ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1494/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1494/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra

cauzei de față; în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 631/F din 02

septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală în

Dosarul nr. 27400/3/2013 au fost condamnații inculpații:

- 3 ani închisoare și

3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de

mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu

aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) și c) rap. la art. 76 alin. (1) lit. a) C.

pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

Pe durata prevăzută

de art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64

alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

- 1 an închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare, fără autorizație, de operațiuni cu

produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, prevăzută de art. 16 alin.

(1) din Legea nr. 194/2011 cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) și c) rap. la

art. 76 alin. (1) lit. d), cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc.

pen.

Pe durata prevăzută

de art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64

alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

- 3 luni închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de deținere fără drept de droguri de risc,

pentru consumul propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000

cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) și c) rap. la art. 76 alin. (1) lit. e) C.

pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

Pe durata prevăzută

de art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64

alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33

alin. (1) lit. a) rap. la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit toate

pedepsele și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1)

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Pe durata prevăzută

de art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64

alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 86

1

alin. (2) C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei

închisorii pe un termen de încercare de 5 ani, calculat de la data rămânerii

definitive a hotărârii.

Pe durata termenului

de încercare, a obligat inculpatul să se spună următoarelor măsuri de

supraveghere:

- să se prezinte la

datele stabilite la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;

- să anunțe, în

prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice

deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să

justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice

informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În temeiul art. 86

3

alin. (3) lit. d) C. proc. pen., a impus inculpatului să nu intre în legătură

cu ceilalți inculpați din această cauză.

În temeiul art. 71

alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii.

În temeiul art. 359

C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen., privitoare la revocarea suspendării sub supraveghere.

În temeiul art. 350

alin. (3) lit. b) C. proc. pen., a dispus punerea de îndată în libertate a

inculpatului (arestat preventiv conform MAP nr. 188/UP din data de 20 iunie

2013, emis de Tribunalul București, secția a II-a penală în Dosarul nr.

22400/3/2013), dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză, această

dispoziție fiind executorie, potrivit art. 350 alin. (4) C. proc. pen.

În temeiul art. 88 C.

pen., a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv începând cu

data de 19 iunie 2013 până la data punerii efective în libertate.

- 3 ani închisoare și

3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la

trafic de droguri de mare risc, în stare de recidivă postcondamnatorie,

prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) și art. 74 alin. (1) lit. c) rap.

la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin.

(7) C. proc. pen.

Pe durata prevăzută

de art. 71 C. pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin.

(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 83 C.

pen., a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 10

luni închisoare (aplicată prin Sentința penală nr. 1100/2012 a Judecătoriei

Sectorului 3 București) și a dispus executarea pedepsei respective alături de

pedeapsa aplicată în prezenta cauză, inculpata având de executat astfel

pedeapsa rezultantă de 3 ani și 10 luni închisoare și 3 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen.

Pe durata prevăzută

de art. 71 C. pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin.

(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

- 3 ani închisoare și

3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de

mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu

aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) și c) rap. la art. 76 alin. (1) lit. a) C.

pen., cu aplicare art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

- 3 luni închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de deținere fără drept de droguri de risc,

pentru consumul propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000

cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) și c) rap. la art. 76 alin. (1) lit. e) C.

pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.;

- 3 ani închisoare și

3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional

de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) și 2 din Legea nr.

143/2000 cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) și c) rap. la art. 76 alin. (1)

lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

În temeiul art. 33

alin. (1) lit. a) rap. la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit toate

pedepsele și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1)

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Pe durata prevăzută

de art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64

alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 88 C.

pen., a dedus din pedeapsa închisorii perioada reținerii și arestării

preventive, începând cu data de 25 iunie 2013 până la zi.

În temeiul art. 350

C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

În temeiul art. 17

alin. (1) rap. la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a dispus

confiscarea și distrugerea, cu păstrarea de contraprobe, a cantităților de

198,87 grame substanță ce conține amfetamina și AAPNA și respectiv de 4,16

grame cannabis, depuse la Camera de Corpuri Delicte a I.G.P.R., D.C.J.S.E.O.

conform dovezii seria H nr. 0.024.564 din data de 08 iulie 2013 și a cantității

de 0,40 grame MDMA, depusă la Camera de Corpuri Delicte a I.G.P.R.,

D.C.J.S.E.O. potrivit dovezii seria H nr. 0.023.918 din data de 27 mai 2013.

În temeiul art. 17

alin. (2) din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 118 lit. f) C. pen., a dispus

confiscarea de la inculpatul F.G.F.D. a sumei de 200 RON, reprezentând contravaloarea

a două comprimate ce conțineau substanță activă DMMA, precum și de la

inculpații F.G.F.D. și B.A.M. a sumei de 250 RON, reprezentând contravaloarea

cantității nete de 0,52 grame MDMA.

În temeiul art. 191

alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe inculpați la plata sumei de 6.000 RON,

fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța

această sentință, Tribunalul a constatat că inculpații au fost trimiși în

judecată prin Rechizitoriul nr. 194/D/P/2013 din data de 05 august 2013 al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de

Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Structura

Centrală, sub acuzația săvârșirii infracțiunilor anterior menționate, în

sarcina lor reținându-se următoarele fapte:

Cu privire la

inculpatul F.G.F.D.:

- la data de 17 mai

2013, în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpata B.A.M. și beneficiind de

complicitatea acesteia, i-a vândut colaboratorului N.M.F., cu suma de 250 RON,

cantitatea netă de 0,52 MDMA (drog de mare risc). Tranzacția respectivă a fost

perfectată în mai multe etape, astfel: mai întâi, colaboratorul i-a remis

inculpatului suma de 250 RON; ulterior, în cursul aceleiași zile, inculpatul

i-a predat colaboratorului o punguță din material plastic, ambalată într-o

folie de staniol, în care erau ambalate drogurile.

