ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 22/2014

Asupra cauzei penale de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 21 din 07 martie 2013 a Curții de Apel Suceava a fost condamnată inculpata P.A.L. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. Prin aceeași sentință a fost condamnat inculpatul S.I. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen. Conform art. 71 alin. (1) C. pen., a interzis inculpaților ca pedepse accesorii exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 81, 82 C. pen., a suspendat condiționat, pentru fiecare dintre cei doi inculpați, executarea pedepsei de 1 an închisoare, pe termenul de încercare de 3 ani. Conform art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii. În temeiul art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 și urm. C. pen. În baza art. 6 1 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 257 alin. (2) C. pen., a confiscat de la fiecare inculpat câte 600 RON reprezentând contravaloare bun primit. În baza art. 6 1 alin. (4) din Legea nr. 78/2000, a obligat pe cei doi inculpați să restituie soților F.V.

și F.L. suma de 19.700 RON, actualizată cu rata inflației, începând cu data comiterii infracțiunii și până la data achitării integrale. Conform art. 191 C. proc. pen., a obligat pe inculpatul S.I. să plătească statului suma de 1.825 RON cheltuieli judiciare, iar pe inculpata P.A.L. să plătească statului suma de 2.050 RON, cu același titlu, din care suma de 300 RON reprezentând onorariu avocat oficiu C.M., se va avansa din fondurile Ministerului Justiției. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele: În actul de sesizare a instanței s-a reținut că cei doi inculpați aveau o relație locuind împreună, și că, în perioada lunii mai 2008, inculpatul S.I. l-a contactat telefonic pe „fostul coleg” martorul B.M.

pe care l-a rugat să-i asigure o cazare la Vatra Dornei și să-l pună în legătură cu un ofițer de poliție din localitate. Martorul, pensionar M.A.I. din 2005, declară că a avut un coleg de promoție pe nume S., motiv pentru care a dat curs solicitării și la rândul său a contactat telefonic pe martorul D.R., ofițer de poliție la Poliția municipiului Vatra Dornei care să se ocupe de cazarea inculpatului S.I. Martorul D.R. a declarat că în primăvara anului 2008 a fost apelat telefonic de cms. șef B.M. care i-a adresat rugămintea să găsească un loc de cazare pentru un coleg de promoție din București care vine la Vatra Dornei în calitate de avocat pentru un proces și a întrebat dacă poate să-i dea numărul său de telefon mobil acelui coleg.

În considerarea aprecierii pe care o poartă cms. șef B.M., martorul D.R. a fost de acord și la scurt timp este contactat telefonic de o persoană care s-a recomandat colonel în rezervă S.I., coleg de promoție al colonelului B.M. În cadrul discuției telefonice martorul D.R. a declarat că inculpatul S.I. i-a precizat că este avocat și vine la Vatra Dornei pentru un proces la judecătorie și vrea o cazare la un hotel amplasat în apropierea sediului instanței. A doua zi dimineață martorul D.R. l-a așteptat pe învinuit în gară, după care l-a condus la Hotelul S. Inculpatul S.I. i-a solicitat martorului să-i recomande un taxi al cărui șofer să aibă răbdare cu el. I l-a recomandat pe martorul U.C., șofer de taxi.

D.R. declară că nu-și amintește ca inculpatul S.I. să fi fost însoțit de vreo altă persoană. Martorul U.C. - taximetrist la SC G.T. SRL Vatra Dornei, a declarat că în luna mai 2008, fiind de serviciu pe mașina din dotarea societății, un autoturism marca D., de culoare albă, se afla în stația taxi din Vatra Dornei. A precizat că la acea dată, pe aceeași mașină lucra și colegul F.M.E., în ture de 24 ore fiecare. La ieșirea din schimb, a fost contactat de către ofițerul de poliție D.R. din cadrul Poliției municipiului Vatra Dornei, care l-a întrebat dacă este dispus să prezinte câteva locații din Vatra Dornei unde se mănâncă tradițional și eventual să se cazeze, unui client din București cu care l-a văzut că discuta în fața Hotelului S. de circa 10 minute.

Acel client era o persoană în vârstă de aproximativ 60-62 ani, solid, față ovală, tuns scurt, cu chelie, păr cărunt, cu accent evident de București și care se arăta nemulțumit de cazarea de la Hotelul S. A dat curs solicitării și a condus persoana respectivă mai întâi la hotelurile din stațiune apoi la restaurantul Hotelului V. Fiind audiat în calitate de martor, U.C. relatează că imediat după ce persoana respectivă s-a urcat în mașină, s-a prezentat ca fiind colonel de poliție S., e din București și l-a întrebat dacă a auzit de persoana sa. I-a răspuns că nu-l cunoaște, context în care afirmă că acesta i-a precizat că „o să mai auzi de mine”. Pe timpul deplasării a fost întrebat de inculpat dacă-i place meseria de taximetrist, de cât timp o practică și după ce a confirmat că-i place ceea ce face nu au mai discutat altceva de profesie.

Inculpatul i-a solicitat o carte de vizită, întrucât intenționa să-l mai contacteze pe timpul șederii în Vatra Dornei, sens în care martorul declară că i-a înmânat o carte de vizită unde era înscris numărul de telefon. Acel telefon era de serviciu și rămânea tot timpul în mașină. Colonelul S. a rămas la Restaurantul V. pentru a mânca. Ulterior martorul revine în stația de taxi și face schimbul de tură cu F.M.E., condiții în care declară că în ziua respectivă nu a mai luat legătura cu colonelul S. Și martorul U.C. la fel ca și martorul D.R. menționează că inculpatul nu mai era însoțit de o altă persoană. A doua zi, a intrat, din nou, de serviciu în tură și în jurul orelor 11.00-12.00 a fost sunat pe telefonul de serviciu de către colonelul S., care l-a rugat să-i prezinte niște locații unde ar putea să mănânce „ca la mama acasă”, dar mai ieftin.

Martorul declară că a fost surprins că inculpatul, în calitate de avocat, căuta să mănânce la un preț scăzut. L-a condus în mai multe locații însă acesta s-a arătat nemulțumit de toate cele care i–au fost prezentate. L-a lăsat înapoi în centru. Martorul a mai relatat că în cadrul conversațiilor, S.I. se arăta încântat de zona Vatra Dornei și afirma că ar intenționa să vină cu familia pentru un sejur. În mod constant martorul F.M.E. a declarat că nu s-a întâlnit cu inculpatul S.I. în primăvara anului 2008. Din mijloacele probatorii rezultă că inculpata P.A.L. s-a deplasat din municipiul București în municipiul Vatra Dornei, în perioada 07/08 aprilie 2008 și 20/21 mai 2008 fiind angajată ca avocat într-un dosar civil aflat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei.

