ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 381/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 381/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra
recursurilor penale de față;
În baza
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 73 din
30 mai 2012 a Curții de Apel Alba Iulia au fost condamnați inculpații C.I., U.V.,
P.E., C.N., P.D.D., O.C. și J.G., după cum urmează:
În temeiul
art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost
condamnat inculpatul C.I., inspector șef în cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin la 7
ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup
infracțional organizat în formă continuată.
În temeiul
art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului C.I. pedeapsa complementară constând
în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b)
și lit. c) C. pen. pe o durată de 3 ani.
În temeiul
art. 26 C. pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 [în prezent art. 270
alin. (1) din Legea nr. 86/2006], cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și
art. 13 C. pen. a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de contrabandă.
În temeiul
art. 65 C. pen. s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa complementară constând
în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b)
și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În temeiul
art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. s-au
contopit pedepsele aplicate inculpatului C.I. și s-a dispus executarea
pedepselor rezultante de 7 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară,
constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a,
lit. b) și lit. c) C. pen., ce urmează a fi executată după executarea pedepsei
principale, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după
prescripția executării pedepsei.
În temeiul
art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.
a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.
În baza art.
88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive,
începând cu 06 septembrie 2006 și până la 02 ianuarie 2007.
În temeiul
art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost
condamnat inculpatul U.V., subcomisar, ofițer de poliție judiciară în cadrul
Formațiunii Investigații Criminale din cadrul Poliției orașului Moldova Nouă,
județul Caraș-Severin, la 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de
sprijinire a unui grup infracțional organizat în formă continuată.
În temeiul
art. 65 C pen. s-a aplicat inculpatului U.V. pedeapsa complementară constând în
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și
lit. c) C. pen. pe o durată de 3 ani.
În temeiul
art. 26 C. pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 [în prezent art. 270
alin. (1) din Legea nr. 86/2006], cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și
art. 13 C. pen. a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de contrabandă.
În temeiul
art. 65 C pen. s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa complementară constând
în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b)
și lit. c) C pen. pe o durată de 2 ani.
În temeiul
art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. s-au
contopit pedepsele aplicate inculpatului U.V. și s-a dispus executarea
pedepselor rezultante de 7 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară,
constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a,
lit. b) și lit. c) C. pen., ce urmează a fi executată după executarea pedepsei
principale, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după
prescripția executării pedepsei.
În temeiul
art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.
a) teza a Il-a, lit. b) și lit. c) C. pen.
În temeiul
art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost
condamnat inculpatul P.E., agent, în cadrul Formațiunii Poliției Rutiere a Poliției
orașului Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, la 7 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat în
formă continuată.
În temeiul
art. 65 C pen. s-a aplicat inculpatului P.E. pedeapsa complementară constând în
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și
lit. c) C. pen. pe o durată de 3 ani.
În temeiul
art. 26 C. pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 [în prezent art. 270
alin. (1) din Legea nr. 86/2006], cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și
art. 13 C. pen. a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de contrabandă.
În temeiul
art. 65 C. pen. s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa complementară constând
în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b)
și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În temeiul
art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. s-au
contopit pedepsele aplicate inculpatului P.E. și dispune executarea pedepselor
rezultante de 7 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară, constând în
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și
lit. c) C. pen., ce urmează a fi executată după executarea pedepsei principale,
după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescripția
executării pedepsei.
În temeiul
art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.
a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.
În temeiul
art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 9
alin. (2) din Legea nr. 39/2003 a fost condamnat inculpatul C.N. comisar șef,
ofițer de poliție judiciară în cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin, Compartimentul de
Combatere a Infracțiunilor Transfrontaliere la 5 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat în
formă continuată.
În temeiul
art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului C.N. pedeapsa complementară constând
în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b)
și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În temeiul
art. 26 C. pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 (în prezent art. 270
din Legea nr. 86/2006), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.și art. 13 C.
pen. a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de complicitate la infracțiunea de contrabandă.
În temeiul
art. 65 C. pen. s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa complementară constând
în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b)
și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În temeiul
art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. s-au
contopit pedepsele aplicate inculpatului C.N. și s-a dispus executarea pedepselor
rezultante de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară, constând în
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și
lit. c) C. pen., ce urmează a fi executată după executarea pedepsei principale,
după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescripția
executării pedepsei.
În temeiul
art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.
a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.
În baza art.
88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive,
începând cu 08 septembrie 2006 și până la 03 decembrie 2006.
În temeiul
art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 9
alin. (2) din Legea nr. 39/2003 a fost condamnat inculpatul P.D.D., subcomisar,
ofițer în cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin, șeful Sectorului Poliției de Frontieră
Moldova Nouă Transfrontaliere, la 5 ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat în formă
continuată.
În temeiul
art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului P.D.D. pedeapsa complementară constând
în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b)
și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În temeiul
art. 26 C. pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 [în prezent art. 270
alin. (1) din Legea nr. 86/2006], cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și
art. 13 C. pen. a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de contrabandă.
În temeiul
art. 65 C. pen. s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa complementară constând
în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b)
și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În temeiul
art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. s-au
contopit pedepsele aplicate inculpatului P.D.D. și s-a dispus executarea
pedepselor rezultante de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară,
constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a,
lit. b) și lit. c) C. pen., ce urmează a fi executată după executarea pedepsei
principale, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după
prescripția executării pedepsei.
În temeiul
art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.
a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.
În baza art.
88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive,
începând cu 08 septembrie 2006 și până la 03 noiembrie 2006.
În temeiul
art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 9
alin. (2) din Legea nr. 39/2003 a fost condamnat inculpatul O.C., inspector,
șeful Punctului de Trecere a Frontierei Moldova Nouă la 3 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat în
formă continuată.
În temeiul
art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului O.C. pedeapsa complementară constând
în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b)
și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În temeiul
art. 26 C. pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 [în prezent art. 270
alin. (1) din Legea nr. 86/2006], cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și
art. 13 C. pen. a fost condamnat același inculpat la 2 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de contrabandă.