- la data de 09 mai

2013, i-a vândut colaboratorului N.M.F., cu suma de 200 RON, 22 de comprimate,

dintre care 2 comprimate rotunde, de culoare verde, ștanțate pe ambele fețe cu logo-ul

"Apple" (care conțineau DMMA, substanță psihoactivă nouă, în

înțelesul Deciziei nr. 2005/387/JAI a Consiliului, privind schimbul de

informații, evaluarea riscurilor și controlul noilor substanțe psihoactive) și

20 de comprimate rotunde, de culoare albă.

- la data de 19 iunie

2013, cu ocazia percheziției realizate la domiciliul inculpatului din

municipiul București, au fost găsite și ridicate două plante de cannabis, cu

masa netă de 2,77 grame (în care s-a pus în evidență prezența THC), precum și

mai multe comprimate neinscripționate și capsule cu urme de materie (care au

fost înaintate pentru efectuarea analizelor fizico-chimice, existând indicii că

ar putea conține substanțe psihoactive).

Cu privire la

inculpatul D.G.C.

- la data de 17 iunie

2013, a deținut, fără drept, cantitatea netă de 4,66 cannabis (drog de risc),

pentru consumul propriu.

- în perioada 13 - 16

iunie 2013, a introdus pe teritoriul României, pe cale rutieră, cantitatea netă

de 212,10 grame substanță care conținea amfetamina (drog de mare risc), adusă

din Olanda.

- la data de 17 iunie

2013, a fost prins în flagrant, pe raza municipiului Ploiești, județul Prahova,

imediat după ce a vândut denunțătorului N.M.F. și investigatorului sub

acoperire "G.D." (nume de cod), cu suma de 7.500 RON, cantitatea netă

de 212,10 grame de substanță care conținea amfetamina (drog de mare risc).

Cu privire la

inculpata B.A.M.:

- la data de 17 mai

2013, conform unei înțelegeri prealabile cu inculpatul F.G.F.D., l-a ajutat pe

acesta, prin acte de complicitate morală, să vândă colaboratorului N.M.F., cu

suma de 250 RON, cantitatea netă de 0,52 grame MDMA (drog de mare risc).

După sesizarea

instanței, toți cei trei inculpați, în prezența apărătorilor aleși, au

solicitat să fie judecați conform procedurii simplificate prevăzute de art. 320

1

C. proc. pen., declarând că își însușesc probatoriul administrat în faza de

urmărire penală și recunosc săvârșirea faptelor imputate, în modalitățile

descrise în actul de sesizare.

În aceste condiții,

Tribunalul a stabilit următoarea situație de fapt:

Prin rezoluția

D.U.C.O.T., Structura Centrală nr. 136 din data de 07 mai 2013, ora 21:15,

emisă în Dosarul nr. 143D/P/2013, s-a dispus începerea urmăririi penale față de

N.M.F. (zis "M."), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de

droguri de risc și de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin.

(1) și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., iar, la

data de 21 iunie 2013, acesta a fost trimis în judecată. Pe parcursul

cercetărilor, N.M.F. a formulat mai multe denunțuri, indicându-i, printre

alții, pe inculpatul F.G.F.D., ca fiind o persoană care prepara comprimate

halucinogene, folosind ca ingrediente efedrina și pseudoefedrină și

comercializa comprimate ecstasy cu logo-ul "mere" și, de asemenea, pe

inculpatul D.G.C. și pe martorul C.A.A., ca fiind vânzători de amfetamina și

cannabis. Totodată, N.M.F. și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu

organele de urmărire penală, în vederea identificării și tragerii la răspundere

penală a persoanelor denunțate. Drept urmare, prin Ordonanța nr. 143D/P/2013

(nr. 41/2013) din data de 09 mai 2013, s-a dispus autorizarea acestuia, în

calitate de colaborator al investigatorilor cu identitate atribuită

"I.B.", "M.A.", "G.D." și "P.T", în

vederea strângerii de date și informații despre activitatea infracțională a

persoanelor denunțate și procurării de la acestea de droguri de risc și de mare

risc. Măsura respectivă a fost prelungită, ulterior, până la data de 05 iulie

2013, inclusiv.

În acest context, la

data de 09 mai 2013, inculpatul F.G.F.D. a vândut colaboratorului N.M.F., cu

suma totală de 200 RON, 22 de comprimate, dintre care 2 comprimate rotunde, de

culoare verde, stanțate pe ambele fețe cu logo-ul "Apple" și alte 20

de comprimate rotunde, de culoare albă, tranzacția respectivă având loc în zona

benzinăriei O. din sectorul 5 al municipiului București. în urma efectuării

analizelor fizico-chimice, specialiștii din cadrul Laboratorului Central de

Analiză și Profil al Drogurilor au stabilit că cele 2 comprimate rotunde, de

culoare verde, conțineau DMMA, aceasta fiind o substanță psihoactivă nouă, în

înțelesul Deciziei nr. 2005/387/JAI a Consiliului, privind schimbul de

informații, evaluarea riscurilor și controlul noilor substanțe psihoactive

(care, în art. 3, definește substanța psihoactivă nouă ca fiind un nou

stupefiant sau un nou drog psihotrop, în formă pură sau preparat), astfel cum

rezultă din Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 709.047 din data de

16 mai 2013. Cu privire la celelalte 20 de comprimate, de culoare albă, s-a

stabilit că acestea conțineau piperazină (medicament activ împotriva viermilor

paraziți), fără a avea însă în compoziție substanțe dintre cele supuse

controlului național.