Datele sunt stabilite cu certitudine ca urmare a relațiilor primite de la SC A.P. SRL Vatra Dornei care a comunicat că inculpata a fost cazată în unitatea societății - Hotel S. din Vatra Dornei și a achitat factura fiscală din 08 aprilie 2008 (emisă pe numele ei în calitate de persoană fizică) și factura fiscală din 20 mai 2008 (emisă pe Cabinetul de avocatură P.A.L.). Conform relatării martorului F.M.E., la prima deplasare făcută în perioada 07/08 aprilie 2008 cu trenul accelerat București - Vatra Dornei, în Gara Vatra Dornei, urcă într-un taxi condus de martorul F.M.E. căruia îi solicită să se deplaseze în localitatea C., județul Suceava. Pe traseu îi spune martorului că este avocată în București și are un proces la Judecătoria Vatra Dornei, iar la întoarcere inculpata i-a solicitat martorului numărul de telefon deoarece urma să revină în Vatra Dornei și avea nevoie de un taxi.

La a doua deplasare făcută în perioada 20/21 mai 2008 îl contactează telefonic pe martorul F.M.E. căruia îi comunică că vine cu trenul și îi cere să o aștepte cu taxiul în gara Vatra Dornei. Martorul o așteaptă în gară și declară că inculpata i-a solicitat să o ducă în aceeași locație ca și data anterioară. Deoarece era dimineață, trenul accelerat București Nord - Vatra Dornei ajungând în stația Vatra Dornei la orele 06.58, și sesizând că la destinație inculpata a stat mai mult timp, martorul F.M.E. i-a spus acesteia că merge până la domiciliul părinților din comuna C., județul Suceava, pentru a lăsa mamei sale niște medicamente. Inculpata P.A.L. a spus că vrea să îl însoțească. În această împrejurare inculpata ajunge prima dată la domiciliul soților F.L.

și F.V., unde F.M.E. o prezintă mamei sale. F.L. a declarat că la prima întâlnire inculpata P.A.L. a venit în calitate de clientă cu taxiul condus de fiul ei, F.M.E. I s-a recomandat ca fiind avocată în București și că are un proces la Judecătoria Vatra Dornei. F.L. declară că inculpata P.A.L. s-a arătat încântată de gospodăria familiei și de peisajul din zonă sens în care și-a manifestat intenția de a reveni și cu soțul ei pentru a sta câteva zile la locuința soților F. Nefiind refuzată au schimbat numerele de telefon mobil. În legătură cu această primă întâlnire, F.V. a declarat că nu a dat importanță acesteia, nu a discutat direct cu avocata P.A.L. pe care a perceput-o ca o persoană distinsă, îmbrăcată elegant.

Acesta declară că „Mi-a plăcut foarte mult de P.A. și datorită faptului că noi suntem oameni simpli, iar ea o avocată din București ne arăta că este încântată de noi ca familie, lucru pe care l-am apreciat în mod deosebit. Atunci când a fost la noi, aceasta s-a arătat dispusă să-l angajeze pe fiul meu F.M.E. ca subofițer întrucât are ea cunoștințe care lucrează în domeniu la care poate să apeleze în acest sens. Mie personal mi s-a părut o oportunitate pentru fiul meu în sensul găsirii unui serviciu bun la stat, astfel că am acceptat tot ceea ce mi s-a solicitat ulterior din acest motiv.” La locuința familiei F. inculpata a stat aproximativ o oră după care, cu taxiul condus de F.M.E., au plecat în satul B., unde aceasta avea treabă.

Pe drumul de întoarcere spre municipiul Vatra Dornei, F.M.E. declară că a purtat cu inculpata o discuție despre demersurile sale anterioare în găsirea unui loc de muncă în structurile Poliției, Jandarmeriei și Pompieri, dar că în urma examenelor susținute nu a intrat. Atunci inculpata P.A.L. s-a oferit să îl ajute să intre la Jandarmi în București afirmând față de F.M.E. că a fost impresionată de perseverența sa, cât și de buna impresie pe care i-a lăsat-o mama, F.L. I-a spus lui F.M.E. că s-a înțeles cu mama sa să vină să petreacă concediul de odihnă la locuința familiei și că atunci vor discuta detalii. Cei doi s-au despărțit în stația de taxiuri din municipiul Vatra Dornei. În legătură cu această întâlnire inculpata P.A.L., în cuprinsul declarației de învinuit din 06 mai 2011, a declarat că discuțiile purtate („mai mult principiale fără a intra în detalii”) au fost pe marginea subiectului legat de posibilitatea sprijinirii lui F.M.E.

pentru susținerea unui examen specific unei cariere militare și că familia F. a invitat-o să vină în luna august să petreacă câteva zile la locuința lor. În luna august 2008 inculpații P.A.L. și S.I., împreună cu minora C.A.C., vin în comuna C., județul Suceava la locuința familiei F., unde stau aproximativ 2 săptămâni. Cu privire la această perioadă martorul F.V. a declarat că „(…) pe la sfârșitul lunii august 2008, P.A. a venit împreună cu un bărbat pe care mi l-a prezentat ca fiind soțul ei, deși nu prea am înțeles eu de ce nu poartă același nume întrucât pe bărbat îl chema S.I. M-a surprins diferența de vârstă dinte cei doi, întrucât S.I. are aproximativ 60 de ani, iar P.A. în jur de 30 și ceva de ani.

Amândoi vorbeau cu accent de București și se adresau unul altuia pe numele mic. Au stat la noi cam două săptămâni, împreună cu o fetiță, despre care spuneau că este înfiată. I-am omenit cum am putut mai bine întrucât mi-a plăcut foarte mult de ei și am făcut tot ce am putut pentru ca ei să se simtă bine în casa mea. S.I. spunea că este colonel în poliție, în București. Ne-a spus că a mai fost căsătorit, că are un apartament în București unde stă mama lui și are și o casă la Snagov. P.A. se arăta mulțumită că ar fi câștigat procesul pentru care venise la Vatra Dornei (…)”, iar martora F.L. a declarat că inculpata P.A.L. „(…) a revenit la sfârșitul lunii august 2008 însoțită de S.I., după cum l-a prezentat, cu care trăiește în concubinaj.

