au cumpărat mașini identice pentru a crea confuzii care să asigure protecția transporturilor. A precizat că acest gen de activități se desfășurau cu regularitate până la momentul arestării administratorilor și a unora dintre angajații magazinelor duty-free de la Moldova Nouă. În instanța de judecată martorul a fost audiat în ședința publică din 15 martie 2011, iar declarația a fost consemnată la dosarul Curții de Apel Alba Iulia, martorul relevând aceleași împrejurări ca și în faza de urmărire penală. Suplimentar declarației date la urmărire penală martorul a precizat faptul că inculpatul C. și persoanele implicate în trecerea țigărilor peste Dunăre se întâlneau în baruri unde întocmeau planul și unde martorul i-a văzut. 3. Martorul cu identitate protejată D.C. a fost audiat doar în faza de urmărire penală, declarația acestuia fiind consemnată dosar urmărire penală. În fața instanței reprezentanta D.I.I.C.O.T. a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 327 C. proc. pen. raportat la împrejurarea că prin adresa D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Timișoara s-a comunicat imposibilitatea prezentării martorului pentru motive medicale. Din aceste considerente, la termenul din 11 mai 2011 în ședință publică, instanța a procedat la citirea declarației martorului cu identitate protejată în condițiile prev. de art. 327 alin. (3) C. proc. pen. În declarația dată în faza de urmărire penală, martorul a afirmat că activitate de contrabandă consta în scoaterea țigărilor din magazinele duty-free și vânzarea lor în România sau Serbia prin protejarea acestor activități de către poliția de frontieră și vamă care se implicau chiar în găsirea cumpărătorilor. A fost nominalizat inculpatul P.D. care, după numirea în funcția de șef al Poliției de Frontieră a căutat printre locuitorii orașului Moldova Nouă persoane care să preia țigările și care, ulterior, să le vândă în schimbul a jumătate din profitul scos de aceștia. P.D. asigura protecția și convingea „șefii” magazinelor duty-free să-i distribuie marfa dorită, preferențial. Martorul a precizat că are cunoștință despre o persoană de sex masculin care a acceptat să execute astfel de operațiuni pentru P.D., practicând contrabanda. P., dar și C.N. încasau o cotă/taxă în mod regulat, particularizând în cazul lui P.D. în sensul că încasa 500 euro/săptămână. Martorul l-a nominalizat și pe T., M.R. și U.D. - prieteni intimi ai inculpatului C.N., ca persoane implicate în acest trafic. Martorul a precizat că la momentul scoaterii țigărilor din magazine operațiunile erau „trecute cu vederea” de vameși. Momentul derulării operațiunilor era stabilit de L.G., C.N., P.D., M. - șeful vămii cu avizul lui C.I., de la Oravița. Fiecare dintre aceștia primeau pentru o noapte în care se derulau operațiuni de acest gen, câte 1.000 euro/persoană. Restul polițiștilor primeau 10 euro/bax de țigări. 4. Martorul cu identitate protejată I.F. a fost audiată doar în faza de urmărire penală, declarația acesteia fiind consemnată la în fața instanței reprezentanta D.I.I.C.O.T. a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 327 C. proc. pen. raportat la împrejurarea că prin adresa a D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Timișoara s-a comunicat imposibilitatea prezentării martorei deoarece și-a schimbat domiciliul, iar noul domiciliu nu era cunoscut, posibil plecată din țară. Din aceste considerente, la termenul din 11 mai 2011 în ședință publică, instanța a procedat la citirea declarației martorei cu identitate protejată în condițiile prev. de art. 327 alin. (3) C. proc. pen. Martora și-a declinat calitatea de martor ocular al unora dintre operațiunile de scoatere a țigărilor din magazinele amplasate în portul Moldova Veche, care erau transportate în locații necunoscute de ea din orașul Moldova Nouă, și ulterior vândute în țară sau în Serbia. Țigările erau scoase „peste gard” și transportate cu autoturisme proprietate personală sau marca D. în Moldova Nouă. Martora a precizat că întotdeauna la poarta vamei se afla C.N., care supraveghea cantitate de țigări scoasă în mod ilegal, deoarece percepea taxă/bax de țigări și asigura securitatea transporturilor pe traseu, uneori în calitate de antemergător cu autoturismul său sau prin ordine date subordonaților de a nu controla. Martora l-a indicat