De asemenea, la data

de 17 mai 2013, inculpatul F.G.F.D. i-a vândut aceluiași colaborator, cu suma

de 250 RON, cantitatea netă de 0,52 MDMA (drog de mare risc), conform

Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 709.112 din aceeași dată,

întocmit de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor. Această

tranzacție a fost perfectată în mai multe etape: mai întâi, colaboratorul i-a

remis inculpatului suma de 250 RON; ulterior, în cursul aceleiași zile,

inculpatul i-a predat colaboratorului o punguță din material plastic, ambalată

într-o folie de staniol, în care se erau ambalate drogurile. Inculpata B.A.M. a

participat și ea la realizarea tranzacției respective, aceasta recunoscând că

l-a însoțit pe inculpatul F.G.F.D. cu ocazia efectuării demersurilor în vederea

procurării și vânzării către colaborator a cantității de 0,52 MDMA.

În același context,

la data de 17 iunie 2013, inculpatul D.G.C. a fost prins în flagrant, pe raza

municipiului Ploiești, județul Prahova, imediat după ce a vândut denunțătorului

N.M.F. și investigatorului sub acoperire "G.D." cantitatea netă de

212,10 grame de substanță care conținea amfetamina (drog de mare risc) și AAPAN

(pre-precursor al amfetamine), potrivit Raportului de constatare

tehnico-științifică nr. 709.392 din data de 20 iunie 2013 al Laboratorului Central

de Analiză și Profil al Drogurilor. În vederea realizării flagrantului,

denunțătorului și investigatorului sub acoperire le-a fost pusă la dispoziție

suma de 7.500 RON (provenită din fondurile anume destinate unor astfel de

operațiuni, aflate la dispoziția D.I.I.C.O.T.), formată din mai multe bancnote

ale căror serii au fost consemnate anterior într-un proces-verbal. Discuțiile

purtate cu ocazia perfectării acestei tranzacții au avut loc într-un autoturism

din dotarea poliției, în interiorul căruia s-au aflat denunțătorul,

investigatorul sub acoperire și inculpatul D.G.C., fiind interceptate și

înregistrate în baza autorizației nr. 556/AI din data de 22 mai 2013, emisă de

Tribunalul București. Cu acea ocazie, inculpatul le-a dat asigurări

denunțătorului și investigatorului sub acoperire că substanța vândută avea masa

de aproximativ 300 de grame și era de calitate bună, fiind aptă de a fi

diluată, în vederea obținerii unei cantități mai mari. De asemenea, inculpatul

a făcut referire și la alte tipuri de droguri, despre care a afirmat că le-a

traficat în trecut sau le putea trafica în continuare ("pilule

Ferrari", comprimate ecstasy, "naș" - hașiș,

"ciuperci" - ciuperci halucinogene). Imediat după prinderea în

flagrant a inculpatului, asupra acestuia au fost găsite bancnotele care

compuneau suma de 7.500 RON, ale căror serii corespundeau cu cele consemnate în

procesul-verbal de înseriere.

În interiorul

autoturismului unde a avut loc tranzacția, a fost găsită și ridicată o pungă

din material plastic, în care se afla o cutie din carton inscripționată

"Prodimed Vanilie". În interiorul acestei cutii, a fost găsită o altă

pungă, din hârtie cerată de culoare închisă, inscripționată "Moreti",

în care se aflau 5 punguțe din material plastic transparent, fiecare conținând

o substanță cristalină, de culoare alb-murdar, care a fost ridicată în vederea

efectuării analizei fizico-chimice. Potrivit Raportului de constatare

tehnico-științifică nr. 709.392 din data de 20 iunie 2013, întocmit de

Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, în 4 dintre cele 5

punguțe anterior menționate se afla o substanță de culoare albă, umedă, cu masa

netă de 208,21 grame (proba 1a), iar, în a 5-a punguță, se afla o pastă de

culoare galben deschis, cu masa netă de 42,56 grame (proba 1b). În vederea

stabilirii substanțelor active din compoziție, cele două probe au fost uscate,

rezultând o masă netă de 212,10 grame, în care, cu privire la proba 1a, s-a

evidențiat amfetamina cu o concentrație de 8,09 % ± 2% (drog de mare risc) și

AAPAN (pre-precursor al amfetaminei), iar, cu privire la proba 1b, amfetamina

cu o concentrație de 11,59 % ± 2% (drog de mare risc) și AAPAN (pre-precursor

al amfetaminei).

De asemenea, în

buzunarul pantalonilor inculpatului D.G.C., a fost găsită și ridicată o punguță

din material plastic, în care se afla cantitatea de 4,99 grame cannabis (drog

de risc), destinată consumului propriu al acestuia.

Probele administrate

(declarațiile inculpatului D.G.C. și ale martorilor C.A.A. și P.F.) au relevat

faptul că substanța în care a fost identificată amfetamina, vândută de inculpat

în condițiile anterior menționate, a fost adusă din Olanda și introdusă pe

teritoriul României, pe cale rutieră, în perioada 13 - 16 iunie 2013, sub forma

unui colet poștal, expediat de inculpat din Olanda, prin intermediul unui

autocar al firmei de transport E. și având ca destinatar în țară pe cel dintâi

martor, care, împreună cu inculpatul, l-a ridicat la data de 16 iunie 2013.

Aceștia au declarat că, în jurul datei de 10 iunie 2013, în aceeași modalitate,

au mai introdus în țară și cantitatea de aproximativ 35 grame cannabis.