P.A.L. avea în jur de 37 ani, iar S.I. în jur de 61 ani. Cei doi au fost aduși de la gară de fiul meu cu taxiul și i-am găzduit două săptămâni. S.I. mi s-a prezentat ca fiind colonel la „doi și un sfert” în București și îmi amintesc că a afirmat că datorită serviciului său are posibilitatea să asculte chiar și ce discutăm noi în casă”. În timpul acestui concediu inculpații au purtat discuții cu soții F.V. și F.L. în legătură cu găsirea unui post de subofițer pentru F.M.E. În legătură cu aceste discuții F.V. (a se vedea declarație martor din 12 mai 2011) a declarat că „(…) în cadrul discuțiilor din perioada august 2008 când au stat la mine în concediu, S.I. s-a oferit să mă ajute să-l angajeze pe băiatul meu E.M.

la stat, ca militar, dar urmează să mă anunțe după ce se interesează el să vadă pe unde se fac angajări. A rămas să mă anunțe el dacă trebuie dat „ceva”, în sensul de bani, eu înțelegând că ar putea să-l angajeze la instituția la care lucra și el. Atât de mult mi-a plăcut de dânșii încât eram dispus să fac orice pentru ei. Faptul că P.A. era avocată, aspect pe care l-am cunoscut din întâlnirile anterioare, cât și prin oferirea de către aceasta a unei cărți de vizită, nu mi-a creat nici un fel de suspiciune că aceste două persoane nu ar fi de încredere și în funcțiile cu care s-au recomandat. S.I. mi-a spus că este ofițer la „doi și un sfert” și că prin relațiile sale îl poate angaja pe fiul meu la Polițe sau la Armată.

Această discuție, eu, am purtat-o cu S.I. și P.A., ultima confirmând că S.I. poate să mă sprijine în acest sens”. La fel martora F.L. (a se vedea declarație martor din 12 mai 2011) relatează că „(…) În perioada cât a stat la noi, am discutat cu cei doi că fiul meu E.M. nu are un serviciu prea bun și că am vrea să-și găsească altul la stat. Atunci S.I. m-a întrebat despre fiul meu și i-am spus că a făcut armata la Jandarmi și că a dat examenul la Școala de agenți de poliție de la Câmpina dar nu a reușit. Atunci S.I. s-a oferit să ne ajute în sensul că are el posibilitate să-l angajeze pe băiat la Poliție sau Jandarmerie. A rămas ca cei doi să se intereseze de un post de subofițer la Poliție sau Jandarmerie (…)”.

În acest context inculpații au solicitat martorilor F.L. și F.V. un porc din gospodărie și care să fie sacrificat de Crăciun: - F.L.: „Tot în august, S.I. ne-a cerut să-i dăm lui unul din cei doi porci pe care îi aveam în gospodărie, porcul urmând a fi sacrificat de sărbători, lucru cu care am fost de acord având în vedere că cei doi s-au oferit să ne ajute cu angajarea băiatului”. - F.V.: „Mai arăt că văzând că am în gospodărie doi porci, m-au întrebat dacă de Crăciun le dau unul dintre ei. Bineînțeles că am fost de acord”. În legătură cu discuțiile din luna august 2008 privind angajarea sa ca subofițer F.M.E. (a se vedea declarație martor din 12 mai 2011) a declarat că „Prin a doua parte a lunii august 2008 am așteptat-o în gara din Vatra Dornei pe avocata P.A.L.

care a venit să-și facă concediul la părinții mei. Aceasta era însoțită de un bărbat în vârstă în jur de 55-60 de ani, solid, de înălțime circa 1,75-1,80, fața ovală, cu chelie pronunțată, cu părul cărunt. Acest bărbat mi-a fost prezentat de avocata P.A. ca fiind soțul ei pe nume S.I. N-am dat importanță numelui. Cu ei mai era o fetiță de vreo 8-10 ani, pe care mi-au prezentat-o ca fiind fiica lor. Anterior eu vorbisem cu mama mea de faptul că P.A. se oferise să mă ajute cu obținerea unui post de subofițer la Jandarmi în București. I-am dus cu taxiul la părinții mei acasă. Au rămas aproximativ două săptămâni. Eu nu am rămas cu ei în această perioadă, văzându-i doar atunci când mama mea m-a sunat pentru a efectua anumite cumpărături pentru musafirii din București.

La una dintre aceste întâlniri am discutat cu S.I. care mi-a spus că este polițist la „doi și un sfert” la București, mi-a spus că e cam periculos să lucrez la Jandarmerie în București și că mai bine ar fi să merg la S.R.I. Mi-a precizat că sunt mai multe avantaje la S.R.I. și că după ce voi intra mă va transfera după efectuarea unei perioade la București, la aeroportul din Suceava. La discuție participa și P.A. care îmi spunea și ea că este într-adevăr cea mai bună opțiune. Nu s-a discutat nimic despre bani în prezența mea. Eu am înțeles că și-a manifestat dezinteresat acest ajutor deoarece afirmau că vor să devenim prieteni de familie și intenționează să revină ori de câte ori pot în zonă la noi acasă”.

La plecare de la locuința familiei F. inculpații P.A.L. și S.I. le-au spus acestora că vor reveni în perioada sărbătorilor de iarnă și că până atunci vor ține legătura telefonic cu privire la interesul soților F. constând în găsirea unui post de subofițer în București pentru fiul lor F.M.E. La începutul lunii noiembrie 2008 fiul martorului N.A. este implicat într-un accident rutier pe raza municipiului București. Martorul N.A. până în anul 2007, când s-a pensionat, a fost ofițer, cu gradul de colonel, la S.R.I. Martorul N.A. a declarat că a contactat un avocat, D.F. (pe care îl cunoștea din perioada când ultimul era procuror) pentru a asigura asistență juridică în dosarul fiului său. După circa o săptămână avocatul D.F.

îi comunică martorului că, motivat de unele procese pe care le are în provincie, nu mai are posibilitatea să-i asigure asistență juridică, dar că îi recomandă să apeleze la serviciile avocatei P.A.L. N.A. relatează că după câteva zile este apelat telefonic de avocatul D.F. care i-a solicitat să meargă să se întâlnească într-o benzinărie din București, în apropierea sediului Brigăzii Poliției Rutiere a Capitalei cu inculpatul S.I. Despre S.I. avocatul D.F. i-a spus că este un fost polițist, iar nevasta lui este avocata P.A.L., o fostă judecătoare. Martorul l-a sunat de pe numărul său de telefon pe inculpatul S.I., cu care a convenit să se întâlnească. S-au întâlnit într-o benzinărie din București unde inculpatul S.I.

a venit însoțit de inculpata P.A.L., pe care i-a prezentat-o ca fiind soția sa. Celor doi le-a prezentat situația dosarului fiului, după care inculpata P.A.L. a mers în sediul Brigăzii Poliției Rutiere (benzinăria fiind amplasată în vecinătatea acestei instituții), pentru a se interesa de dosar. A așteptat-o împreună cu inculpatul S.I. circa 45 minute în barul din incinta benzinăriei. În cadrul discuțiilor pe care le-a avut cu inculpatul S.I., acesta i-a spus că știe de la avocatul D.F. că a lucrat la S.R.I., iar el i s-a prezentat ca fost polițist, afirmând chiar, conform celor relatate de martorul N.A., că este cel care l-a arestat pe Ș. în dosarul cu contrafacerea vinului. Martorul a declarat că inculpatul S.I.

afirma că știe sau a fost coleg cu foarte multe persoane cu funcții importante, în general funcții de conducere din cadrul Ministerului de Interne. Pe moment nu a dat importanță acestor amănunte, însă declară că la acest prin contact personal avut cu inculpatul S.I., acesta l-a abordat direct și l-a întrebat dacă nu are cunoștință de existența vreunui post de subofițer la S.R.I., fiind interesat pentru un nepot al inculpatei P.A.L. Ca fost cadru activ la S.R.I., i-a spus lui S.I. că o să intereseze dacă se mai fac recrutări pentru subofițeri și arată că i-a comunicat acestuia la acea primă întâlnire și condițiile, cerințele, pentru un asemenea post: - vârstă până în 25 ani; - o bună pregătire teoretică și fizică; - lipsă antecedente penale; - fără rude în străinătate; - să fie declarat apt psihologic.

