ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1101/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1101/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Deliberând, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Muzeul Județean Satu Mare a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, anularea Deciziei nr. 99 din 30 iulie 2013 emisă de pârât, prin care a fost respinsă plângerea formulată de reclamant împotriva măsurilor dispuse prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 21 mai 2013, anume declararea ca neeligibilă a sumei de 1320,68 Euro din bugetul proiectului Castellum, cod IMIS HuRo/0801/173, precum și stabilirea creanței bugetare în valoare de 1294,26 Euro (în echivalent 5616,44 RON).
Prin Sentința civilă nr. 3906 din 9 decembrie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea ca nefondată.
Motivul de casare invocat în cauză
Împotriva Sentinței civile nr. 3906 din 9 decembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamantul Muzeul Județean Satu Mare, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru motive încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea recursului declarat s-a argumentat că instanța de fond a aplicat retroactiv dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011, în condițiile în care în speță erau aplicabile dispozițiile O.G. nr. 79/2003.
S-a mai susținut că prima instanță a încălcat prevederile art. 1270 alin. (1) și (2) C. civ., referitoare la forța obligatorie a contractului în condițiile în care recurenta a respectat legislația națională cu privire la achizițiile publice, precum și prevederile contractului de finanțare, prin urmare contractul nu poate fi anulat sau modificat.
Analiza motivelor de casare
Examinând sentința recurată prin raportare la motivul de casare invocat în cauză, luând în considerare argumentele recurentului și apărările intimatei, ținând cont de actele și lucrările dosarului precum și de dispozițiile legale aplicabile cauzei, Înalta Curte reține următoarele:
Referitor la principiul neretroactivității, potrivit art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011, act normativ care a stat la baza controlului și a întocmirii procesului-verbal contestat, "Activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare care sunt în desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează și se valorifică cu aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările și completările ulterioare."
Este adevărat că textul permite interpretarea per a contrario, potrivit căreia O.U.G. nr. 66/2011 se aplică pentru activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare care nu sunt în desfășurare la data intrării acesteia în vigoare, chiar dacă acestea au fost săvârșite sub imperiul O.G. nr. 79/2003, așa cum este cazul în speță, iar pentru acest considerent, coroborat cu faptul că O.U.G. nr. 66/2011 permite aplicarea normelor de drept substanțial din cuprinsul acesteia unor nereguli săvârșite în intervalul temporal în care era în vigoare O.G. nr. 79/2003, Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțional art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011.
Totuși, Înalta Curte are în vedere prioritatea dreptului Uniunii Europene (UE) și împrejurarea că prin Hotărârea Curții de Justiție a UE din 26 mai 2016 pronunțată în Cauzele conexe C‑260/14 și C‑261/14 s-a stabilit, printre altele, că "Principiile securității juridice și protecției încrederii legitime trebuie interpretate în sensul că nu se opun aplicării de către un stat membru a unor corecții financiare reglementate printr‑un act normativ intern intrat în vigoare după ce a avut loc. o pretinsă încălcare a unor dispoziții în materia atribuirii unor contracte de achiziții publice, cu condiția să fie vorba despre aplicarea unei reglementări noi la efectele viitoare ale unor situații apărute sub imperiul reglementării anterioare, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere, care trebuie să țină seama de ansamblul împrejurărilor relevante din litigiile principale."
Deși Hotărârea se referă la corecții financiare (în speță nu s-au stabilit corecții ci s-a hotărât recuperarea întregii creanțe bugetare afectată de nereguli), considerentele care stau la baza ei sunt semnificative și în prezenta cauză deoarece arată că reglementarea nouă (O.U.G. nr. 66/2011) se aplică efectelor viitoare ale unei situații apărute sub imperiul unei reglementări anterioare (O.G. nr. 79/2003).
Or, în speță, procesul-verbal se rezumă să constate nereguli și să dispună obligarea reclamantei intimate la restituirea creanței bugetare afecte de nereguli ceea ce înseamnă că se aplică doar efectelor viitoare intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011 ale contractului finanțat prin măsurile ISPA; toate efectele juridice produse între momentul încheierii contractului și momentul intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011 sunt păstrate.
În consecință, apărarea bazată pe încălcarea principiului neretroactivității legii va fi înlăturată ca neîntemeiată.
De asemenea, vor fi înlăturate și celelalte apărări deoarece, așa cum corect au arătat arătat atât intimata cât și instanța de fond, solicitarea de oferte de la trei societăți comerciale care au același asociat majoritar și același administrator încalcă regulile conflictului de interese și concurenței loiale, prevăzute de art. 66 din O.U.G. nr. 34/2006, fapt ce constituie o neregulă în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 și justifică măsura retragerii finanțării (în limitele neregulii) dispusă prin procesul-verbal contestat.
În consecință, pentru motivele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 497 C. proc. civ. (2010), va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul Muzeul Județean Satu Mare împotriva Sentinței civile nr. 3906 din 9 decembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2017
Procesat de GGC - LM