Declarațiile inculpatului D.G.C. și martorului C.A.A. se coroborează cu

procesele-verbale de redare a comunicărilor telefonice efectuate de către cel

din urmă de la postul telefonic cu numărul 0733.xxx.xxx, interceptate și

înregistrate în baza autorizației nr. 556/AI din data de 22 mai 2013 a

Tribunalului București. La rândul său, martorul P.F. (angajat în funcția de

conducător auto la S.C. R.T. S.R.L., membră a H.T.E. SA) l-a recunoscut pe

martorul C.A.A. ca fiind persoana căreia i-a livrat, în cursul lunii iunie

2013, în două rânduri, o geantă de voiaj și respectiv un colet, ambele

expediate din Olanda, cu privire la care expeditorul i-a spus că ar fi conținut

articole vestimentare.

Cu privire la

încadrarea juridică. Tribunalul a constatat că fapta inculpatului F.G.F.D.,

constând în aceea că, la data de 17 mai 2013, potrivit unei înțelegeri

stabilite cu inculpata B.A.M. și beneficiind de complicitatea morală a

acesteia, a vândut colaboratorului N.M.F., cu suma de 250 RON, cantitatea netă

de 0,52 grame MDMA (substanță menționată în Tabelul Anexă nr. l din Legea nr.

143/2000) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de

droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și 2 din Legea nr.

143/2000.

Fapta aceluiași

inculpat, constând în aceea că, la data de 09 mai 2013, a vândut

colaboratorului N.M.F., cu suma de 200 RON, 2 comprimate care conțineau DMMA

(substanță psihoactivă nouă) întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de efectuare, fără autorizație, de operațiuni cu produse

susceptibile de a avea efecte psihoactive, prevăzută de art. 16 alin. (1) din

Legea nr. 194/2011.

Fapta aceluiași

inculpat, constând în aceea că, la data de 19 iunie 2013, a deținut, fără

drept, în locuința de domiciliu, în vederea consumului propriu, cantitatea de

0,56 grame fragmente vegetale, în care s-a pus în evidență prezența THC și un

fir de plantă de cannabis întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

de deținere, fără drept, de droguri de risc, pentru consumul propriu, prevăzută

de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

De asemenea, fapta

inculpatei B.A.M., constând în aceea că, la data de 17 mai 2013, potrivit unei

înțelegeri prealabile cu inculpatul F.G.F.D., l-a ajutat pe acesta, prin acte

de complicitate morală, să vândă colaboratorului N.M.F., cu suma de 250 RON,

cantitatea netă de 0,52 grame MDMA (substanță menționată în Tabelul Anexă nr. l

din Legea nr. 143/2000) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de

complicitate la trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 26 C. pen.

rap. la art. 2 alin. (1) și 2 din Legea nr. 143/2000, săvârșită în stare de

recidivă postcondamnatorie, conform art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.

Totodată, fapta

inculpatului D.G.C., constând în aceea că, la data de 17 iunie 2013, a deținut,

fără drept, în vederea consumului propriu, cantitatea netă de 4,66 grame

canabis (substanță menționată în Tabelul Anexă nr. 111 din Legea nr. 143/2000)

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere, fără drept, de

droguri de risc, pentru consumul propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din

Legea nr. 143/2000.

Faptele aceluiași

inculpat, constând în aceea că, în perioada 13 - 16 iunie 2013, a introdus pe

teritoriul României, din Olanda, pe cale rutieră, cantitatea netă de 212,10

grame substanță care conținea amfetamina (menționată în Tabelul Anexă nr. 11

din Legea nr. 143/2000), pe care, la data de 17 iunie 2013, a vândut-o, cu suma

de 7.500 RON, denunțătorului N.M.F. și investigatorului sub acoperire

"G.D." întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic

internațional de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 143/2000 și respectiv trafic de droguri de mare risc, prevăzută de

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

La individualizarea

pedepselor, Tribunalul a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.

72 C. pen., respectiv limitele speciale din normele de incriminare (reduse cu o

treime, potrivit art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.), gradul concret

de pericol social al faptelor săvârșite, scopul comiterii acestora (obținerea

unor sume de bani), persoana și conduita inculpaților.

În cazul inculpatului

F.G.F.D., Tribunalul a reținut lipsa de antecedente penale, atitudinea

procesuală, constant sinceră și cooperantă (manifestată inclusiv prin

încercarea de a ajuta organele judiciare să identifice alți narcotraficanți),

dar și faptul că acesta se află în continuarea studiilor superioare, în cadrul

unei instituții de învățământ de mare prestigiu și provine dintr-un mediu

familial organizat și serios, aspecte apreciate a constitui circumstanțe

atenuante judiciare, potrivit art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., dar și

argumente pentru a considera că îndreptarea lui se poate realiza și fără

executarea efectivă a pedepsei rezultante.