Martorul precizează că posturile în structurile militare ale S.R.I. nu se ocupă prin anunț public, întrucât instituția își recrutează personal periodic, în funcție de necesități. Practica este ca solicitantul unui post la S.R.I., să fie înscris într-o bază de date, care este accesată în momentul în care se organizează o selecție de personal pentru nevoile S.R.I. și că orice cerere făcută în acest sens este necesar să fie însoțită de o recomandare din partea unui lucrător S.R.I., fost sau în activitate, dat fiind specificul muncii. I-a explicat inculpatului S.I. că se poate interesa și i-a precizat că trebuie să vină nepotul la București să-l cunoască, după care să facă formalitățile de înscriere la S.R.I.

Martorul mai arată că inculpatul S.I. i se adresa cu „domnul colonel”, motiv pentru care i-a spus că este pensionar, dar că se poate interesa la Serviciul de resurse umane și pregătire profesională al unității despre angajări. Tot atunci i-a spus că nepotul trebuie să se întâlnească cu un lucrător de la Serviciul resurse umane și pregătire profesională, care să-l aprecieze. Martorul N.A. declară că toată discuția a purtat-o cu inculpatul S.I. în considerarea relației de client al inculpatei P.A.L., cât și în considerarea relației afirmate de S.I. de fost polițist și soț al avocatei și că s-a oferit să acorde ajutor dezinteresat și necondiționat, fiind de bună credință. Între timp a revenit inculpata P.A.L., care i-a precizat că mai durează până se finalizează cercetările de către lucrătorii de poliție pentru ca dosarul privind pe fiul martorului N.A.

să fie înaintat la Parchet. P.A.L. și-a arătat disponibilitatea preluării cazului și i-a spus martorului să încheie un contract de asistență juridică, stabilind un onorariu de 300 RON. Conform înțelegerii cu inculpatul S.I., urma să fie sunat de acesta pentru a-i comunica data când poate ajunge în București nepotul inculpatei P.A.L. La câteva zile este sunat de către inculpatul S.I. care l-a informat că nepotul poate veni în București într-o zi din luna noiembrie 2008. Martorul N.A. (care înainte de pensionare fusese Șef Sector Organizare Mobilizare la U.M. X București) l-a contactat pe martorul P.G. - plutonier adjutant șef la U.M. X (trecut în rezervă la data de 12 noiembrie 2009) care își desfășura activitatea în cadrul Sectorului Resurse Umane al unității pentru ca ultimul să îl introducă în portofoliul de candidați în vederea încadrării ca subofițer pe „nepotul” inculpatei P.A.L.

Inculpata P.A.L. în luna noiembrie 2008 o apelează telefonic pe martora F.L. căreia îi comunică faptul că „(…) au găsit pentru băiatul meu un post de subofițer cu încadrare directă la S.R.I. în București și mi-a dat asigurări că angajarea e sigură întrucât S.I. „a vorbit cu cine trebuie”. Mi-a cerut să-l trimitem pe M.E. la București pentru a se înscrie precizându-mi și ce acte să aducă: certificat de naștere, carte de identitate, diplomă de bacalaureat etc.(…)” F.M.E. ajunge în București la data de 19 noiembrie 2008. Este așteptat în Gara de Nord de inculpatul S.I., de unde, cu un taxi, merg la locuința inculpatei P.A.L. unde funcționează și cabinetul de avocatură și îi lasă acesteia un pachet cu alimente pregătit de mama sa.

În continuare împreună cu inculpatul S.I. se deplasează în parcarea unui restaurant din imediata apropiere a U.M. X București unde se întâlnesc cu martorul N.A. Fiind audiat în legătură cu această întâlnire, martorul N.A. a declarat că „(…) În ziua în care s-a prezentat nepotul lui P.A.L. la București, în jurul prânzului, m-am întâlnit cu S.I. și cu nepotul în parcarea restaurantului de lângă U.M. X, pentru a-l cunoaște și a-l prezenta lucrătorului de la Serviciul resurse umane a U.M. X, P.G. Până la sosirea lucrătorului de la S.R.I., am intrat în restaurant unde m-am întâlnit cu S.I. și nepotul, ocazie cu care am aflat că este din județul Suceava, dintr-o localitate de lângă Vatra Dornei, se numește F.M.E.

și după modul cum vorbea cu S.I., am dedus că aceștia s-ar cunoaște mai demult. Până la sosirea lui P.G., eu am reluat în discuție care sunt cerințele de angajare pe post de subofițer, că postul ar fi la Brigada A.T. București, dând aceleași detalii ca și la discuția cu S.I. Eu lui F.M.E. nu i-am oferit detalii despre statutul meu, știind doar că sunt colonel. Între timp, a apărut în restaurant și P.G., căruia i l-am prezentat pe colonelul S.I., ca fiind o cunoștință a mea și că ar fi interesat ca nepotul lui să se înscrie în vederea selecției pentru subofițeri prin angajare directă. După prezentări, P.G. s-a dus la o altă masă cu F.M.E., unde au discutat detalii despre condițiile de înscriere și am văzut că a scos niște formulare pe care le-a dat acestuia să le completeze.

După ce fostul meu coleg P.G. a încheiat discuția, mi-a comunicat că F.M.E. va ține legătura cu el pentru a-l înștiința data când vor începe testele, cu mențiunea că până la sfârșitul anului 2008 și primele două luni din anul 2009, nu se mai organizează teste de selecție”. Martorul P.G. a declarat că la acea întâlnire i-a dat lui F.M.E. să completeze un chestionar - Interviul Preliminar - cu datele personale, i-a comunicat în ce constau probele fizice și legile pe care trebuie să le pregătească pentru examinare. Reține că F.M.E. dorea să se încadreze ca subofițer operativ pentru control aeroporturi sau pază ambasade. Acest chestionar datat 19 noiembrie 2008 și completat de F.M.E. se află la dosar.