În temeiul
art. 65 C. pen. s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa complementară constând
în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b)
și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În temeiul
art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. s-au
contopit pedepsele aplicate inculpatului O.C. și s-a dispus executarea
pedepselor rezultante de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară,
constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a,
lit. b) și lit. c) C. pen., ce urmează a fi executată după executarea pedepsei
principale, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după
prescripția executării pedepsei.
În temeiul
art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.
a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.
În temeiul
art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 9
alin. (2) din Legea nr. 39/2003 a fost condamnat inculpatul J.G., agent, șef de
tură la Punctului de Trecere a Frontierei Moldova Nouă, la 5 ani închisoare
pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat
în formă continuată.
În temeiul
art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului J.G. pedeapsa complementară constând
în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b)
și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În temeiul
art. 26 C. pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 [în prezent art. 270
alin. (1) din Legea nr. 86/2006], cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și
art. 13 C. pen. a fost condamnat același inculpat la 3 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de contrabandă.
În temeiul
art. 65 C. pen. s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa complementară constând
în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b)
și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În temeiul
art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. au fost
contopite pedepsele aplicate inculpatului J.G. și s-a dispus executarea
pedepselor rezultante de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară,
constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a,
lit. b) și lit. c) C. pen., ce urmează a fi executată după executarea pedepsei
principale, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după
prescripția executării pedepsei.
În temeiul
art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.
a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.
S-a dispus
restituirea sumei de 846 RON către inculpatul C.I., ce a fost achitată de
acesta cu factura din 14 decembrie 2011 în contul Institutului Național de
Expertize Criminalistice București din cadrul Trezoreriei Sector 5.
În temeiul
art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 14 C. proc. pen. s-a admis în parte
acțiunea civilă formulată de Ministerul Finanțelor Publice - A.N.A.F.
reprezentată de D.G.F.P. Caraș-Severin și în consecință:
Au fost
obligați inculpații C.I., U.V., P.E., C.N., P.D.D., O.C. și J.G. să achite
părții civile în solidar suma de 229.022,51 euro și 813.653,61 RON cu titlu de
despăgubiri civile.
S-au respins
celelalte pretenții formulate în cauză.
Prin aceeași
sentință, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit.
c) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul P.R.F., agent, în cadrul Formațiunii
Poliției Rutiere a Poliției orașului Moldova Nouă, județul Caraș-Severin,
pentru infracțiunile prev. și ped. de:
- art. 7 din
Legea nr. 39/2003;
- art. 26 C.
pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 [în prezent art. 270 alin. (1) din
Legea nr. 86/2006],
ambele
infracțiuni cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 41 alin. (2) și art. 13 C.
pen.
Pentru a se
pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin
rechizitoriul din 25 octombrie 2007 emis de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial
Timișoara în Dosar nr. 30/D/P/2006 au fost trimiși în judecată inculpații:
- C.I. comisar
șef, inspector șef în cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin;
- U.V., subcomisar,
ofițer de poliție judiciară în cadrul Formațiunii Investigații Criminale din
cadrul Poliției orașului Moldova Nouă, județul Caraș-Severin;
- P.E., agent
în cadrul Formațiunii Poliției Rutiere a Poliției orașului Moldova Nouă, județul
Caraș-Severin;
- P.R.F. agent,
în cadrul Formațiunii Poliției Rutiere a Poliției orașului Moldova Nouă,
județul Caraș-Severin sub acuzația săvârșirii infracțiunilor de sprijinire a
unui grup infracțional organizat și complicitate la contrabandă, fapte prev. și
ped. de:
- art. 7 din
Legea nr. 39/2003;
- art. 26 C.
pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 (în prezent art. 270 din Legea nr.
86/2006),
ambele
infracțiuni cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 41 alin. (2) C. pen.
- C.N., comisar
șef, ofițer de poliție judiciară în cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin,
Compartimentul de Combatere a Infracțiunilor Transfrontaliere;
- P.D.D., subcomisar,
ofițer în cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin, șeful Sectorului Poliției de Frontieră
Moldova Nouă;
- O.C., inspector,
șeful Punctului de Trecere a Frontierei Moldova Nouă;
- J.G., agent,
șef de tură la Punctului de Trecere a Frontierei Moldova Nouă sub acuzația
săvârșirii infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional organizat și
complicitate la contrabandă, fapte prev. și ped. de:
- art. 7 din
Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003;
- art. 26 C.
pen. rap. la art. 175 din Legea nr. 141/1997 (în prezent art. 270 din Legea nr.
86/2006),
ambele
infracțiuni cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 41 alin. (2) C. pen.
Față de
inculpații C.N. și P.D.D. acțiunea penală a fost pusă în mișcare prin
ordonanțele din 02 august 2006, iar față de inculpatul C.I. prin ordonanța din 06
septembrie 2006.
Față de
inculpații U.V., P.E. și P.R.F. acțiunea penală a fost pusă în mișcare prin
ordonanțele din 25 octombrie 2006.
Față de
inculpații O.C. și J.G. acțiunea penală a fost pusă în mișcare prin
rechizitoriu.
Din actul de
sesizare al instanței a rezultat împrejurarea că inculpații C.I., C.N., P.D.D.,
U.V., P.E. și P.R.F., precum și învinuiții: O.C. și J.G. au sprijinit o anumită
perioadă de timp, activitățile infracționale de contrabandă desfășurate de
grupul infracțional organizat în zona punctului de trecere al frontierei
Moldova Nouă și, prin acțiunile lor, au înlesnit și ajutat la săvârșirea
infracțiunii de contrabandă de către membrii grupului infracțional organizat
dintre care fac parte R.O., L.G., C.S., C.Z., S.V., I.I.D., S.M., D.Z., B.R., D.D.
și D.S.