Referitor la

inculpata B.A.M., Tribunalul a constatat că are antecedente penale, care atrag

starea de recidivă postcondamnatorie și dovedesc existența atât a unei

specializări a acesteia în comiterea unor acte antisociale, cât și a unui

potențial criminogen ridicat. Astfel, în anul 2012, inculpata a fost condamnată

la pedeapsa de 10 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării,

pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie (în forma complicității la

tentativă), pe fondul consumului de substanțe etnobotanice. în concret,

potrivit considerentelor Sentinței penale nr. 1100/2012, pronunțată de

Judecătoria Sectorului 3 București în Dosarul nr. 16668/301/2012, la data de 28

septembrie 2011, în jurul orei 08:00, inculpata și un alt inculpat s-au

deplasat, de la domiciliul celei dintâi până la un magazin situat pe Șoseaua

I., unde au achiziționat țigări etnobotanice, pe care le-au fumat, rămânând

însă fără bani. Apoi, cei doi inculpați s-au deplasat în zona Pantelimon, unde,

în jurul orei 13:00, s-au întâlnit cu un al treilea inculpat și, împreună, au

luat hotărârea de a se deplasa pe străzi, în căutarea de victime (îndeosebi

femei în vârstă, cu lănțișoare de aur la gât), pe care să le deposedeze de

bunuri, pentru a face astfel rost de bani. Pe de altă parte, Tribunalul a

constatat că inculpata a recunoscut, încă de la începutul cercetărilor,

implicarea sa în activitatea infracțională, dând acestei conduitei valoarea

circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C.

pen.

Cu privire la

inculpatul D.G.C., Tribunalul a reținut gradul extrem de ridicat de pericol

social al faptelor comise, dar și capacitatea sa de a persevera în comiterea de

fapte cu caracter antisocial, evidențiind că, potrivit propriilor declarații,

acesta a procurat drogurile de la un cetățean polonez pe care l-a întâlnit în

Olanda, scopul său fiind acela de a le revinde, în vederea obținerii unei sume

consistente de bani. în același timp, Tribunalul a constatat că inculpatul nu

are antecedente penale și a adoptat în mod constant o conduită procesuală

sinceră și cooperantă, furnizând organelor de urmărire penală și informații

utile pentru depistarea altor persoane implicate în activități de transport

internațional de droguri de mare risc, împrejurări pe care le-a evaluat drept

circumstanțe atenuante judiciare, conform art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C.

pen.

Împotriva acestei

sentințe, au declarat apel în termenul legal inculpații B.A.M. și D.G.C.

Cu ocazia

dezbaterilor de la termenul din data de 11 noiembrie 2013 inculpata apelantă

B.A.M., a criticat individualizarea pedepsei aplicate de prima instanță,

exclusiv sub aspectul duratei sale, solicitând reducerea acesteia, în

considerarea gravității reduse a faptei săvârșite, care a îmbrăcat numai forma

complicității morale. în susținerea apelului formulat, inculpata a solicitat,

iar Curtea a încuviințat administrarea, în circumstanțiere, a probei cu

înscrisuri, în cadrul căreia aceasta a prezentat și a depus la dosar copia unui

act privitor la prestarea de activități de voluntariat în domeniul restaurării

de clădiri vechi.

Inculpatul apelant

D.G.C., a criticat individualizarea pedepselor la care a fost condamnat în

primă instanță și a solicitat, în principal, schimbarea modalității de

executare a pedepsei rezultante, în sensul suspendării acesteia, fie

condiționat, fie sub supraveghere, iar, în subsidiar, reducerea duratei

pedepselor stabilite pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, invocând, drept

argumente comune pentru ambele solicitări, egalitatea de tratament juridic cu

coinculpatul F.G.F.D., lipsa antecedentelor penale, conduita procesuală sinceră

și cooperantă, existența unui loc de muncă stabil și starea precară de sănătate

a mamei sale. Inculpatul nu a solicitat administrarea de probe noi în calea de

atac exercitată în cauză.

Prin Decizia penală

nr. 290/A din 18 noiembrie 2013 a Curții de Apel București, secția I penală, a

fost admis apelul declarat de inculpata B.A.M. împotriva Sentinței penale nr.

631/F din data de 02 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul București,

secția a II-a penală, în Dosarul nr. 27400/3/2013.

A fost desființată,

în parte, sentința penală apelată, numai cu privire la această inculpată și, în

rejudecare:

A fost repusă

pedeapsa rezultantă de 3 ani și 10 luni închisoare și 3 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen., aplicată inculpatei prin sentința penală apelată, în pedepsele

componente.

În temeiul art. 26 C.

pen. rap. la art. 2 alin. (1) și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37

alin. (1) lit. a) C. pen. corob. cu art. 320

1

alin. (7) C. proc.

pen. și cu art. 74 alin. (1) lit. c) și alin. (2) rap. la art. 76 alin. (1)

lit. b) C. pen., a fost condamnată inculpata la pedeapsa principală de 1 an

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de droguri

de mare risc, în stare de recidivă postcondamnatorie.

A fost înlăturată

pedeapsa complementară de 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 83

alin. (1) C. pen., a fost revocată suspendarea condiționată a executării

pedepsei principale de 10 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr.

100/2012 a Judecătoriei Sectorului 3 București (rămasă definitivă la data de 13

noiembrie 2012) și a dispus executarea în întregime a acesteia alături de

pedeapsa principală aplicată în această cauză, inculpata urmând să execute

astfel pedeapsa principală de 1 an și 10 luni închisoare.

A fost înlăturată

dispoziția privind confiscarea de la inculpată a sumei de 250 RON, urmând ca

această măsură de siguranță să fie executată numai cu privire la inculpatul

F.G.F.D.

Au fost menținute

celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În temeiul art. 192

alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Onorariul avocatului

din oficiu, desemnat pentru apelanta inculpată, în sumă de 300 RON, s-a dispus

a fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

A fost respins, ca

nefondat, apelul declarat de inculpatul D.G.C. împotriva aceleiași sentințe

penale.

În temeiul art. 383

alin. (1

1

) rap. la art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost

menținută măsura arestării preventive a inculpatului.

