ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1115/2014

Asupra recursurilor penale de față, examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 98 din 22 aprilie 2013 a Tribunalului Vrancea s-a dispus condamnarea inculpatului I.I. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen.,. la o pedeapsă de 1 an și 10 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deține autorizație, prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., respectiv ISL o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen. În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare. S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, începând cu 13 februarie 2013 și până la zi.

Prin aceeași sentință s-a mai dispus condamnarea inculpatei C.S. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen., la o pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deține autorizație, prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen., respectiv la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de deținere de droguri de risc, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen. În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatei spre executare pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare. S-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani, iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. A fost obligată inculpata ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea, care a fost desemnat ca și organ de supraveghere; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; să desfășoare o activitate; să nu intre în legătură cu D.G., S.C.C., S.V., S.Ș. și V.L.C. S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen., privind revocarea măsurii suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau al comiterii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a dispus revocarea arestării preventive a inculpatei, iar în baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a acesteia de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 2 din 14 februarie 2013 emis de Tribunalul Vrancea, dacă nu este arestată în altă cauză. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, începând cu 13 februarie 2013 și până la punerea în libertate.

De asemenea, prin sentința penală menționată a fost condamnată inculpata D.G. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen., respectiv la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deține autorizație, prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen. În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatei spre executare pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare. S-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani, iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art. 86

3

C. pen., a fost obligată inculpata ca pe durata termenului de încercare să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța, care a fost desemnat ca și organ de supraveghere; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; să desfășoare o activitate; să nu intre în legătură cu I.I., C.S., S.C.C., S.V., S.Ș. și V.L.C. S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen., privind revocarea măsurii suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau al comiterii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a revocat arestarea preventivă a inculpatei, iar în baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a acesteia de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 4 din 14 februarie 2013 emis de Tribunalul Vrancea, dacă nu este arestată în altă cauză. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, începând cu 13 februarie 2013 și până la punerea în libertate.

A mai fost condamnat inculpatul S.C.C. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen., respectiv la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deține autorizație, prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen. În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare. S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 86

3

C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani, iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art. 86

3

C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea, care a fost desemnat ca și organ de supraveghere; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; să desfășoare o activitate; să nu intre în legătură cu I.I., D.G., C.S., S.V., S.Ș. și V.L.C. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen., privind revocarea măsurii suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau al comiterii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a revocat arestarea preventivă a inculpatului, iar în baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a acestuia de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 3 din 14 februarie 2013 emis de Tribunalul Vrancea, dacă nu este arestat în altă cauză. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, începând cu 13 februarie 2013 și până la punerea în libertate.

Prin aceeași sentință penală a mai fost condamnat inculpatul S.V. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen., respectiv la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deține autorizație, prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen. În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare. S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani, iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art. 86

3

C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea, care a fost desemnat ca și organ de supraveghere; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; să desfășoare o activitate; să nu intre în legătură cu I.I., C.S., S.C.C., D.G., S.Ș. și V.L.C. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen., privind revocarea măsurii suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau al comiterii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a revocat arestarea preventivă a inculpatului, iar în baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a acestuia de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 5 din 14 februarie 2013 emis de Tribunalul Vrancea, dacă nu este arestat în altă cauză. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, începând cu 13 februarie 2013 și până la punerea în libertate.

În fine, a fost condamnat inculpatul S.Ș. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen., respectiv la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse știind că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deține autorizație, prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

C. proc. pen. În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare. S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani, iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art. 86

3

C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea, care a fost desemnat ca și organ de supraveghere; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență; să desfășoare o activitate; să nu intre în legătură cu I.I., C.S., D.G., S.C.C., S.V. și V.L.C. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen., privind revocarea măsurii suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere sau al comiterii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a revocat arestarea preventivă a inculpatului, iar în baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a acestuia de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 8 din 15 martie 2013 emis de Tribunalul Vrancea, dacă nu este arestat în altă cauză. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive, începând cu 15 martie 2013 și până la punerea în libertate.

A fost menținut sechestrul asigurător instituit prin ordonanțele din 25 februarie 2013 și 01 martie 2013 asupra bunurilor inculpaților I.I., C.S., D.G., S.C.C. și S.V.