În actul de
acuzare s-a precizat împrejurarea că principalii organizatori și coordonatori
ai grupului infracțional organizat au fost inculpatul R.O., fost primar al
comunei P. și „locotenentul acestuia”, inculpatul L.G., administrator al unui
magazin duty-free, care erau cei care au asigurat legătura „grupului” și
lucrătorii din cadrul poliției de frontieră, care au sprijinit gruparea
infracțională.
Ceilalți
membrii ai grupului infracțional organizat au fost administratorii și angajații
magazinelor duty-free, precum și cumpărătorii țigărilor, aceștia fiind cei care
au introdus în mod fraudulos în țară țigările de contrabandă, pe lângă punctul
de trecere a frontierei.
Modalitatea
concretă în care erau introduse în țară țigările de contrabandă a fost
prezentată, în detaliu, în actul de sesizare al instanței și presupunea, în
accepțiunea acuzării, parcurgerea mai multor etape obligatorii pentru a se
asigura „buna desfășurare” a operațiunilor.
Un prim pas a
constat în obținerea de la autoritățile care ar trebui să prevină și să combată
astfel de fapte (poliția de frontieră, poliția orașului și vamă), „autorizarea”
operațiunii de scoatere a țigărilor din magazinele duty-free și introducerea
frauduloasă a acestora în țară. În mod cert, această atribuțiune i-a revenit,
în cadrul grupului, inculpatului L.G. care îi cunoștea pe toți inculpații
trimiși în judecată în acest dosar și acesta era persoana care lua legătura cu
ceilalți membri ai grupării și care trebuia să se asigure că în perioada în
care se desfășura operațiunea de contrabandă nu vor fi organizate în zonă controale.
În executarea acestei sarcini inculpatul utiliza în timpul convorbirilor
telefonice, diverse parole, după cum urmează: „Pot să merg la vânătoare
dimineață”, „Dimineață la 04.00 vreau să joc fotbal”, „Vreau să plec mâine
dimineață la Timișoara cu autobuzul”, etc.
Pasul doi a
constat în aceea că după obținerea „acordului din partea autorităților”, tot
inculpatul L.G. era cel care anunța unii dintre membrii grupului cu privire la
ora începerii și durata operațiunii de contrabandă, iar aceștia la rândul lor
îi anunțau pe toți ceilalți membrii ai grupării.
Administratorii
și lucrătorii magazinelor duty-free, în strânsă legătură cu beneficiarii
țigărilor de contrabandă, stabileau stocurile existente în magazine pe
categorii de țigări (unele tipuri de țigări erau destinate pentru piața din
Serbia, iar altele pe piața din România) și erau purtate negocieri cu privire
la cantități și prețuri.
Cea mai
importantă etapă în activitățile infracționale desfășurate de membrii grupului
de crimă organizată o reprezenta scoaterea țigărilor din magazine și
introducere frauduloasă a acestora în țară, activitate ce se desfășura pe lângă
punctul de trecere a frontierei, printr-un loc numit de cei implicați „la gard”.
Acest loc era
amplasat în zona din spatele magazinelor duty-free și este vorba de chiar
gardul care delimita zona liberă. În mod intenționat autoritățile abilitate din
zona (vama și poliție de frontieră) au ignorat sau cel puțin minimalizat
importanța acestui gard și pe toata perioada monitorizată nu a existat post de
pază, iar iluminarea în zona gardului a lipsit. Intenția a fost aceea de a crea
condiții favorabile desfășurării activităților infracționale.
Țigările de
contrabandă erau introduse în țară prin spații obținute prin îndepărtarea unor
bucăți de gard, fiind aduse de lucrătorii magazinelor duty-free și de alte
persoane plătite pentru această activitate, și preluate dincolo de gard de alți
membrii ai grupului care le încărcau în mașini și le transportau la locurile de
depozitare.
Deoarece
aceste activități de contrabandă s-au desfășurat în mod sistematic, pe o
anumită perioadă de timp, toți cei implicați au cunoscut exact locul prin care
au fost introduse țigările, în discuțiile dintre aceștia apărând destul de
puțin menționat acest loc, nemaifiind necesară precizarea locației, toți
membrii grupării infracționale cunoscând exact unde să meargă și ce activitate
să realizeze.
Ultima etapă
a activității infracționale a constat în încasarea contravalorii țigărilor
nelegal introduse în țară, operarea nelegală a tranzacției comerciale
frauduloase în evidențele magazinelor, din punct de vedere al vânzărilor
efectuate și depunerea banilor în conturile bancare.
Acuzarea a
susținut în rechizitoriu că în desfășurarea activităților infracționale,
membrii grupării au fost sprijiniți de mai mulți lucrători din cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin
și Poliției Orașului Moldova Nouă, respectiv inculpații: C.I., comisar șef,
inspector șef în cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin, C.N. subcomisar, ofițer în
cadrul Compartimentului de Combatere a Infracțiunilor Transfrontaliere din
cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin; P.D.D. subcomisar, șeful Sectorului Poliției de
Frontieră Moldova Nouă, U.V., subcomisar, ofițer de poliție judiciară în cadrul
Formațiunii Investigații Criminale din cadrul Poliției orașului Moldova Nouă,
județul Caraș-Severin, P.E., agent, în cadrul Formațiunii Poliției Rutiere a
Poliției orașului Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, P.R.F., agent, în cadrul
Formațiunii Poliției Rutiere a Poliției orașului Moldova Nouă, județul Caraș-Severin,
precum și învinuiții: O.C., inspector, șeful Punctului de Trecere a Frontierei
Moldova Nouă și J.G., agent șef de tură la Punctului de Trecere a Frontierei
Moldova Nouă.
S-a susținut
că acești inculpați, profitând de calitatea pe care au deținut-o au ales ca, în
loc să prevină și să combată săvârșirea unor astfel de fapte penale, să
sprijine și să protejeze desfășurarea activităților infracționale, ca membrii
ai grupului de crimă organizată, dând siguranță în derularea acestora.