În temeiul art. 383

alin. (2) C. proc. pen. rap. la art. 88 alin. (1) C. pen., a fost dedusă din

pedeapsa principală rezultantă de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului prin

sentința penală apelată, durata reținerii și arestării preventive, începând cu

data de 25 iunie 2013 până la zi.

În temeiul art. 192

alin. (2) Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de

400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial al

avocatului din oficiu, desemnat pentru apelantul inculpat, în sumă de 75 RON,

s-a dispus a fi plătit din fondul Ministerului Justiției.

Referitor la pedeapsa

principală aplicată de prima instanță inculpatei B.A.M. (3 ani închisoare),

Curtea, însușindu-și critica acesteia, a constat că, deși legală, este

într-adevăr exagerată în raport cu gravitatea concretă a infracțiunii proprii,

având în vedere că inițiativa faptei nu i-a aparținut inculpatei respective (ci

prietenului său, coinculpatul F.G.F.D.), că participația ei a îmbrăcat numai

forma complicității, că drogul de mare risc la tranzacționarea căruia a

contribuit în această modalitate a avut o cantitate foarte mică (0,52 grame),

că inculpata nu a avut vreun beneficiu de pe urma acelei tranzacții (întreaga

sumă de 250 RON, plătită de cumpărătorul drogului, a fost încasată de către același

coinculpat anterior nominalizat) și că aceasta a adoptat, încă de la începutul

urmăririi penale, o conduită sinceră și cooperantă (a formulat chiar un denunț

față de o persoană pretins implicată în activități de aceeași natură, ce nu s-a

materializată însă), care a fost deja reținută, în mod just, drept circumstanță

atenuantă judiciară (necontestată de Parchet), potrivit art. 74 alin. (1) lit.

c) C. pen. în același timp, circumstanțele reale ale faptei proprii, anterior

evidențiate (cantitatea redusă a drogului și lipsa oricărui beneficiu)

constituie împrejurări pertinente ce imprimă faptei respective un caracter mai

puțin grav, justificându-se astfel a se acorda acestora valoarea de

circumstanțe atenuante judiciare și prin prisma dispozițiilor art. 74 alin. (2)

C. pen.

În consecință,

reevaluând toate aceste aspecte (ce rezultă și din considerentele sentinței

primei instanțe), Curtea a apreciat că o pedeapsă principală de 1 an

închisoare, stabilită în condițiile art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., este

proporțională cu gravitatea concretă a infracțiunii săvârșite de inculpată și

asigură o sancționare justă a acesteia, astfel că va proceda la reformarea

corespunzătoare a hotărârii apelate.

Întrucât durata

pedepsei principale astfel stabilite nu este de cel puțin 2 ani închisoare,

Curtea a constat, în raport cu dispozițiile art. 65 alin. (3) C. pen., că

aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi a devenit

nelegală, motiv pentru care a înlăturat-o.

Dispoziția primei

instanțe, de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei

principale de 10 luni închisoare, aplicată inculpatei prin Sentința penală nr.

1100/2012 a Judecătoriei Sectorului 3 București (rămasă definitivă la data de

13 noiembrie 2012), este însă legală, întrucât noua infracțiune (datând din 17

mai 2013) a fost săvârșită de aceasta, cu intenție, înăuntrul termenului de

încercare de 2 ani și 10 luni (care s-ar fi împlinit la data de 12 septembrie

2015), astfel că, menținând întocmai acea dispoziție, Curtea a dispus, în

temeiul art. 83 alin. (1) C. pen., ca pedeapsa respectivă să fie executată, în

întregime, alături de pedeapsa principală aplicată în această cauză, inculpata

urmând să execute astfel, în regim de detenție (singura forma de executare

posibilă), pedeapsa principală de 1 an și 10 luni închisoare.

În privința

pedepselor stabilite pentru cele trei infracțiuni concurente reținute în

sarcina inculpatului D.G.C., Curtea a constatat, contrar criticii acestuia, că

nu există motive pertinente care să justifice reducerea lor, aprecierea

instanței de apel fiind că pedepsele respective sunt chiar prea blânde, în

raport cu gravitatea faptelor, cel puțin în cazul a două dintre acele

infracțiuni (traficul internațional de droguri de mare risc și traficul de

droguri de mare risc), fără a putea reforma însă, sub acest aspect, sentința

primei instanțe, pentru a nu agrava situația inculpatului în propria cale de

atac, astfel cum prevede art. 385

8

alin. (1) C. proc. pen.

În acest sens, Curtea

a evidențiat că limitele speciale minime, reduse cu o treime potrivit art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., sunt, în cazul celor două infracțiuni anterior

menționate, de 10 ani închisoare și respectiv de 6 ani și 8 luni închisoare,

iar, în speță, prin acordarea circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de

art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. (necontestate de Parchet), inculpatului

i-au fost aplicate pedepse mult sub acele limite (coborâte cu 7 ani și

respectiv 3 ani și 8 luni sub acestea), fiind valorificate astfel, într-un mod

mai mult decât suficient, toate aspectele favorabile invocate și în apel (lipsa

antecedentelor penale, existența unui loc de muncă stabil, conduita procesuală

sinceră și cooperantă). Acordarea unei eficiente sporite acelor circumstanțe

este nejustificată, întrucât faptele inculpatului prezintă, în concret, o

gravitate sporită, sens în care Curte a subliniat că acesta a procurat anume

din Olanda (țară în care pretinde că muncea) o cantitate însemnată dintr-un

drog de mare risc (peste 200 de grame de amfetamina), intenționând, încă de la

acel moment, să îl comercializeze pe teritoriul României (unde avea deja un

cumpărător), în vederea obținerii pentru sine a unui folos material consistent,

a întreprins demersuri pentru a asigura introducerea în țară a acelui drog, fără

a se expune pe el vreunui risc (drogul a fost disimulat într-un colet expediat,

pe cale rutieră, pe numele unui prieten), iar, după preluarea lui, la numai o

zi după ajungerea în România, l-a vândut, în schimbul unei sume importante de

bani (7.500 RON), toate aceste împrejurări dovedind că inculpatul a tratat

traficul, internațional și intern, de droguri ca pe o "afacere"

proprie, aducătoare de profit. Nu poate fi ignorată nici împrejurarea că

inculpatul însuși este consumator declarat de asemenea substanțe, dovadă fiind

faptul că, la momentul depistării, deținea asupra sa, în acest scop, 4,66 grame

de cannabis.