Cu adresa S.R.I. a comunicat că în cursul lunii noiembrie 2008 F.M.E. a fost inclus în portofoliul de candidați pentru încadrare directă ca subofițer la U.M. X București la recomandarea numitului N.A., fost cadru activ al unității, trecut în rezervă la 15 martie 2007. După această întâlnire martorul N.A., cu autoturismul său marca V., de culoare gri-negru, îi duce pe S.I. și F.M.E. până la locuința învinuitei P.A.L., unde se despart. În aceeași zi martorul F.M.E. se întoarce la Vatra Dornei cu trenul. Inculpații P.A.L. și S.I. împreună cu minora C.A.C. vin cu trenul, la Vatra Dornei, pentru a petrece sărbătorile de iarnă 2008/2009, în perioada 20 decembrie 2008 - 03 ianuarie 2009, la locuința familiei F. din comuna C, județul Suceava.

F.L. declară că „(…) P.A.L. și S.I. au venit la noi acasă în perioada sărbătorilor de iarnă în perioada 2008/2009 după cum ne-am înțeles încă din vară. Au venit înainte de Crăciun și au plecat după Anul Nou. Am plătit un om să le sacrifice porcul (T.A.), carnea și preparatele (mai puțin slănina și osânza) fiind luate de ei la București după Anul Nou. Le-am asigurat toate condițiile pentru a se simți bine la noi fără a le percepe bani, întrucât primeam asigurări că ne vor angaja băiatul ca subofițer (…)”. În mod similar, F.V. relatează că „(…) Înainte de Crăciun în prezența celor doi am sacrificat porcul pe care l-am promis în vară de aproximativ 100-120 kg. Am plătit un om pentru sacrificare și tranșare, respectiv pe T.A., și a pregătit preparatele exact cum a cerut S.I.

întrucât aceasta a fost dorința sa. Toate preparatele rezultate din sacrificarea porcului le-am pregătit în gospodăria mea, le-am ținut la fum și le-am oferit celor doi. Declar că P.A.L. nu este vegetariană întrucât eu personal am văzut-o consumând carne. Le-au luat la pachet la București când au plecat după sărbătorile de iarnă (mai puțin slănina și osânza). Toată cheltuiala mea cu cei doi am făcut-o gândindu-mă că pot prin această modalitate să găsesc un serviciu la stat fiului meu”. În perioada sărbătorilor de iarnă 2008/2009, F.V. și F.L. declară că au discutat cu învinuiții condițiile obținerii postului de subofițer la S.R.I. București pentru fiul lor F.M.E. Inculpatul S.I., în prezența inculpatei P.A.L., le-a pretins suma de 3.000 euro pentru a garanta reușita fiului motivat de faptul că el a discutat la S.R.I.

București și că banii trebuie să-i dea mai departe funcționarilor S.R.I. care se ocupau de angajare. Nu le-a precizat numele sau calitatea acelor funcționari, ci doar că sunt cei care decid rezultatele de la testele psihologic, sportive și scris. A solicitat ca banii să-i primească pe loc ca să-i poată duce el la București , dar soții F. nu dispuneau atunci de acea sumă însă s-au angajat să o procure și să o trimită ulterior. Poziția subiectivă a soților F. cu privire la destinația sumei de bani pretinsă a fost în mod indubitabil că banii sunt necesari pentru a-l angaja pe F.M.E. la S.R.I. București, fiind treaba inculpaților ce fac și cu cine vorbesc după cum s-au angajat. În cuprinsul depoziției F.L.

a declarat că suma de 3.000 euro li s-a explicat că va fi dată membrilor comisiei de examinare de la S.R.I. pentru toate probele ce urmau a fi susținute, mod în care F.M.E. avea asigurată promovarea și încadrarea la S.R.I. Au stabilit ca legătura să fie menținută telefonic prin intermediul inculpatei P.A.L. Pe la sfârșitul lunii ianuarie 2009 inculpata P.A.L. îl contactează telefonic pe F.V. și îi solicită să trimită banii pentru „treaba ce o vorbisem”, el înțelegând că este vorba de suma de bani necesară angajării fiului F.M.E. Martorul F.V. la data de 29 ianuarie 2009, ca urmare a solicitării telefonice a inculpatei P.A.L., în scopul sus arătat, a expediat de la Oficiul poștal din Vatra Dornei suma de 12.000 RON, echivalentul a 3.000 euro, conform chitanței aflată la dosar, banii trimiși la București având ca destinatar pe inculpata P.A.L.

Din relațiile obținute de la S.R.I. București rezultă că în perioada 07-09 aprilie 2009 s-a întrunit Comisia de selecționare în vederea purtării interviului cu candidații selecționați pentru încadrarea ca subofițeri operativi, pe profil „ATO” din cadrul Direcției Generale Prevenire și Combatere Terorism, fiind programați un număr de 120 candidați. F.M.E. a venit la București la data de 08 aprilie 2009. Inculpatul S.I. l-a așteptat în gară și l-a condus hotelul SC C.H.H. SRL București, unde s-a cazat, fiind programat la testări pentru a doua zi. F.M.E. a achitat cazarea cu factura fiscală din 08 aprilie 2009 (conform relațiilor furnizate de unitatea hotelieră). A doua zi este preluat de la hotel de inculpatul S.I.

însoțit de martorul N.A., aflat cu autoturismul personal, pentru a fi condus la sediul U.M. X. În legătură cu acest aspect martorul F.M.E. a declarat că „(…) A doua zi dimineață, în jurul orelor 08.00 am coborât în fața hotelului unde a venit S.I. care mi-a spus că mașina condusă de N. ne așteaptă un pic mai încolo întrucât nu a găsit loc de parcare. Pe drumul până la mașină, S.I. m-a întrebat dacă am ceva bani la mine, i-am spus că am douăzeci milioane la care el mi-a răspuns că trebuie treizeci și cinci, dar va pune el diferența pentru că trebuie să dea banii cuiva ca să fie totul bine. I-am dat douăzeci milioane lui S.I. S.I. s-a urcat în mașina marca V., în care se afla N.A., iar eu am urcat în spate.