În faza
urmăririi penale au fost emise de Tribunalul Caraș-Severin mai multe
autorizații de interceptare și înregistrare a unor convorbiri și comunicări
telefonice, interceptări care au fost certificate și redate în formă scrisă,
procesul-verbal încheiat în acest sens aflându-se la dosarul de urmărire
penală. Totodată, au fost emise de Înalta Curte de Casație și Justiție
mandatele din 27 iulie 2005 și din 26 ianuarie 2006, interceptările realizate
în baza acestora fiind desecretizate, sens în care a fost încheiat
proces-verbal de certificare care se află la dosarul cauzei.
Acuzarea a
subliniat faptul că, în cursul cercetărilor inculpații C.N. și P.D.D. au avut,
inițial, o atitudine nesinceră, de nerecunoaștere a faptelor săvârșite.
Ulterior, puși în fața probelor administrate în cauză, aceștia și-au revizuit
poziția, au recunoscut faptele de care sunt acuzați, iar prin declarațiile pe
care le-au făcut au ajutat la tragere la răspundere penală a altor persoane
care au sprijinit grupul infracțional organizat, motiv pentru care față de ei
se pot aplica prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003. Prevederile
acestui articol se pot aplica, în accepțiunea acuzării și față de inculpații O.C.
și J.G., care prin declarațiile date au ajutat și ei la tragerea la răspundere
penală a altor membrii ai grupului infracțional organizat.
Inculpații C.I.,
U.V., P.E. și P.R.F. au avut pe parcursul cercetărilor o atitudine de
nerecunoaștere a faptelor penale de care sunt acuzați.
Probele
administrate în faza urmăririi penale și cercetării judecătorești demonstrează
faptul că din a doua jumătate a anului 2005 și primele două luni ale anului
2006, inculpații C.I., U.V., P.E., C.N., P.D.D., O.C. și J.G. prin natura
funcțiilor ocupate au exercitat acte materiale ce intră sub incidența
complicității la infracțiunea de contrabandă și au sprijinit un grup
infracțional organizat, constituit din angajați ai magazinelor duty-free și
alte persoane ce fac obiectul dosarului penal nr. 6495/115/2006 al Tribunalului
Covasna, care a epuizat două etape procesuale (fond și apel).
S-a
demonstrat faptul că acțiunile de contrabandă se desfășurau efectiv în zona
portului Moldova Nouă, iar contribuția fiecăruia dintre inculpați este relevată
în mod particular în conținutul considerentelor hotărârii atacate. În esență, folosindu-se
în special de modalitatea scoaterii țigărilor „la gard” contrabandiștii preluau
marfă specifică magazinelor duty-free pe care o introduceau în țară sau o
scoteau în afara granițelor țării încălcând legislația vamală aplicabilă
acestor operațiuni. Pentru a putea opera, contrabandiștii aveau nevoie de
ajutorul autorităților statului, asigurat de către majoritatea inculpaților
trimiși în judecată în prezenta cauză în schimbul unor foloase rezultate din
vânzarea țigărilor de contrabandă.
Omul de legătură
al inculpaților din această cauză este numitul L.G., cel care asigura relația
dintre inculpați și presupușii autori ai infracțiunii de contrabandă. Împrejurarea
că, cu privire la presupușii autori ai infracțiunii de contrabandă, două
instanțe au stabilit starea de vinovăție, fără ca hotărârea să aibă încă
caracter definitiv, este un argument suplimentar în susținerea probatoriului
administrat în această cauză. Este incontestabil faptul că grupul care acționa
efectiv în sensul scoaterii țigărilor din magazinelor duty-free nu ar fi putut
să desfășoare această activitate ilicită, consumată pe parcursul unei perioade
de timp destul de mari, dacă nu ar fi avut concursul autorităților statului
reprezentate în persoana inculpatului C.I., comisar șef - inspector șef în
cadrul I.J.P.F. Caraș-Severin, C.N. subcomisar - ofițer în cadrul
Compartimentul de Combatere a Infracțiunilor Transfrontaliere din cadrul I.J.P.F.
Caraș-Severin; P.D.D. subcomisar - șeful sectorului Poliției de Frontieră
Moldova Nouă, U.V. subcomisar - ofițer de poliție judiciară în cadrul
Formațiunii Investigații Criminale din cadrul Poliției orașului Moldova Nouă, P.E.
agent în cadrul Formațiunii Poliției Rutiere a Poliției orașului Moldova Nouă.,
O.C. inspector - șeful Punctului de Trecere a Frontierei Moldova Nouă și J.G. -
agent șef de tură la P.T.F. Moldova Nouă.
Inculpații nu
au acționat sub forma unui grup organizat, ci, fiecare prin activități separate,
dar despre care știau și ceilalți, și-au adus cota lor de contribuție în
vederea desfășurării în bune condiții a operațiunilor ilegale de scoatere de
țigări din magazinele duty-free.
Pe parcursul
procesului penal au fost audiați următorii martori:
Martorul
cu identitate protejată V.M., a fost audiat în ambele faze procesuale, în faza
de urmărire penală declarația acestuia fiind consemnată în 14 iulie 2006.
Martorul a
menționat că inculpatul C.N. le spunea că este „șef de la Moravița până la
Orșova” și că „are puterea fie de a ține departe intervenția de la Oravița, fie
de a o trimite asupra noastră dacă nu lucrăm după placul lui”. Martorul susține
că în fiecare seară în care se scoteau ilegal țigări din duty-free inculpatul C.
primea prin L.G. aproximativ 3.000 euro. Martorul afirmă că inculpatul C.
susținea că o treime din acești bani merge la C.I., unde intra și el în
socoteală, o treime din bani ajungeau la directorul frontierei de la Timișoara
și o altă treime ajungea la București.
Martorul a
susținut că grupurile de contrabandiști acționau sub coordonarea lui (se
folosește sintagma cotizare la acest inculpat), altfel inculpatul C. teroriza
acest grup, obligându-i în acest fel să dea cota parte pentru a supraviețui.
Cota era de 300 euro/tură, indiferent de marfa trecută.
Din
afirmațiile martorului a rezultat că a avut calitatea de martor direct la
astfel de operațiuni.