pe numitul Z. drept apropiat a lui C., iar pe I. drept protectorul fizic al lui C. 5. Martorul cu identitate protejată V.D. a fost audiat în ambele faze procesuale, iar în faza de urmărire penală declarația acestuia fiind consemnată la dosarul de urmărire penală. Martorul l-a indicat pe inculpatul J.G. și pe D.Z., agenți de poliție, drept persoane care aveau cunoștință de scoaterea țigărilor și introducerea în țară prin gardul din apropierea fostei vămi sau prin punctul de trecere a frontierei, în schimbul unor comisioane de la contrabandiști. Operațiunea era sprijinită și de inculpatul U.V., pe care martorul l-a văzut patrulând cu autoturismul proprietate personală, marca D., culoare roșie, în timpul introducerii țigărilor pe la gard în țară. Paza era asigurată de U.V. contra unor comisioane de la contrabandiști. În instanță, declarația martorului a fost consemnată în ședința publică din 11 mai 2011. Acesta a relatat că operațiunile erau coordonate de inculpatul C.N. prin J.G., iar inculpatul C. avea cunoștință despre desfășurarea lor. Martorul a precizat că inculpatul P.E. îl ajuta pe S. la transportul țigărilor la Dunăre, rulând cu autoturismul Poliției ca antemergător. Sursa de proveniență a țigărilor transportate pe bancheta din spate și în portbagaj era Naidăș și Moldova Nouă. Din declarația acestui martor a rezultat că operațiunile de scoatere a țigărilor din magazinele duty-free se desfășurau în timp ce patrulele poliției de frontieră erau pe stradă. 6. Martorul cu identitate protejată P.G. a fost audiat în ambele faze procesuale, iar în faza de urmărire penală declarația acestuia a fost consemnată la dosar urmărire penală. Martorul a susținut implicarea polițiștilor de frontieră în desfășurarea contrabandei cu țigări care, în accepțiunea sa, nu se putea derula altfel datorită logisticii. Sumele cu care angajații magazinelor duty-free cotizau către polițiștii de frontieră erau între 5-10 euro/bax de țigări. Tehnic, toți banii erau strânși de către angajații acestor magazine, apoi P. și C. stabileau cota care le revine fiecăruia din tura respectivă, cât le revine lor și cât anume este trimis la Oravița la C. Martorul a spus că la o operațiune se colecta 5.000 euro, din care 700-800 euro revenea polițiștilor „mai mici” din punctul de frontieră, aprox. 3.000 euro revenea lui P. și C., iar restul era trimis la C. O altă modalitate de realizare a sprijinului dat contrabandiștilor era protejarea transportului de țigări în țară, cota fiind achitată la P. Protecția traseului, a afirmat martorul, se realiza prin retragerea de către C. și P. a controalelor din zonă sau pânde efectuate de ei însuși la căile de acces. În instanță, martorul a detaliat activitățile derulate de acuzați, în sensul că inculpatul C. asigura protecția prin neefectuarea controalelor din direcția Oravița atunci când se desfășurau operațiuni. Despre C.N. a precizat că acesta telefona șefilor de magazine pentru a le asigura introducerea țigărilor peste gardul ce delimita magazinele duty-free de zona portuară. Despre polițiști s-a afirmat că asigurau protecția acestor operațiuni. Martorul a precizat că angajații magazinelor cotizau cu sume cuprinse între 3-5 euro/bax de țigări, angajaților de la poliția de frontieră. Operațiunile se desfășurau de 2-3 ori pe lună, în timpul nopții, iar țigările erau vândute în Serbia și în țară. 7. Cu privire la martorul cu identitate protejată P.A., a cărei declarație este consemnată în faza de urmărire penală, facem următoarele precizări: În faza de urmărire penală aceasta descrie derularea unei operațiuni astfel: Întâlnire a comandantului Poliției de Frontieră, P.D., cu șeful vămii M.G., comisarul C.N. cu L.G., reprezentant al magazinelor duty-free din zonă și O.R., cunoscut drept cel mai mare cumpărător-traficant din zonă. Se stabileau ora de lucru și cotele fiecăruia, martorul cunoscând că acestea erau de ordinul miilor de euro/noapte. Câte 1.000 euro/persoană reveneau lui P., C. și C., inspector șef la Oravița. Restul se împărțea între șefii de tură ai Poliției de Frontieră și Poliției Comunitare, printre care sunt enumerați: P.M., J.G., L. și C. Șefii de tură se postau la punctul de control în timpul derulării operațiunilor, iar la sfârșitul operațiunii adunau cota/bax de țigări de la magazinele duty-free. - P.R. și P.E., angajați