L-am văzut pe S.I. care a împărțit o sumă de bani. Am fost condus la o instituție unde am văzut mașini cu însemnele S.R.I. și militari. Am fost lăsat să merg singur pe o poartă de acces; în interior unde se aflau circa 20-30 candidați. Nu știu pe ce post am concurat eu doar am fost strigat de pe o listă. Am dat proba sportivă și apoi proba scrisă (…)”. Martorul N.A. a declarat că „(…) pe la jumătatea lunii aprilie 2009, am fost informat de S.I. că F.M.E. a fost înștiințat să se prezinte la București, în vederea susținerii testelor de pregătire fizică și legislație. Cu toate că eram supărat pe S.I. pentru toate situațiile neplăcute în care am fost pus, adică să mă folosească pe post de taximetrist și să pierd mult timp cu el până își rezolva el sau P.A.L.

treaba, am considerat că este normal să-l sprijin pe F.M.E., în ideea de a-i prezenta locațiile unde se desfășoară aceste probe, întrucât S.I. nu știa unde se află și a insistat foarte mult la mine să fac acest gest pentru P.A.L. Am omis să arăt că la întâlnirea din luna noiembrie 2008, P.G. a adus o parte din bibliografie ce trebuie avută în vederea susținerii testării pe legislație, iar eu i-am subliniat anumite aspecte din legislație care ar putea fi întrebările puse la susținerea probei, fiind în jur de vreo 300. Precizez că la testarea pe legislație sunt mai puține întrebări, dar să aibă în vedere prevederile pe care le-am însemnat întrucât acestea trebuiesc cunoscute de un angajat S.R.I.

(Legea nr. 51 - Legea siguranței naționale și Legea de organizare și funcționare a S.R.I., Uzul de armă și Constituția). Astfel, împreună cu S.I. l-am luat de la hotel pe F.M.E. și l-am condus la subunitatea unde se desfășura testarea. Precizez că eu nu am primit nici o sumă de bani de la S.I. în mașină, nici pentru restituirea împrumutului și nici sub altă formă, adică pentru membrii comisiei de examinare, întrucât așa cum am mai precizat, eu niciodată nu am pus în discuție că îmi ofer sprijinul în schimbul primirii unor foloase pentru mine sau alți funcționari din cadrul S.R.I., care se ocupau de această selecție de cadre de subofițeri. Când am ajuns la locație, i-am spus lui S.I. că nu pot rămâne pe perioada desfășurării probelor și l-am sfătuit pe acesta să nu rămână în zona locației că poate fi văzut de sistemul de pază și îi creează probleme lui F.M.E.

Arăt că F.M.E. a primit numărul meu de telefon de la S.I., însă în ziua respectivă eu nu am mai fost sunat de aceștia, întrucât aveam probleme la spital cu soția (…)”. După susținerea testărilor F.M.E. a plecat în aceeași zi din București. Ajuns acasă i-a spus tatălui său F.V. că inculpatul S.I. i-a cerut treizeci și cinci milioane și nu a avut decât douăzeci milioane să-i dea și că trebuie să-i restituie cincisprezece milioane cu care l-a împrumutat. Declară cu privire la banii ceruți de inculpatul S.I. că el a înțeles că suma de treizeci și cinci milioane urma să fie dată „pentru a fi bine”. Afirmă că în scurt timp a fost anunțat de un ofițer de la S.R.I. București de pe un număr privat că a fost admis la cele două probe.

Din relațiile primite de la S.R.I. București rezultă că F.M.E. în urma susținerii testelor preliminare eliminatorii a obținut notele 710 la testul fizic și 750 la testul de legislație. Martorul F.V. a declarat în legătură cu cele de mai sus: „La întoarcere, fiul meu mi-a spus că a susținut testarea și că S.I. i-a cerut suma de 3.500 RON pentru că mai trebuiau dați bani în vederea angajării la S.R.I. Fiul meu avea doar 2.000 RON la el, iar S.I. a spus că pune el 1.500 RON, urmând ca eu să-i trimit acești bani în scurt timp dați cu titlu de împrumut. Am fost sunat de P.A.L. să trimit cei 1.500 RON împrumutați de S.I., bani pe care eu i-am expediat tot prin mandat poștal cu chitanța poștală din 16 aprilie 2009. La fel, am primit asigurări de la aceasta că totul va fi bine”.

Cu adresa din 31 martie 2011, C.N. Poșta Română SA a comunicat că a identificat mandatul depus la Oficiul poștal din Vatra Dornei, în data de 16 aprilie 2009, valoare 1.500 RON, destinatar P.A.L., expediat de F.V.; mandatul a fost achitat de Oficiul poștal din București la data de 16 aprilie 2009 destinatarului (învinuitei). F.V. a declarat că vorbea des la telefon cu inculpata P.A.L. și rar cu inculpatul S.I. În luna august 2009, mai exact la data de 05 august 2009, seara, P.A.L. l-a sunat și i-a spus să-i mai trimită 1.000 euro „pentru că mai trebuie bani acolo”. Banii, în sumă de 4.200 RON, i-a expediat tot prin mandat poștal cu chitanța din 06 august 2009 la fel pe numele inculpatei P.A.L.

Cu adresa din 31 martie 2011, C.N. Poșta Română SA a comunicat că a identificat mandatuldepus la Oficiul poștal Vatra Dornei, în data de 06 august 2009, valoare 4.200 RON, destinatar P.A.L., expediat de F.V.; mandatul a fost achitat de Oficiul poștal din București la data de 06 august 2009 destinatarului (inculpatei). Martora F.L. a declarat că „(…) În luna august 2009, P.A. a sunat și a spus că mai trebuie să-i trimitem 1.000 euro pentru că urmează testarea psihologică și dacă nu trimit urgent banii nu mai poate face nimic. Am făcut rost și de acești bani în RON (ca urmare a vânzării celor două vaci din gospodărie și a unei cositori) și soțul V. i-a trimis tot prin mandat poștal și tot pe numele ei (…)”.

În perioada 15-17 august 2009 F.M.E. vine la București pentru a susține testarea psihologică. Se cazează la același hotel, SC C.H.H. SRL, unde a achitat cazarea cu factura fiscală din 15 august 2009. La fel ca în situațiile precedente este așteptat în gară de inculpatul S.I. și condus la testare cu autoturismul, de martorul N.A. La plecare din București inculpații P.A.L. și S.I. i-au încredințat-o pe minora C.A.C., pentru a-și petrece câteva zile de vacanță la locuința părinților săi. După circa o săptămână, la locuința familiei F. au venit inculpații cu un autoturism condus de o persoană care este prezentată ca fiind fiul lui S.I. Aceștia o preiau pe minora C.A.C. și se întorc la București.

La scurt timp după plecarea lor, F.M.E. este anunțat telefonic de un cadru S.R.I. că a fost declarat inapt la testarea psihologică. Aspectul rezultă și din relațiile furnizate de S.R.I. București conform cărora F.M.E. în urma testului psihologic susținut la data de 17 august 2009 a fost declarat inapt pentru a fi încadrat, sens în care demersurile privind angajarea sa în S.R.I. au fost sistate. Martorii F.V., F.L. și F.M.E. relatează că au cerut telefonic explicații inculpaților, însă aceștia inițial dădeau asigurări că la mijloc a fost o neînțelegere și că testarea poate fi susținută din nou dar, ulterior, au început să nu mai răspundă la telefon. În raport de întreaga expunere de mai sus a rezultat în mod cert că inculpații P.A.L.