Martorul a
afirmat că inculpatul C.N. cerea atât bani, cât și alte produse pe care le
nominalizează în conținutul declarației.
Martorul a
afirmat că, dacă inculpatul C.N. vorbea prin telefon, se exprima codificat în
sensul că ar avea un obiect pe care inculpatul C.N. vrea să îl vândă pentru
suma de 500 euro, fapt care însemna că martorul trebuia să dea inculpatului
această sumă fără ca în realitate să achiziționeze un bun.
Martorul a
descris în declarație cum inculpatul C.N. și alte persoane investeau sume
importante în marfa de contrabandă (țigări) și descrie o astfel de operațiune
în mod amănunțit, operațiune la care inculpatul C.N. a acționat în mod direct
și care s-a soldat cu înșelarea celor care au contribuit alături de inculpatul
C. la achiziționarea țigărilor de contrabandă, fapt care a provocat o stare
conflictuală între acești parteneri.
Martorul a
susținut că inculpatul C.N. s-a ocupat și de afaceri cu mașini străine,
cumpărând și vânzând cel puțin 100 de autoturisme.
Martorul a
susținut că menajera inculpatului C.N. ar fi afirmat că în locuința acestuia
erau prezenți mulți oameni de afaceri care de fiecare dată îi lăsau cadouri sau
sume considerabile.
Martorul a
susținut că inculpatul C.N. percepea și taxă de angajare care în cursul anului
2006 se ridica la suma de 2.000 euro. Persoanele angajate de el aveau obligația
de a-i rămâne recunoscători.
Martorul a
descris în declarație modalitatea în care persoane fidele inculpatului C., ce
aveau calitatea de subalterni ai acestuia, erau folosiți pentru protecția
personală a sa și a asociaților inculpatului C.N. în relația de afaceri pe care
inculpatul o avea cu numitul B.
Martorul a
precizat că coinculpatul P.D. a devenit urmare funcției primite în 2005 de
comandant de frontieră „discipolul inculpatului C.”.
Martorul a
arătat că în 08 martie 2006 inculpatul C.N. s-a aflat la cabana lui O. împreună
cu C., P., L.G. și alți angajați ai magazinelor duty-free și poliției.
Referitor la
inculpatul P.D.D. s-a susținut că avea o cotă din afacerile ilegale de 50% din
profit, iar în cazul în care ar fi intervenit pentru angajarea în poliția de
frontieră a unei persoane ar fi primit 2.500 euro/persoană, sumă care era
înmânată direct fără intermediari. Martorul vorbește de două persoane de etnie
maghiară recent angajați (n.i. declarația martorului este consemnată în 14
iulie 2006) la frontiere de către inculpatul P. doar după ce cele două persoane
au acceptat să-i renoveze întreaga casă, gratis, acestuia.
Martorul a
precizat că inculpatul P.D.D. primea cel puțin 1.000 euro/noapte, la care s-a
adăugat o cotă de 200-300 euro pe care o primea din partea distribuitorilor,
pentru a-i lăsa să-și ducă marfa prin țară.
Martorul a
nominalizat, cu referire la inculpatul C.N., o adevărată rețea creată prin
intermediul prietenilor și rudelor angajate la vamă, respectiv M.R., soacra lui
D.Z., U.D., fina inculpatului C., T., D.B. Martorul a descris o operațiune în
care în timp ce inculpatul C. se afla în port, U.D. și M.R. și-au încărcat
autoturismele cu țigări, iar traseul le-a fost asigurat de către protejatul
inculpatului C., B.
Martorul a
descris împrejurarea că inculpatul C.N. se afișa public cu persoane care erau
cunoscute că practică contrabandă, iar în momentul în care au fost arestați Z.,
R. și S., la domiciliul lui P.D.D. s-au strâns angajații magazinelor duty-free
și soțiile celor arestați care sfătuiți de soția inculpatului P. și-au
concretizat o strategie. Este menționată soția inculpatului P. care s-a lăudat
că i-a învățat pe vameși ce și cât să declare.
Au fost
menționați inculpatul C. și P. într-o relație de amiciție nefirească cu
reprezentanți ai autorităților din localitatea Moldova Nouă. Martorul invocă
împrejurarea că în acest fel inculpatul C. crea o stare de presiune celor care
nu doreau să „lucreze” cu el.
Descrierea
modului de operare rezultat din declarația martorului:
- primul pas
o constituia venirea vaporului lui L. de la sârbi, care era așteptat. Angajații
duty-free și distribuitorii așteptau instrucțiuni de la L.G. care „aranja treaba”
cu C., P., M. și C. de la Oravița.
- L.G. îl
suna direct pe C. pentru a primi aprobare, dar de cele mai multe ori C. îl
anunța pe L. prin C. despre ziua și ora când se putea „lucra”. Este indicat
intervalul orar 3-4 în timpul nopții ca moment al operării. Martorul a precizat
că inculpatul C. era delegatul lui C. la masa rotundă organizată înainte de
ziua operării, la care participau C., P., L.G. și șeful vămii.
După
stabilirea modului de lucru, L.G. anunța angajații duty-free cu 20 de minute
înaintea începerii operațiunii, poliția comunitară și cea de frontieră se
deplasau prin oraș, verificau străzile pentru a se asigura că nu există mașini
ale poliției din Reșița, Timișoara sau București.
- dacă
verdictul era dat, era anunțat în special P., care îi anunț pe cei de la
barieră să se retragă, iar M. în calitate de șef de vamă transmitea același
ordin vameșilor.
Cu 10 minute
înainte de începerea operațiunii dispăreau mașinile poliției de frontieră și
ale poliției rutiere. Acestea erau amplasate strategic la capăt de oraș. Dacă o
astfel de mașină trebuia să se deplaseze în interes de serviciu, când trecea pe
lângă port își stingea farurile pentru a nu-i speria sau deranja ori pentru a
nu atrage atenția asupra portului.