În baza art. 118 lit. b) și e) C. pen., s-a dispus confiscarea bunurilor folosite sau dobândite de inculpați din infracțiuni, după cum urmează:

- de la inculpata D.G., s-a dispus confiscarea sumelor de 5.000 RON (consemnată la C.B. Focșani cu recipisa de consemnare din 01 martie 2013 și chitanța din 01 martie 2013) și 18.000 RON (obținută din vânzarea plantelor etnobotanice cu efect psihoactiv), precum și a unui telefon S., și a unei cartele C.;

- de la inculpata C.S., s-a dispus confiscarea unui telefon mobil N. și a unei cartele SIM C.;

- de la inculpatul I.I., s-a dispus confiscarea unui telefon mobil G. și a unei cartele SIM C., a unui telefon mobil N., și a unei cartele SIM, a unui autoturism A.R., precum și a unui autoturism F.P.;

- de la inculpatul S.C.C. s-a dispus confiscarea unui telefon N. și a unei cartele SIM C.

De asemenea, s-a dispus confiscarea de la inculpații C.S., I.I., S.Ș., S.C.C. și S.V. a sumei de 144.000 RON obținută din vânzarea plantelor etnobotanice cu efect psihoactiv.

Totodată, s-a dispus confiscarea de la inculpați a următoarelor cantități de substanță vegetală, aflate la Camera de corpuri delicte:

- 90 pliculețe cu fragmente vegetale;

- 58 pliculețe "P.M.";

- 21,90 grame pulbere albă;

- 81,89 grame fragmente vegetale;

- un grinder metalic de culoare neagră ce a aparținut inculpatei C.S.

În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea a 0,80 grame rezină de cannabis, aflată la Camera de corpuri delicte.

Pe de altă parte, s-a dispus restituirea către inculpata G.S., a următoarelor bunuri, ridicate în vederea confiscării:

- un telefon N.;

- un telefon N.O.

- un telefon N.6.;

- telefon C.;

- telefon B.;

- telefon M.;

- I.A.;

- aparat foto S.;

- cameră video S.;

- laptop I.

În baza art. 191 C. proc. pen., s-a dispus obligarea fiecăruia dintre inculpații I.I., C.S., D.G., S.C.C. și S.V. la plata a câte 1.200 RON, iar a inculpatului S.Ș. la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

S-a dispus disjungerea cauzei în privința inculpatului V.L.C. și s-a fixat termen pentru continuarea judecății la data de 13 mai 2013.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 56/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Vrancea, au fost trimiși în judecată inculpații:

Înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpații I.I., C.S., D.G., S.C.C., S.V. și S.Ș. au declarat că recunosc în totalitate faptele reținute în sarcina lor prin rechizitoriu și au solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Inculpatul V.L.C. nu s-a prezentat la termenele fixate de instanță, astfel că în privința sa s-a dispus ca judecata să se desfășoare conform procedurii obișnuite.

În ce îi privește pe ceilalți inculpați, Tribunalul - urmare a declarațiilor date în sensul că au cunoștință de probele administrate în faza de urmărire penală, pe care și le însușesc - a făcut aplicarea dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen., constatând că faptele pentru care au fost trimiși în judecată sunt stabilite și că există date suficiente despre inculpați care permit stabilirea unei pedepse.

Analizând probele existente în dosarul de urmărire penală, Tribunalul a reținut că, în fapt, la sfârșitul anului 2011 - începutul anului 2012, inculpatul I.I., împreună cu inculpatele C.S. (concubină) și D.G. au inițiat și constituit un grup infracțional în scopul efectuării de operațiuni cu produse sau substanțe cu efecte psihoactive (plante etnobotanice).

Inculpații I.I. și C.S. se aprovizionau cu substanțele a căror comercializare este interzisă în lipsa unei autorizații emisă în condițiile legii, prin comenzi online de la firme din orașul Râmnicu Sărat, județul Buzău precum și de la inculpata D.G., care la rândul ei procura substanțele din orașul Constanța.

Astfel, inculpata D.G., în perioada amintită, cu excepția a 6 luni în care a întrerupt legătura cu inculpata C.S. (declarația inculpatului S.), la un interval de 10 - 15 zile, livra inculpatei C.S. 300 plicuri cu substanță cu efecte psihoactive, cu prețul de 5 RON/plic.

Marfa era depozitată în apartamentul închiriat de C.S. în municipiul Focșani.

La rândul lor, inculpații C.S. și I.I. vindeau - personal sau prin intermediari - substanța cumpărată, cu prețul de 20 RON/plic.