Nefondată a fost

găsită și critica inculpatului referitoare la modalitatea de executare a

pedepsei rezultante (3 ani închisoare), Curtea constatând, sub acest aspect,

că, în raport cu durata pedepsei respective, suspendarea condiționată nu este

în mod legal posibilă, potrivit art. 81 alin. (2) C. pen., iar suspendarea sub

supraveghere nu este suficientă pentru realizarea scopurilor prevăzute de art.

52 C. pen. (îndeosebi, cele de prevenție și reeducare), simpla pronunțare a

condamnării, neurmată de executarea efectivă a pedepsei, nefiind aptă să îl

împiedice pe inculpat să abandoneze acest tip de comportament infracțional, pe

care, dimpotrivă, prezintă un risc ridicat de a-l reitera, în cazul

neexecutării pedepsei în regim de detenție. Curtea are în vedere, în acest

sens, că împrejurările concrete de săvârșire a faptelor (anterior evidențiate)

relevă, din partea inculpatului, un potențial criminogen ridicat, numai astfel

putându-se explica, în mod rațional, de ce un tânăr de 28 de ani, pretins

angajat în muncă în străinătate și preocupat de starea de sănătate a mamei sale

(aspecte aduse în discuție în fața instanței de apel), a ales să se implice în

mod voluntar, asumându-și riscul pierderii libertății, în traficul, inclusiv

internațional, de droguri de mare risc, din care preconiza să câștige un profit

consistent.

Din oficiu, Curte a

constat, cu privire la inculpata apelantă B.A.M., că este nelegală dispoziția

primei instanțe de a confisca de la aceasta, împreună cu coinculpatul F.G.F.D.,

suma de 250 RON, obținută din vânzarea, la data de 17 mai 2013, a cantității de

0,52 grame MDMA.

Împotriva acestei

decizii inculpații D.G.C. și B.A.M. au declarat, în termen legal, recursurile

de față, prin care, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 17

2

C. proc. pen., raportat la art. 5 C. pen. au

solicitat, în raport cu modificările aduse Legii nr. 143/2000, prin art. 81 din

Legea nr. 187/2012 reducerea cuantumului pedepselor și schimbarea modalității

de executare.

Examinând recursurile

declarate de inculpații D.G.C. și B.A.M. prin raportare la dispozițiile art.

385 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta

Curte de Casație și Justiție, constată următoarele:

Decizia recurată a

fost pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, la 18 noiembrie

2013, deci ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr.

2/2013, privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești,

situație în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs

prevăzute în art. 385

9

alin. (1) C. proc. pen., în redactarea dată

prin sus-arătata lege.

Prin Legea nr. 2/2013

s-a realizat o limitare a devoluției recursului, în sensul că unele cazuri de

casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanțial sau incluse

în sfera de aplicare a cazului de casare prevăzut de pct. 17

2

alin.

(1) art. 385

9

C. proc. pen., intenția clară a legiuitorului, prin

amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar

realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de

atac, doar la chestiuni de drept.

Critica inculpaților,

vizând reindividualizarea pedepselor și schimbarea modalității de executare în

sensul suspendării condiționate a acesteia potrivita art. 81 C. pen., nu intră

sub incidența cazului de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct.

17

2

C. proc. pen., neputând fi examinată nici în raport cu pct. 14

al aceluiași articol, text de lege care, în realizarea aceluiași scop, de a

include în sfera controlului judiciar exercitat de instanța de recurs numai

aspecte de drept, a fost, de asemenea, modificat, stabilindu-se că hotărârile

sunt supuse casării doar atunci când s-au aplicat pedepse în alte limite decât

cele prevăzute de lege și reglementându-se, așadar, un caz de casare exclusiv

de nelegalitate, încât netemeinicia deciziei atacate - sub singurul aspect al

individualizării pedepsei - nu mai poate fi invocată în recurs.

Cererea, formulată,

în termeni neechivoci, de ambii inculpați recurenți privind aplicarea legii

penale mai favorabile - în concret în sensul reducerii cuantumului pedepsei

aplicate pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000, astfel

cu acesta a fost modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012, și al

aplicării art. 81 C. pen., nu este întemeiată, din această perspectivă înalta

curte reținând cele ce urmează:

Inculpatul D.G.C.

fost trimis în judecată și condamnat la:

- 3 ani închisoare și

3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de

mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu

aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) și c) rap. la art. 76 alin. (1) lit. a) C.

pen., cu aplicare art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

- 3 luni închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de deținere fără drept de droguri de risc,

pentru consumul propriu, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000

cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) și c) rap. la art. 76 alin. (1) lit. e) C.

pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.;

- 3 ani închisoare și

3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional

de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000 cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) și c) rap. la art. 76 alin. (1)

lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

În temeiul art. 33

alin. (1) lit. a) rap. la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., au contopite

pedepsele și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1)

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Inculpata B.A.M. a

fost trimisă în judecată și condamnată la:

- 1 an închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de droguri de mare

risc, în stare de recidivă postcondamnatorie, faptă prevăzută de art. 26 C.

pen. rap. la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37

alin. (1) lit. a) C. pen. corob. cu art. 320

1

alin. (7) C. proc.

pen. și cu art. 74 alin. (1) lit. c) și alin. (2) rap. la art. 76 alin. (1)

lit. b) C. pen.