și S.I. au pretins și primit sume de bani și alte foloase în perioada august 2008 - august 2009, cu titlu de plată a influenței promise asupra funcționarilor din cadrul S.R.I. București pentru angajarea directă ca subofițer la unitatea militară a martorului F.M.E., atât de la acesta cât și de la părinții săi. Inculpații în mod constant au prezentat o situație menită să facă să se creadă că au puterea de influențare a factorilor de decizie din compartimentul autorității statului de la nivelul S.R.I. București U.M. X, în condiții de clandestinitate și confidențialitate. Instanța a reținut aceeași situație de fapt și de drept, motiv pentru care nu o va mai reitera, cu excepția actelor materiale privind petrecerea concediului de odihnă din luna august 2008 și a sărbătorilor de iarnă 2008-2009, care au fost excluse motivat de poziția procesuală a martorilor F.V.

și F.L. În cursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații P.A.L., S.I., martorii F.E., F.L., F.V., B.M., N.A., P.G., T.A., F.A., D.R., E.F., N.V., U.C., S.G.D., s-au solicitat relații și au fost depuse înscrisuri. Inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. Au susținut în general că niciodată nu și-au arătat disponibilitatea și nu au promis familiei F. că vor interveni pe lângă comisia de examinare a S.R.I. ca F.M.E. să fie declarat admis, că banii primiți prin mandat poștal au fost pentru cheltuielile de cazare, orele de pregătire ale lui F.M.E., pentru efortul inculpatului S.I.

de a-l lua pe acesta de la gară, de a-l înscrie și a găsi o persoană care să-l recomande. Au mai fost invocate, în apărare, o serie de neconcordanțe vizând momentul sosirii în orașul Vatra Dornei, modul în care părțile s-au cunoscut, etc., dar cum acestea nu au legătură cu natura infracțiunilor deduse judecății, instanța le-a apreciat ca fiind nerelevante, motivat și de nesiguranța martorilor cu privire la unele detalii neesențiale, și aceasta tocmai datorită trecerii timpului. Nu doar în cursul urmăririi penale, ci și în faza cercetării judecătorești, probele în acuzarea inculpaților au reconfirmat săvârșirea faptelor. Astfel, martorul F.M.E. declară și în fața instanței de judecată că după ce a căzut examenul psihologic a aflat de la părinții săi că au dat bani inculpatei P.A.L.

ca să fie admis; reconfirmă aspectul că atunci când era la București și trebuia să meargă la examen, ieșind din hotel s-a întâlnit cu inculpatul S.I. care-l aștepta și care i-a cerut 3.500 RON spunându-i că trebuie să dea banii cuiva ca totul să fie bine; că neavând la el decât 2.000 RON a dat acești bani inculpatului S.I. care a spus că-l împrumută el cu diferența de 1.500 RON; că niciodată nu i s-au cerut bani pentru meditații sau ore de pregătire și tot timpul și-a plătit singur cazarea la hotel; că el a înțeles că toți banii au fost dați pentru ca cei doi inculpați să intervină la vreo persoană care să-l ajute să intre la examen, să-i pună o vorbă bună la comisie în vederea admiterii, etc. Martora F.L.

declară, printre altele, că inculpata P.A. i-a spus fiului ei că îl poate ajuta să intre la jandarmi sau poliție; că la sărbătorile de Crăciun din anul 2008, inculpatul S.I. a spus că-i mai bine la S.R.I., dar că trebuie susținute niște examene și trebuie dați niște bani pentru a fi angajat; că după câteva zile, inculpatul S.I. le-a spus soților F. de față fiind și P.A.L. că a vorbit la București și trebui dați 3.000 euro; că știe de la fiul ei F.M.E. că atunci când acesta era la București pentru a susține niște examene, inculpatul S.I. i-a cerut 3500 RON (din care F.M.E. a dat 2.000 RON, iar diferența de 1.500 RON s-a oferit inculpatul S.I. să o pună cu titlu de împrumut) spunându-i că trebuie „să-i pună în plicuri și să-i dea acolo unde trebuie”.

Mai declară martora că apoi a sunat inculpata P.A.L. și a spus că mai trebuie 1.000 euro pentru a lua examenul psihologic; că niciodată nu a discutat cu inculpații ca banii să fie folosiți pentru meditații în vederea luării examenelor; că legat de angajarea fiului ei la S.R.I., inculpatul S.I. i-a spus să nu-și facă probleme pentru că el cunoaște pe cine trebuie la București și problema va fi rezolvată; că a auzit-o personal pe inculpata P.A.L. zicând: „la poliție nu am putut, la jandarmi nu, dar o să-l angajăm la S.R.I., că-i mai frumos”, iar de acest lucru au asigurat-o ambii inculpați; că ea știe că banii au fost dați pentru angajare și nu pentru meditații; că știe de la soțul său F.V. că inculpata P.A.L.

i-a cerut acestuia să nu vorbească despre bani la telefon, etc. Martora solicită restituirea sumei de 19.700 RON. Martorul F.V. - cu privire la faptele de care sunt acuzați inculpații declară, printre altele, că inculpata P.A.L. a spus că va încerca să-l angajeze pe băiatul lor la stat; că a dat porcul în considerarea faptului că inculpatul S.I. îl va ajuta pe băiat să se angajeze la stat; că la sărbătorile de Crăciun din anul 2008, fiind la masă cu inculpatul S.I., acesta i-a spus că trebuie dați 3.000 euro ca să-l ajute pe băiat să se angajeze la stat, de față fiind prezentă și inculpata P.A.L., lucru despre care martorul i-a spus și soției sale, F.L. că după ce a trimis cei 12.000 RON a dat telefon inculpatei P.A.L.

care a confirmat că a primit banii și că „toată treaba va fi bine”; că niciodată cei doi inculpați nu i-au spus că banii trimiși sunt pentru meditații, ci el știa că sunt pentru a fi ajutat fiul său să fie angajat la stat; că inculpata P.A. a auzit discuția despre cei 3.000 euro și a spus „trebuie să-l ajutăm”. Martorul solicită și el restituirea celor 19.700 RON și dacă se poate și dobânda. Deși în apărare inculpații invocă că nu sunt probe împotriva lor decât declarațiile denunțătorilor, instanța a constatat că faptele sunt dovedite și de alte probe după cum urmează: Martorul N.A. în genere își menține declarația dată la urmărirea penală, și arată că și inculpata P.A.L. l-a rugat să se intereseze de stadiul dosarului acelui băiat.