Intermediarii folosiți pentru vânzarea substanței erau ceilalți inculpați, respectiv S.C.C., S.V., S.Ș. și V.L.C., care au aderat la grupul infracțional inițiat de I.I., C.S. și D.G.

Pentru a facilita distribuirea substanțelor interzise, inculpații comunicau telefonic și foloseau pentru transport în diferite puncte ale municipiului Focșani autoturismul F.P., iar pentru depozitare autoturismul A.R., aparținând inculpaților I.I. și C.S.

Autoturismul F.P. a fost cumpărat de inculpatul I.I. de la numitul I.C., cu bani rezultați din vânzarea substanțelor interzise de lege. Pentru acest autoturism inculpatul a achitat suma de 400 euro, fapt ce rezultă din declarațiile inculpatului I.I. și ale numitului I.C.

Autoturismul F.P. era condus, de regulă, de inculpatul S.Ș., iar inculpatul S.V. tranzacționa prin telefon vânzarea substanțelor cu efect psihoactiv, împrejurare ce rezultă din declarația inculpatului S.C.C., declarațiile martorilor M.A., O.C. și din înregistrările convorbirilor telefonice aflate în volumele II, IV și V dosar urmărire penală. Din aceste mijloace de probă rezultă și colaborarea inculpaților I.I. și C.S. cu inculpații S.V., S.Ș., S.C.C. și V.C.L., care vindeau substanțele cu efect psihoactiv date de cei doi inculpați.

În continuarea perioadei analizate, ca urmare a monitorizării activității infracționale a grupului constituit, a fost autorizată de procuror folosirea investigatorului sub acoperire cu nume de cod "A.C."

La data de 19 octombrie 2012, investigatorul sub acoperire a cumpărat de la un prieten al inculpatului I.I. 2 pliculețe cu substanță vegetală de culoare verde-oliv, cu suma de 50 RON. Supuse analizei de laborator, s-a constatat că substanțele din pliculețe sunt cannabinoizi sintetici, numiți și desingneri cannabiboidi, ce au asupra organismului efecte asemănătoare tetrahidrocannabinolului (THC), respectiv, halucinogene, sedative și depresive (raportul de constatare tehnico-științifică din 23 octombrie 2012 a Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor Constanța.

La data de 05 februarie 2013, investigatorul a cumpărat de la inculpații I.I. și C.S. un pliculeț cu substanțe vegetale de culoare brun-verzui, pentru care a plătit 40 RON. Analiza de laborator a substanței a pus în evidență JWH 122 și JWH 210, ce fac parte din clasa cannabinoizilor sintetici, care sunt substanțe psihoactive noi (raportul de constatare tehnico-științifică din 19 februarie 2013).

La data de 10 februarie 2013, investigatorul sub acoperire a cumpărat de la inculpatul S.C.C. un pliculeț cu fragmente vegetale de culoare brun-verzuie contra sumei de 40 RON. Prin același raport de constatare tehnico-științifică s-a stabilit că fragmentele vegetale conțin JWH 122 și JWH 210, substanțe psihoactive noi.

Inculpatul I.I., la data de 20 septembrie 2012, a fost depistat în municipiul Focșani cu 16 pliculețe cu fragmente vegetale care, în urma analizei de laborator, s-au dovedit a fi cannabiboizi sintetici UR 144 și JWH 122, cu efecte asemănătoare tetrahidrocannabinolului (THC), respectiv halucinogene, sedative și depresive (raportul de constatare tehnico-științifică din 23 octombrie 2012 al Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor Constanța).

La data de 13 februarie 2013, în baza autorizațiilor emise de Tribunalul Vrancea (încheierea din 12 februarie 2013), s-au descoperit:

- 100 pliculețe transparente cu fragmente vegetale de culoare verde și suma de 5.000 RON în apartamentul închiriat de inculpata D.G. în municipiul Focșani, str. P.;

- 13 plicuri cu o pulbere albă și 16 plicuri cu resturi vegetale uscate de culoare verde-gălbui, precum și o cutie neagră gen grinder ce prezenta resturi de materie vegetală, la domiciliul inculpaților C.S. și I.I., precum și în autoturismul F.P. parcat în fața locuinței;

- 68 de plicuri cu un conținut vegetal, 3 plicuri transparente cu pulbere albă, 6 plicuri transparente cu substanțe vegetale de culoare brun-verzui, 10 plicuri cu inscripția "P.M." și o pungă cu substanțe brun-verzui în autoturismul marca A.R. utilizată de inculpații I.I. și C.S. și care era parcată în fața domiciliului inculpatului I.I.