Prin art. 81 din

Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C.

pen., Legea nr. 143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și

consumului ilicit de droguri, publicată în M. Of. nr. 362/3 august 2000, cu

modificările și completările ulterioare, a fost modificată, în sensul atenuării

regimului sancționator, după cum urmează:

a) Cu privire la

infracțiunea de trafic de droguri de mare risc - art. 2 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 14/2000 - vechea reglementare prevedea:

"Art. 2(1)

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,

transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea

cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori

alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se

pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele

prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea

de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

În noua reglementare

se prevede:

Art. 2 (1)

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,

transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea

cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori

alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc

cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele

prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este

închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.

b) Cu privire la

infracțiunea de deținere fără drept de droguri de risc, pentru consumul

propriu, art. 4 alin A din Legea nr. 143/2000 - vechea reglementare prevedea;

Art. 4 (1)

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,

transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum

propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau

amendă.

(2) Dacă faptele

prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea

de la 2 la 5 ani.

În noua reglementare

se prevede:

Art. 4 (1)

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,

transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum

propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu

amendă.

(2) Dacă faptele

prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea

de la 6 luni la 3 ani.

c) Cu privire la

infracțiunea de trafic internațional de droguri de mare risc, art. 3 alin. (1)

și (2) din Legea nr. 143/2000 vechea reglementare prevedea:

Art. 3 (1)

Introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de droguri

de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani și

interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele

prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea

de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.

În noua reglementare

se prevede:

Art. 3 (1)

Introducerea sau scoaterea din țară, precum și importul ori exportul de droguri

de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și

interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele

prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea

de la 7 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Cu toate că în noua

reglementare pedeapsa este situată între limite minime și maxime mai mici,

aceste dispoziții nu pot fi apreciate ca fiind favorabile inculpaților,

deoarece, dacă s-ar proceda la aplicarea acesteia (a legii noi), inculpaților

li s-ar agrava situația în propria cale de atac; întradevăr, circumstanțele

atenuante judiciare acordate de instanța de fond (art. 74 alin. (1) lit. a) și

c) C. pen. din 1969) nu ar putea fi menținute decât dacă s-ar proceda la o

combinare ad hoc a legii penale noi cu legea penală veche (sub aspectul

circumstanțelor atenuante judiciare, circumstanțe atenuate care nu-și mai

găsesc corespondent în legea penală nouă - art. 75 C. pen.), creându-se,

astfel, pentru a nu se încălca principiul non reformatio in pejus, o lex

tertia, ceea ce este, în mod vădit, inadmisibil.

Cu toate acestea,

înalta curte constată că în privința inculpatei B.A.M. sunt aplicabile prevederile

art. 5 C. pen., dar numai cu privire la dispoziția privind reținerea stării de

recidivă post condamnatorie, prev. de art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.

Potrivit art. 41 C.

pen. din 2014 există recidivă când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri

de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an, condamnatul săvârșește

din nou o infracțiune cu intenție sau cu intenție depășită, pentru care legea

prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare.

Așa fiind se constată

că pedeapsa anterioară - 10 luni închisoare - aplicată prin Sentința penală nr.

1100/2012 a Judecătoriei Sectorului 3 București, nu mai poate atrage potrivit

noilor reglementări starea de recidivă (adică nu mai poate constitui primul

termen el recidivei).

Pentru considerentele

expuse urmează ca recursul declarat de inculpata B.A.M. împotriva Deciziei

penale nr. 290/A din 18 noiembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București,

secția I penală să fie admis.

În consecință, se va

casa, în parte, decizia penală recurată și, în rejudecare, se va face aplicarea

art. 5 C. pen. numai cu privire la dispoziția privind reținerea stării de

recidivă post condamnatorie prev. de art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.

anterior, dispoziție care va fi înlăturată față de inculpată.

Vor fi menținute

celelalte dispoziții ale deciziei recurate.

Se va respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul D.G.C. împotriva aceleiași decizii

penale.

Va fi dedusă din

pedeapsa aplicată inculpatului D.G.C. durata reținerii și arestării preventive,

de la 25 iunie 2013 la 30 aprilie 2014.

Recurentul inculpat

D.G.C. va fi obligat la plata sumei de 600 RON, cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat, din care suma de 400 RON, reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul

apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata B.A.M., în sumă de 300 RON,

se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de inculpata B.A.M. împotriva Deciziei penale nr. 290/A din 18

noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.

Casează în parte

decizia penală recurată și, rejudecând:

Face aplicarea art. 5

C. pen. numai cu privire la dispoziția privind reținerea stării de recidivă post

condamnatorie prev. de art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior, dispoziție

pe care o înlătură față de inculpată.

Menține celelalte

dispoziții ale deciziei recurate.

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul D.G.C. împotriva aceleiași decizii

penale.

Deduce din pedeapsa

aplicată inculpatului D.G.C. durata reținerii și arestării preventive de la 25

iunie 2013 la 30 aprilie 2014.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 600 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 400 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul

apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata B.A.M., în sumă de 300 RON,

se