Martorul a
menționat că atunci când ei, în calitate de cumpărători, se întâlneau din
întâmplare pe traseu cu poliție, aceștia le făceau semn să se grăbească pentru
că începe treaba.
- angajații
duty-free anunțau telefonic clienții când să vină cu mașinile la gard. Martorul
precizează că drumul era liber, angajații P.C.T.F. în spațiul verde situat
între clădirea portului și Dunăre, până se scoteau toate țigările.
- în timpul
operațiunii vameșii stăteau cu fața la zidul clădirii vamei, iar mașinile erau
parcate cu spatele la gard și motoarele pornite. Martorul a vorbit de 10-15
mașini care făceau câte 2-3 ture/noapte și care transportau sute de baxuri. La acțiune
participau inclusiv mașini personale ale unora dintre vameși care scoteau câte
5-10 baxuri pe care le transportau acasă la vreun client al lor care le vindea
pe piață.
- în funcție
de numărul de baxuri scoase se „dădea cota” la vamă, poliția de frontieră și
poliția comunitară de către angajații duty-free prin L.G. Martorul i-a indicat
pe P., C., M. și C. ca având cel mai mare câștig.
Acest martor
cu identitate protejată a fost audiat de către instanța de judecată la termenul
din 15 martie 2011.
Martorul a
redat în esență aspecte declarate și în faza de urmărire penală, a făcut
precizarea că inculpații nu transportau personal țigări, dar aveau oameni
desemnați să facă acest lucru și invocă împrejurarea că a fost martor la
desfășurarea unor operațiuni de genul celor descrise în declarație. Martorul a
precizat că a văzut momentul când clienții acestor operațiuni dădeau bani lui L.G.
pentru a fi transmiși inculpaților.
Declarația
acestuia a corespuns aspectelor prezentate în faza de urmărire penală, care au
fost în esență reiterate în fața instanței de judecată însă fără o atât de mare
minuțiozitate, instanța apreciind că intervalul de timp de la declarația dată
în faza de urmărire penală, 14 iulie 2006, și până la audierea sa în instanță,
15 martie 2011, reprezintă o justificare rezonabilă pentru ca acest martor să
omită unele dintre împrejurările declarate. Aceasta nu înseamnă că ele vor fi înlăturate
aprioric, ci declarația sa va fi analizată în ansamblu și prin coroborare cu
celelalte probe administrate în cauză.
Martorul
cu identitate protejată M.F., a fost audiat în ambele faze procesuale, în faza
de urmărire penală declarația acestuia fiind consemnată în 13 iulie 2006.
Acesta a menționat că are drept ocupație pescuitul și cunoaște că din
magazinele duty-free din Moldova Nouă erau scoase mari cantități de țigări și
introduse ilegal în țară, iar ulterior vândute pe piața internă.
Martorul a
precizat că introducerea ilegală a țigărilor se făcea pe timp de noapte prin
spatele magazinelor duty-free, respectiv printr-un gard de sârmă. Activitatea
era organizată de angajații magazinelor și indică pe G., L., S.M., R., C., I.D.
Aceștia mituiau vameșii și polițiștii de frontieră.
Martorul a
precizat că vameșii și polițiștii de frontieră aveau o cotă parte de
aproximativ 10 euro/bax țigări la scoaterea și introducerea în țară a
țigărilor. Suplimentar, primeau bani C.N., pe care l-a indicat drept protector
al contrabandiștilor, în special al grupului O. Acest grup avea drept
locotenenți pe G., șeful magazinului duty-free, S.D.V. și C.Z., barcagiu și
legături cu cetățeanul sârb L., iar trecerile se făceau în zona Divici-Baziaș
unde O. are o cabană pe malul Dunării.
Martorul a
asistat la trecerea peste Dunăre a unei bărci încărcate cu țigări aparținând
lui Z. pe lângă gliserul în care se afla I., agent al poliției de frontieră și
mâna dreaptă a lui C.
Martorul a
asistat și la trecerea coloanei mașinilor care transportau țigările lui O., în
fața cărora, la 400-500 metri, mergea autoturismul personal al lui C.N. cu rol
antemergător.
Martorul a
considerat că C. și G. și-au cumpărat mașini identice pentru a crea confuzii
care să asigure protecția transporturilor.
A precizat că
acest gen de activități se desfășurau cu regularitate până la momentul
arestării administratorilor și a unora dintre angajații magazinelor duty-free
de la Moldova Nouă.
În instanța
de judecată martorul a fost audiat în ședința publică din 15 martie 2011, iar
declarația a fost consemnată la dosarul Curții de Apel Alba Iulia, martorul
relevând aceleași împrejurări ca și în faza de urmărire penală. Suplimentar
declarației date la urmărire penală martorul a precizat faptul că inculpatul C.
și persoanele implicate în trecerea țigărilor peste Dunăre se întâlneau în
baruri unde întocmeau planul și unde martorul i-a văzut.
Martorul
cu identitate protejată D.C. a fost audiat doar în faza de urmărire penală, declarația
acestuia fiind consemnată dosar urmărire penală. În fața instanței
reprezentanta D.I.I.C.O.T. a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 327 C.
proc. pen. raportat la împrejurarea că prin adresa D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial
Timișoara s-a comunicat imposibilitatea prezentării martorului pentru motive
medicale. Din aceste considerente, la termenul din 11 mai 2011 în ședință
publică, instanța a procedat la citirea declarației martorului cu identitate
protejată în condițiile prev. de art. 327 alin. (3) C. proc. pen.
În declarația
dată în faza de urmărire penală, martorul a afirmat că activitate de
contrabandă consta în scoaterea țigărilor din magazinele duty-free și vânzarea
lor în România sau Serbia prin protejarea acestor activități de către poliția
de frontieră și vamă care se implicau chiar în găsirea cumpărătorilor.
A fost
nominalizat inculpatul P.D. care, după numirea în funcția de șef al Poliției de
Frontieră a căutat printre locuitorii orașului Moldova Nouă persoane care să
preia țigările și care, ulterior, să le vândă în schimbul a jumătate din
profitul scos de aceștia. P.D. asigura protecția și convingea „șefii”
magazinelor duty-free să-i distribuie marfa dorită, preferențial.