Substanțele descoperite au fost ridicate și înaintate Laboratorului Central de Analiză, și Profil al Drogurilor București care, în urma analizelor efectuate, au constatat că:

- substanța provenită de la inculpata D.G. conține JWH 210 și JWH 122, ce face parte din clasa cannabinoizilor sintetici, fiind substanțe psihoactive noi (raport de constatare tehhico-științifică din 13 februarie 2013);

- substanța pulverulentă albă ridicată de la inculpații C.S. și I.I. nu conține compuși stupefianți sau psihotropi, dar fragmentele vegetale conțin JWH 210 și JWH 122, substanțe psihoactive noi (raport de constatare tehnico-științifică din 20 februarie 2013);

- fragmentele vegetale găsite în autoturismul A.R. conțin CB 13 (CRA 13) și AM 2201, substanțe psihoactive noi ce fac parte din clasa cannabinoizilor sintetici similari tetrahidrocannabinolului (THC) (raport de constatare tehnico-științifică din 20 februarie 2013);

- fragmentele vegetale din grinderul metalic de culoare neagră, găsit la inculpata C.S. conțin tetrahidrocannabinolului (THC), substanță psihotropă biosintetizată de plantă cannabis (raport de constatare tehnico-științifică din 21 februarie 2013), ce intră sub incidența Legii nr. 143/2000.

Substanțele psihoactive noi puse în evidență în probele ridicate de la inculpații I.I., C.S. și D.G. intră sub incidența Legii nr. 194/2011, care stabilește cadrul legal aplicabil produselor aflate sub control național susceptibile să aibă efecte psihoactive asemănătoare celor determinate de substanțele sau preparatele stupefiante ori psihotrope, altele decât cele ale căror regim juridic este stabilit prin alte acte normative în vigoare.

Astfel, compușii JWH 210, JWH 122, CB 13 și AM 2201 puși în evidență prin analize de laborator, reprezintă o amenințare pentru sănătatea populației întrucât prin consum provoacă agitație psihomotorie, tulburare psihotică, manifestări de comportament dezinhibat, dependență, efecte descrise de martorii O.C., R.R.M., C.T.N., S.P.V.

Inculpații, fiind și consumatori de plante cu efect psihoactiv, aveau cunoștință de consecințele produse prin consum, astfel că este realizată condiția impusă de art. 16 din Legea nr. 194/2011, de comitere a faptelor cu știință.

Efectuarea de către toți inculpații de operațiuni de vânzare cu astfel de produse, știind că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, este probată nu numai prin declarațiile de recunoaștere totală a inculpaților, ci și prin declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale, respectiv N.I.M., S.C., B.I.G., V.A., M.A., C.R.C., O.C., V.G., R.C., R.R.M., C.T.N., P.D., C.A.C., S.P.V., M.M., M.G.S., M.D.V., B.I., Ș.P.A., I.L.D., N.A.P.

Martorii au relatat despre operațiunile de vânzare de plante cu efecte, psihoactive (etnobotanice) efectuate de inculpați, despre relația dintre inculpații C.S. și I.I. cu ceilalți inculpați, precum și împrejurarea că legăturile cu inculpații în vederea vânzării și cumpărării de produse se făcea de cele mai multe ori telefonic.

A apreciat instanța de fond că, în drept:

- fapta inculpatului I.I. de a iniția și coordona un grup în vederea punerii în vânzare de produse cu efecte psihoactive întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C. pen.;

- fapta aceluiași inculpat de a vinde, în mod repetat, cu știință și fără autorizație, produse cu efecte psihoactive constituie infracțiunea prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- fapta aceluiași inculpat de a achiziționa autoturismul F.P. cu bani proveniți din vânzarea plantelor cu efecte psihoactive constituie infracțiunea de spălare de bani, în forma prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002;

- fapta inculpatei C.S. de a iniția și a coordona un grup în vederea punerii în vânzare de produse cu efecte psihoactive constituie infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C. pen.;