Mai declară, printre altele că nu știe nimic și nu a auzit ca băiatul să ia meditații, că deși el a făcut recomandarea acelui băiat către S.R.I., a făcut acest lucru ca un act benevol în considerarea relațiilor pe care le avea cu inculpatul S.I. Martorul T.A. (este cel ce a sacrificat porcul și a făcut preparatele din carne după indicațiile inculpatului S.I.) declară în fața instanței că F.V. i-a spus că porcul tăiat este pentru cei doi inculpați, să-l ducă la București pentru consum propriu și pentru a-l ajuta pe fiul lor să se angajeze; că porcul avea circa 120 kg, iar 1 kg de carne de porc viu se vinde cu 120.000 ROL. Martora F.A. (fiica denunțătorilor) arată că în esență știe de la părinții săi că au dat celor doi inculpați cam 5.000 euro pentru a-l angaja pe fratele ei la S.R.I.; că porcul dat inculpaților avea 100 și ceva de kg.

și valora peste 10.000.000 ROL. De asemenea, martora declară că nu știe ca F.M.E. să fi făcut meditații, iar părinții i-au spus că cei doi inculpați au relații și în baza acestor relații îl vor angaja pe fratele ei la S.R.I. Martorul U.C. (este șoferul ce lucra în schimburi cu F.M.E., pe același taxi), susține în fața instanței, printre altele, că la vremea respectivă F.M.E. era supărat și i-a spus că cei doi inculpați au promis că-l vor angaja la S.R.I., dar nu l-au angajat și nici nu i-au restituit banii; că părinții săi au dat inculpaților pentru a fi angajat cam 5.000 euro, un porc și alte facilități; că în prezența sa F.M.E. a format de pe mobil un număr de telefon, apoi s-a auzit căsuța vocală, iar F.M.E.

a spus „uite nici acum nu răspund”; că niciodată nu l-a auzit pe acesta să spună că ar lua meditații sau are ore de pregătire la București; că el este cel ce l-a sfătuit pe F.M.E. să meargă la poliție. Martorul S.G.D. (fiul inculpatului S.I.) declară că nu cunoaște despre meditații sau ore de pregătire; că nu știe nimic despre bani, porc sau alte avantaje primite de la inculpați. Or, coroborând toate aceste probe cu dovezile certe că inculpata P.A.L. a primit sumele de bani prin mandat poștal, în condițiile în care inculpatul S.I. a declarat că fiind de comun acord și cu inculpata P.A.L., acești bani i-a luat și i-a ținut în casă, cum nu există probe că banii au fost pretinși și folosiți pentru meditațiile, orele de pregătire ale lui F.M.E., având în vedere și probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, instanța constată că în cauză s-a dovedit săvârșirea faptelor, precum și vinovăția inculpaților ce au acționat cu intenție directă.

Motivat de declarațiile martorilor F.V. și F.L., care referitor la petrecerea concediului de odihnă din 2008, a sărbătorilor de Crăciun din 2008/2009 au arătat că nu au nicio pretenție, că i-ai găzduit și omenit pe inculpați în virtutea tradițiilor locului, instanța a exclus din latura obiectivă aceste acte materiale. În acest context declarațiile celorlalți martori audiați de instanță nu mai prezintă relevanță, întrucât vizează aspecte neesențiale raportat la natura infracțiunilor. De asemenea, nu are nicio relevanță pe numele cărui inculpat au fost trimiși banii prin mandat poștal, din moment ce s-a dovedit scopul acestora și implicarea ambilor inculpați, iar cu acordul celor doi inculpați banii au rămas în locuință la dispoziția lor.

Contra probatoriului larg administrat în acuzare, nu prezintă importanță dacă inculpatul S.I. a fost sau nu coleg de școală cu martorul B.M. Este adevărat că martorul E.F. (vecin și cunoscut al inculpatului S.I.) declară în fața instanței că în februarie 2009, F.M.E. a stat 3 zile în București pentru meditații, iar în martie 2009 a stat, în același scop, două zile. Or, se constată că martorul nu a putut relata niciun fel de amânunte despre aceste meditații, iar în plus, declarația lui nu poate fi coroborată cu nicio probă în același sens, motiv pentru care nu poate fi reținută. Dimpotrivă, foarte mulți martori declară că F.M.E. nu a făcut meditații la București (F.V., F.L., F.M.E., N.A., F.A., U.C., etc.), probele existente la dosar dovedesc că acesta și-a achitat singur facturile pentru cazare la hotel, martorul N.A.

susține că recomandarea lui F.M.E. către S.R.I. a făcut-o ca un act benevol și deci nu a primit bani pentru acest lucru, astfel încât și apărarea făcută de inculpați - că banii au fost dați și folosiți pentru cazare și ore de pregătire etc., nu este întemeiată. Cum probatoriul anterior prezentat dovedește că ambii inculpați s-au implicat în activitatea infracțională imputată, pretinzând, primind banii, fiecare având cunoștință de faptele celuilalt inculpat și susținându-se reciproc, dând asigurări multiple fie concomitente, fie alternative soților F. că fiul lor va fi angajat la S.R.I. întrucât cunosc pe cine trebuie, nu poate fi reținută nici apărarea potrivit căreia doar unul dintre inculpați a săvârșit fapta.

Așa fiind, faptele inculpaților constând în aceea că în perioada august 2008 - august 2009, în considerarea influenței pe care au lăsat să se creadă că o au asupra membrilor Comisiei de examinare constituită la nivelul U.M. X București pentru încadrare directă ca subofițer în cadrul S.R.I. și îi pot determina pe aceștia să-l declare admis, în urma susținerii testărilor, pe numitul F.M.E., au pretins: - bani, în sumă de 5.000 euro, de la numiții F.L., F.V. (din care au primit efectiv 19.700 RON: la data de 29 ianuarie 2009 suma de 12.000 RON; la data de 16 aprilie 2009 suma de 1.500 RON; la data de 06 august 2009 suma de 4.200 RON - bani expediați prin mandate poștale inculpatei P.A.L.) și F.M.E.

(la data de 09 aprilie 2009 a dat personal suma de 2.000 RON inculpatului S.I.) și - alte foloase, constând în pretinderea și primirea unui porc ce a fost crescut și apoi sacrificat și pregătit în gospodăria familie F. pe cheltuiala acestora, constituie infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 257 alin. (1) C. pen. pentru inculpata P.A.L. și trafic de influență prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. pentru inculpatul S.I. La individualizarea pedepselor s-au avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen., necesitatea realizării scopului pedepsei conform prevederilor art. 52 C. pen., precum și împrejurarea că inculpații nu au antecedente penale, inculpata P.A.L.

are în întreținere un copil, iar inculpatul S.I. are o anumită vârstă, fiind născut în anul 1947. Mai mult, din latura obiectivă a infracțiunii instanța a exclus actele materiale privind petrecerea concediului de odihnă din vara anului 2008, precum și a sărbătorilor de iarnă 2008/2009. În aceste condiț