Martorul a
precizat că are cunoștință despre o persoană de sex masculin care a acceptat să
execute astfel de operațiuni pentru P.D., practicând contrabanda.
P., dar și C.N.
încasau o cotă/taxă în mod regulat, particularizând în cazul lui P.D. în sensul
că încasa 500 euro/săptămână.
Martorul l-a nominalizat
și pe T., M.R. și U.D. - prieteni intimi ai inculpatului C.N., ca persoane
implicate în acest trafic.
Martorul a
precizat că la momentul scoaterii țigărilor din magazine operațiunile erau „trecute
cu vederea” de vameși.
Momentul
derulării operațiunilor era stabilit de L.G., C.N., P.D., M. - șeful vămii cu
avizul lui C.I., de la Oravița. Fiecare dintre aceștia primeau pentru o noapte
în care se derulau operațiuni de acest gen, câte 1.000 euro/persoană. Restul
polițiștilor primeau 10 euro/bax de țigări.
Martorul
cu identitate protejată I.F. a fost audiată doar în faza de urmărire penală, declarația
acesteia fiind consemnată la în fața instanței reprezentanta D.I.I.C.O.T. a
solicitat aplicarea dispozițiilor art. 327 C. proc. pen. raportat la
împrejurarea că prin adresa a D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Timișoara s-a
comunicat imposibilitatea prezentării martorei deoarece și-a schimbat
domiciliul, iar noul domiciliu nu era cunoscut, posibil plecată din țară. Din
aceste considerente, la termenul din 11 mai 2011 în ședință publică, instanța a
procedat la citirea declarației martorei cu identitate protejată în condițiile
prev. de art. 327 alin. (3) C. proc. pen.
Martora și-a
declinat calitatea de martor ocular al unora dintre operațiunile de scoatere a
țigărilor din magazinele amplasate în portul Moldova Veche, care erau
transportate în locații necunoscute de ea din orașul Moldova Nouă, și ulterior
vândute în țară sau în Serbia. Țigările erau scoase „peste gard” și
transportate cu autoturisme proprietate personală sau marca D. în Moldova Nouă.
Martora a precizat că întotdeauna la poarta vamei se afla C.N., care
supraveghea cantitate de țigări scoasă în mod ilegal, deoarece percepea
taxă/bax de țigări și asigura securitatea transporturilor pe traseu, uneori în
calitate de antemergător cu autoturismul său sau prin ordine date
subordonaților de a nu controla.
Martora l-a indicat
pe numitul Z. drept apropiat a lui C., iar pe I. drept protectorul fizic al lui
C.
Martorul
cu identitate protejată V.D. a fost audiat în ambele faze procesuale, iar în
faza de urmărire penală declarația acestuia fiind consemnată la dosarul de
urmărire penală.
Martorul l-a indicat
pe inculpatul J.G. și pe D.Z., agenți de poliție, drept persoane care aveau
cunoștință de scoaterea țigărilor și introducerea în țară prin gardul din
apropierea fostei vămi sau prin punctul de trecere a frontierei, în schimbul
unor comisioane de la contrabandiști.
Operațiunea
era sprijinită și de inculpatul U.V., pe care martorul l-a văzut patrulând cu
autoturismul proprietate personală, marca D., culoare roșie, în timpul
introducerii țigărilor pe la gard în țară. Paza era asigurată de U.V. contra
unor comisioane de la contrabandiști.
În instanță,
declarația martorului a fost consemnată în ședința publică din 11 mai 2011.
Acesta a relatat că operațiunile erau coordonate de inculpatul C.N. prin J.G.,
iar inculpatul C. avea cunoștință despre desfășurarea lor.
Martorul a
precizat că inculpatul P.E. îl ajuta pe S. la transportul țigărilor la Dunăre,
rulând cu autoturismul Poliției ca antemergător. Sursa de proveniență a
țigărilor transportate pe bancheta din spate și în portbagaj era Naidăș și
Moldova Nouă.
Din
declarația acestui martor a rezultat că operațiunile de scoatere a țigărilor
din magazinele duty-free se desfășurau în timp ce patrulele poliției de
frontieră erau pe stradă.
Martorul
cu identitate protejată P.G. a fost audiat în ambele faze procesuale, iar în
faza de urmărire penală declarația acestuia a fost consemnată la dosar urmărire
penală.
Martorul a
susținut implicarea polițiștilor de frontieră în desfășurarea contrabandei cu
țigări care, în accepțiunea sa, nu se putea derula altfel datorită logisticii.
Sumele cu care angajații magazinelor duty-free cotizau către polițiștii de
frontieră erau între 5-10 euro/bax de țigări.
Tehnic, toți
banii erau strânși de către angajații acestor magazine, apoi P. și C. stabileau
cota care le revine fiecăruia din tura respectivă, cât le revine lor și cât
anume este trimis la Oravița la C. Martorul a spus că la o operațiune se colecta
5.000 euro, din care 700-800 euro revenea polițiștilor „mai mici” din punctul
de frontieră, aprox. 3.000 euro revenea lui P. și C., iar restul era trimis la
C.
O altă
modalitate de realizare a sprijinului dat contrabandiștilor era protejarea
transportului de țigări în țară, cota fiind achitată la P. Protecția traseului,
a afirmat martorul, se realiza prin retragerea de către C. și P. a controalelor
din zonă sau pânde efectuate de ei însuși la căile de acces.
În instanță,
martorul a detaliat activitățile derulate de acuzați, în sensul că inculpatul C.
asigura protecția prin neefectuarea controalelor din direcția Oravița atunci
când se desfășurau operațiuni. Despre C.N. a precizat că acesta telefona
șefilor de magazine pentru a le asigura introducerea țigărilor peste gardul ce
delimita magazinele duty-free de zona portuară. Despre polițiști s-a afirmat că
asigurau protecția acestor operațiuni.