- fapta aceleiași inculpate de a vinde, în mod repetat, cu știință, produse cu efecte psihoactive, fără a deține autorizație, constituie infracțiunea prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- fapta aceleiași inculpate de a deține, fără drept, cannabis (THC) pentru consum propriu constituie infracțiunea prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000;

- fapta inculpatei D.G. de a iniția și constitui un grup infracțional în scopul efectuării de operațiuni cu produse cu efecte psihoactive, constituie infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C. pen.;

- fapta aceleiași inculpate de a vinde, cu știință, produse cu efecte psihoactive, în mod repetat și fără autorizație, constituie infracțiunea prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- fapta inculpatului S.C.C. care, în perioada primăvara anului 2012 - începutul anului 2013, a aderat la grupul infracțional constituit de inculpații I.I., C.S. și D.G., în scopul punerii în vânzare de produse cu efecte psihoactive, constituie infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C. pen.;

- fapta aceluiași inculpat de a vinde, în mod repetat, cu știință și fără autorizație, produse cu efecte psihoactive, constituie infracțiunea prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- fapta inculpatului S.V. de a adera la grupul infracțional inițiat și constituit de inculpații I.I. și C.S., în vederea punerii în vânzare de produse cu efecte psihoactive, constituie infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 139/2003, raportat la art. 323 C. pen.;

- fapta aceluiași inculpat de a vinde, în mod repetat, cu știință și fără autorizație, produse cu efecte psihoactive, constituie infracțiunea prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- fapta inculpatului S.Ș. de a adera la grupul infracțional inițiat și constituit de inculpații I.I. și C.S., în vederea punerii în vânzare de produse cu efecte psihoactive, constituie infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 139/2003, raportat la art. 323 C. pen.;

- fapta aceluiași inculpat de a vinde în mod repetat, cu știință și fără autorizație, produse cu efecte psihoactive, constituie infracțiunea prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a motivat de către instanța de fond că aderarea la grupul infracțional în vederea efectuării de operațiuni cu produse cu efecte psihoactive a inculpaților S.C.C., S.Ș. și S.V. rezultă din colaborarea strânsă dintre aceștia și inculpații I.I. și C.S. În ce privește cantitățile de produse puse în vânzare și cantitățile rămase, modul în care cei trei inculpați au acționat, respectiv prin punerea în vânzare a produselor achiziționate și deținute de inculpații I.I. și C.S., prin folosirea în activitatea ilicită, de către inculpații S.V. și S.Ș., a autoturismului F.P. aparținând inculpaților I.I. și C.S. În care se aflau depozitate produsele cu efecte psihoactive, autoturism dat de către cei doi în scopul de a facilita deplasarea la punctele de întâlnire stabilite cu persoanele interesate să cumpere. Astfel, a apreciat prima instanță că în speță este evident că inculpații S.C.C., S.V. și S.Ș. au cunoscut scopul constituirii grupului și au acceptat să ia legătura cu clienții și să vândă produsele interzise la prețurile stabilite de inculpații I.I. și C.S.

Pe de altă parte, a arătat instanța de fond că aspectele reținute rezultă din declarațiile inculpaților coroborate cu transcriptul înregistrărilor convorbirilor telefonice dintre membrii grupului.

În consecință, Tribunalul a dispus condamnarea inculpaților la pedeapsa închisorii, la individualizarea pedepselor aplicate având în vedere limitele de pedeapsă reduse cu 1/3 ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen., perioadă în care inculpații au acționat, natura produselor puse în vânzare, apte să producă consecințe grave pentru sănătatea consumatorilor, dar și atitudinea de colaborare a inculpaților cu organele de urmărire penală, în sensul recunoașterii faptelor, precum și situația personală a inculpaților.

Sub acest ultim aspect, a reținut prima instanță că deși inculpații nu au antecedente penale, cu excepția inculpatului I.I., în privința acestora nu se poate reține un comportament deosebit înainte de comiterea faptelor, în sensul art. 74 lit. a) C. pen., întrucât fiecare dintre ei au mai comis anterior fapte penale (așa cum rezultă din cazierele judiciare depuse la dosarul de urmărire penală).

Cu privire la inculpata D.G. s-a reținut că aceasta nu figurează în cazier cu sancțiuni aplicate, dar nici în cazul ei nu pot fi aplicate circumstanțe atenuante date fiind împrejurările în care a acționat, de natură să agraveze răspunderea penală și nu să o atenueze. Tribunalul nu a reținut circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen. întrucât descoperirea participanților a fost rezultatul interceptărilor telefonice, în principal, al implicării investigatorului sub acoperire și al perchezițiilor efectuate.