ai Poliției Comunitare executau patrulări în zonă pentru a asigura liniștea în timpul derulării operațiunilor. - U.V. transporta personal țigări cu autoturismul proprietatea sa și își însoțea soția la terminarea turei de noapte la dealer de unde își încasa banii. - Operațiunea de scoatere a țigărilor prin gard era supravegheată de reprezentanți ai vămii și poliției de frontieră. Trecerea peste graniță a baxurilor cu țigări se realiza și cu ajutorul vaporului A., care aparținea lui L., prieten a lui O.R., toate achizițiile de țigări realizându-se cu sprijinul și contra cost relativ la polițiștii de frontieră și cei comunitari. Instanța de judecată a efectuat demersuri în vederea prezentării de către acuzare a martorei pentru a fi audiată. Inițial, prin adresa din 24 mai 2012 D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Timișoara comunică împrejurarea că martora nu poate fi prezentată din motive obiective. Ulterior, prin adresa din 27 septembrie 2011 se comunică faptul că martorul refuză să se prezinte invocând faptul că plecarea de la domiciliu și prezența la instanță va avea ca efect dezvăluirea adevăratei sale identități, situație în care consideră că integritatea sa corporală și liniștea familiei pot avea de suferit. La termenul de judecată din 28 septembrie 2011 reprezentanta D.I.I.C.O.T. a renunțat la audierea acesteia în cauză, fapt consemnat în încheierea de ședință. În consecință, declarația acesteia, dată în faza urmăririi penale a fost înlăturată în circumstanțele în care renunțându-se la audierea martorului și neexistând argumente pertinente, obiective care să justifice incidența art. 327 alin. (3) C. proc. pen. raportat la actul unilateral manifestat de acuzare în legătură cu acest martor din perspectiva motivelor invocate de martoră și raportat la principiul contradictorialității care guvernează procedurile judiciare în fața instanței de judecată, este incident art. 329 C. proc. pen.

Martorul cu identitate protejată D.F. a fost audiat în ambele faze procesuale. În faza de urmărire penală martorul a declarat faptul că în perioada 2005-2006 în zona Moldova Veche s-au desfășurat operațiuni de contrabandă cu țigări, în sensul că se introduceau ilegal țigări netimbrate în țară prin zona din spatele magazinelor duty-free, denumită „la gard”. Este indicat L.G. drept coordonator din partea angajaților magazinelor, acesta acționând sub protecția lui P.D. și C.N. în anul 2005 L.G. era protejat de C.I., la recomandarea lui O.R. Martorul a susținut că L. și C. stabileau datele și orele de operare folosind diverse parole: „facem un meci” sau „am pregătit echipa”. Martorul a susținut că a asistat la o astfel de discuție, telefonică, derulată între L. și C. Cei doi se întâlneau în același scop și în orașul Oravița sau la restaurantul C. Martorul a vorbit și despre cadourile primite de C.I. de la L.G., constând în țigări, pește sau băuturi alcoolice fine. În instanță, martorul a reprodus, nuanțat, declarația dată în faza de urmărire penală.

Martorul cu identitate protejată T.S. a cărui declarație a fost consemnată în 06 iulie 2006 în faza de urmărire penală, l-a indicat pe C.N. drept persoană care coordonează și supraveghează orice trecere ilegală peste frontieră, fie de persoane fie de bunuri. În speță, călăuzele îl anunțau pe C., care fie le înlesnea trecerea peste frontieră, fie uneori prindea grupul, dar nu făcea nimic călăuzelor deoarece dorea să demonstreze că își desfășoară activitatea în zonă. Martorul a indicat faptul că inculpatul C. primea bani de la călăuză cu titlu de taxă, iar dacă refuzau erau prinși și prezentați organelor competente. Același mod de operare practica și în legătură cu transportul de bunuri, în special de țigări. Martorul l-a indicat pe C. care supraveghea scoaterea țigărilor din magazinele duty-free din port, asigurarea securității operațiunilor de scoatere a țigărilor în afara țării și în interior, contra unei taxe stabilite de C.N. Datorită influenței inculpatului C. asupra polițiștilor de frontieră, aceștia din urmă permiteau transportul de țigări. Martorul a precizat că au existat situații în care C. a cerut lucrătorilor poliției de frontieră ca timp de o oră sau două să nu părăsească sediul unității. Martorul l-a indicat pe P.D. drept persoană subordonată și supusă ordinelor date de C.