Martorul a
precizat că angajații magazinelor cotizau cu sume cuprinse între 3-5 euro/bax
de țigări, angajaților de la poliția de frontieră. Operațiunile se desfășurau
de 2-3 ori pe lună, în timpul nopții, iar țigările erau vândute în Serbia și în
țară.
Cu privire
la martorul cu identitate protejată P.A., a cărei declarație este consemnată în
faza de urmărire penală, facem următoarele precizări:
În faza de urmărire
penală aceasta descrie derularea unei operațiuni astfel:
Întâlnire a
comandantului Poliției de Frontieră, P.D., cu șeful vămii M.G., comisarul C.N. cu
L.G., reprezentant al magazinelor duty-free din zonă și O.R., cunoscut drept
cel mai mare cumpărător-traficant din zonă.
Se stabileau
ora de lucru și cotele fiecăruia, martorul cunoscând că acestea erau de ordinul
miilor de euro/noapte. Câte 1.000 euro/persoană reveneau lui P., C. și C., inspector
șef la Oravița. Restul se împărțea între șefii de tură ai Poliției de Frontieră
și Poliției Comunitare, printre care sunt enumerați: P.M., J.G., L. și C.
Șefii de tură
se postau la punctul de control în timpul derulării operațiunilor, iar la sfârșitul
operațiunii adunau cota/bax de țigări de la magazinele duty-free.
- P.R. și P.E.,
angajați ai Poliției Comunitare executau patrulări în zonă pentru a asigura
liniștea în timpul derulării operațiunilor.
- U.V.
transporta personal țigări cu autoturismul proprietatea sa și își însoțea soția
la terminarea turei de noapte la dealer de unde își încasa banii.
- Operațiunea
de scoatere a țigărilor prin gard era supravegheată de reprezentanți ai vămii
și poliției de frontieră.
Trecerea
peste graniță a baxurilor cu țigări se realiza și cu ajutorul vaporului A.,
care aparținea lui L., prieten a lui O.R., toate achizițiile de țigări
realizându-se cu sprijinul și contra cost relativ la polițiștii de frontieră și
cei comunitari.
Instanța de
judecată a efectuat demersuri în vederea prezentării de către acuzare a
martorei pentru a fi audiată. Inițial, prin adresa din 24 mai 2012 D.I.I.C.O.T.
- Serviciul Teritorial Timișoara comunică împrejurarea că martora nu poate fi
prezentată din motive obiective. Ulterior, prin adresa din 27 septembrie 2011
se comunică faptul că martorul refuză să se prezinte invocând faptul că
plecarea de la domiciliu și prezența la instanță va avea ca efect dezvăluirea
adevăratei sale identități, situație în care consideră că integritatea sa
corporală și liniștea familiei pot avea de suferit. La termenul de judecată din
28 septembrie 2011 reprezentanta D.I.I.C.O.T. a renunțat la audierea acesteia
în cauză, fapt consemnat în încheierea de ședință.
În consecință,
declarația acesteia, dată în faza urmăririi penale a fost înlăturată în
circumstanțele în care renunțându-se la audierea martorului și neexistând
argumente pertinente, obiective care să justifice incidența art. 327 alin. (3)
C. proc. pen. raportat la actul unilateral manifestat de acuzare în legătură cu
acest martor din perspectiva motivelor invocate de martoră și raportat la
principiul contradictorialității care guvernează procedurile judiciare în fața
instanței de judecată, este incident art. 329 C. proc. pen.
Martorul
cu identitate protejată D.F. a fost audiat în ambele faze procesuale.
În faza de urmărire
penală martorul a declarat faptul că în perioada 2005-2006 în zona Moldova
Veche s-au desfășurat operațiuni de contrabandă cu țigări, în sensul că se
introduceau ilegal țigări netimbrate în țară prin zona din spatele magazinelor
duty-free, denumită „la gard”.
Este indicat L.G.
drept coordonator din partea angajaților magazinelor, acesta acționând sub
protecția lui P.D. și C.N. în anul 2005 L.G. era protejat de C.I., la
recomandarea lui O.R.
Martorul a
susținut că L. și C. stabileau datele și orele de operare folosind diverse
parole: „facem un meci” sau „am pregătit echipa”. Martorul a susținut că a
asistat la o astfel de discuție, telefonică, derulată între L. și C. Cei doi se
întâlneau în același scop și în orașul Oravița sau la restaurantul C.
Martorul a
vorbit și despre cadourile primite de C.I. de la L.G., constând în țigări,
pește sau băuturi alcoolice fine.
În instanță,
martorul a reprodus, nuanțat, declarația dată în faza de urmărire penală.
Martorul
cu identitate protejată T.S. a cărui declarație a fost consemnată în 06 iulie
2006 în faza de urmărire penală, l-a indicat pe C.N. drept persoană care
coordonează și supraveghează orice trecere ilegală peste frontieră, fie de
persoane fie de bunuri. În speță, călăuzele îl anunțau pe C., care fie le
înlesnea trecerea peste frontieră, fie uneori prindea grupul, dar nu făcea
nimic călăuzelor deoarece dorea să demonstreze că își desfășoară activitatea în
zonă. Martorul a indicat faptul că inculpatul C. primea bani de la călăuză cu
titlu de taxă, iar dacă refuzau erau prinși și prezentați organelor competente.
Același mod de operare practica și în legătură cu transportul de bunuri, în
special de țigări. Martorul l-a indicat pe C. care supraveghea scoaterea
țigărilor din magazinele duty-free din port, asigurarea securității
operațiunilor de scoatere a țigărilor în afara țării și în interior, contra
unei taxe stabilite de C.N.
Datorită
influenței inculpatului C. asupra polițiștilor de frontieră, aceștia din urmă
permiteau transportul de țigări.
Martorul a precizat
că au existat situații în care C. a cerut lucrătorilor poliției de frontieră ca
timp de o oră sau două să nu părăsească sediul unității.
Martorul l-a indicat
pe P.D. drept persoană subordonată și supusă ordinelor date de C.