A mai arătat prima instanță că în favoarea inculpaților nu pot fi reținute nici dispozițiile art. 18 din Legea nr. 508/2004, astfel cum aceștia au cerut în declarațiile date în cursul urmăririi penale și în cadrul dezbaterii în fond a cauzei, motivat de faptul că au denunțat implicarea în activitatea grupului infracțional a unui polițist. Potrivit articolului menționat, reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă este consecința denunțării sau facilitării identificării și tragerii la răspundere penală a altor participanți la săvârșirea infracțiunii. Prin urmare, aplicarea beneficiului legii este legată de condiția tragerii la răspundere penală, nu numai a denunțării sau a facilitării identificării altui participant. Dacă legiuitorul ar fi urmărit să prevadă cauza de reducere fără condiție cumulativă, ar fi folosit conjuncția "sau" în economia textului. A motivat instanța de fond că tragerea la răspundere penală debutează cu momentul începerii urmăririi penale față de participant. Or, în cauză, nu s-a intrat în nicio fază procesuală care să implice răspunderea penală a persoanei denunțate. De asemenea, textul de lege se referă la denunțarea participantului la săvârșirea infracțiunii. Este vorba, prin urmare, despre infracțiunea în legătură cu care este cercetat denunțătorul. Or, din declarațiile inculpaților rezultă că actele presupuse a fi comise de persoana denunțată ar consta în consumul de produse cu efecte psihoactive oferite de inculpații I.I. și C.S., iar nu în aderarea la grup în scopul distribuirii produselor interzise de lege. Totodată, potrivit art. 23 C. pen., participantul este persoana care contribuie la săvârșirea unei fapte prevăzută de legea penală, în calitate de autor, instigator sau complice. Având în vedere definițiile date celor trei participanți în art. 24, 25, 26 C. pen., Tribunalul a constatat că faptele descrise de inculpați ca fiind comise de persoana denunțată nu sunt specifice niciuneia dintre categoriile enumerate. Astfel, persoana denunțată, conform declarațiilor inculpaților, nu a aderat la grup, ci era interesată să procure produsele cu efecte psihoactive pentru consumul propriu, nu a vândut sau favorizat în vreun fel vânzarea produselor interzise de lege și nici nu a promis înainte sau în timpul săvârșirii faptelor de către inculpați că va tăinui bunurile provenite din infracțiune sau că va favoriza pe inculpați. Eventual, persoana denunțată este răspunzătoare pentru o faptă penală de sine stătătoare, care are legătură cu faptele comise de inculpați, însă legiuitorul nu a prevăzut această situație ca o cauză de reducere a limitelor de pedeapsă în art. 18 din Legea nr. 508/2004.

În privința inculpatei C.S., Tribunalul a arătat că nu se poate reține art. 16 din Legea nr. 143/2000, întrucât denunțul său privindu-l pe același polițist nu se referă la infracțiuni legate de droguri, așa cum cere textul de lege, ci la produse cu efecte psihoactive, care intră sub incidența altei legi.

Ca modalitate de executare a pedepselor, Tribunalul, ținând seama că inculpatul I.I. are antecedente penale (cazier judiciar), fiind anterior condamnat la o pedeapsă de 4 luni de închisoare prin Sentința penală nr. 365 din 19 martie 2007 a Judecătoriei Piatra-Neamț pentru infracțiunea prevăzută de art. 181 C. pen., pentru care nu a operat reabilitarea întrucât infracțiunile din prezenta cauză le-a comis înlăuntrul termenului prevăzut de lege pentru reabilitare, a dispus ca pedeapsa aplicată acestui inculpat să fie executată în regim de detenție, comportamentul anterior al inculpatului formând primei instanțe convingerea că alegerea unei alte modalități de executare, fără privare de libertate, nu este eficientă din perspectiva scopului educativ și preventiv al pedepsei. În același sens a mai reținut instanța de fond ca fiind relevantă și conduita agresivă a inculpatului, în scopul asigurării monopolului în operațiunile cu produse cu efecte psihoactive (declarațiile martorilor V.G. și S.P.V.).

În ce o privește pe inculpata C.S., la dozarea pedepsei Tribunalul a avut în vedere că aceasta a inițiat constituirea grupului infracțional, însă la stabilirea modalității de executare a ținut seama de lipsa antecedentelor penale, de poziția procesuală sinceră și de posibilitatea îndreptării conduitei sale, printr-o supraveghere atentă pe o perioadă de timp determinată, în condițiile prevăzute de art. 86

1

C. pen., care reglementează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Pentru inculpata D.G., de asemenea Tribunalul a apreciat că o conduită pro-socială poate fi obținută printr-o supraveghere atentă exercitată de un organ abilitat de lege în condițiile prevăzute de art. 86

1

C. pen. La această concluzie a ajuns prima instanță având în vedere lipsa antecedentelor penale și faptul că inculpata, prin recunoașterea totală în fața instanței de judecată, și-a asumat răspunderea pentru încălcarea legii și a realizat consecințele faptelor sale.

A mai reținut instanța de fond că, în situația dată, perioada de arest preventiv executată este suficientă pentru a considera că pronunțarea condamnării constituie prin ea însăși un avertisment și că inculpata nu va mai comite alte infracțiuni.

Pentru inculpații S.C.C., S.V. și S.Ș., Tribunalul a făcut de asemenea aplicarea art. 86

1

C. pen., ținând seama că aceștia nu figurează cu condamnări anterioare, că au avut o atitudine sinceră și în cursul urmăririi penale, apreciindu-se, totodată, că perioada de arest preventiv executată este suficientă pentru a-i avertiza asupra consecințelor comiterii de noi infracțiuni.

S-a arătat că măsurile de supraveghere ce urmează a fi impuse în cazul inculpaților C.S., D.G., S.C.C., S.V. și S.Ș. constituie o garanție a îndreptării conduitei lor.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., Tribunalul a atras atenția inculpaților cu privire la care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei asupra revocării măsurii prevăzute de art. 86

1

C. pen., în cazul săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare sau al neîndeplinirii cu rea-credință a obligațiilor stabilite prin hotărâre.

Ca și consecință a aplicării măsurii suspendării sub supraveghere a executării pedepselor principale, s-a dispus suspendarea executării și a pedepselor accesorii aplicate inculpaților, constând în interzicerea dreptului de a fi aleși în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat. Referitor la inculpatul I.I. s-a precizat că suspendarea executării pedepsei accesorii nu operează, întrucât în privința sa s-a dispus executarea pedepsei prin privare de libertate.

Tot ca urmare a suspendării sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaților C.S., D.G., S.C.C., S.V. și S.Ș., Tribunalul a revocat arestarea preventivă a acestora și a dispus punerea lor de îndată în libertate și deducerea perioadei de reținere și arest preventiv, conform dispozițiilor art. 350 alin. (1) C. proc. pen., 350 alin. (3) C. proc. pen. și art. 88 C. pen.

În cazul inculpatului I.I., în baza art. 350 C. proc. pen., Tribunalul a menținut arestarea preventivă și a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive.

Cu privire la bunurile folosite de inculpați pentru comiterea infracțiunilor, precum și cu privire la cele rezultate din infracțiune, instanța de fond a dispus confiscarea, în conformitate cu art. 118 alin. (1) lit. b) și e) C. pen.

În acest sens s-a reținut că organele de urmărire penală, prin ordonanțele din 25 februarie 2013 și 01 februarie 2013 au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor găsite și ridicate la percheziția domiciliară, respectiv asupra sumelor de 1.441 RON (ridicată de la inculpații I.I. și C.S.), 5.000 RON (ridicată de la inculpata D.G.) și asupra telefoanelor considerate a fi fost folosite la comiterea faptelor, aparatului foto, camerei video, laptop-ului și IPad-ului găsite la domiciliul inculpatei C.S., respectiv asupra autoturismelor marca A.R. și F.P.

Tribunalul a apreciat că sumele de bani descoperite la percheziție se impune a fi confiscate, fiind obținute din vânzarea produselor cu efecte psihoactive. A reținut prima instanță că proveniența lor ilicită rezultă din faptul că inculpații C.S. și I.I. nu desfășurau o activitate din care să obțină venituri, iar suma de 5.000 RON a fost găsită în apartamentul închiriat în municipiul F. de inculpata D.G., apartament în care au fost descoperite și fragmente vegetale similare celor care au făcut obiectul vânzării. De altfel, inculpata - în faza de judecată - a recunoscut în totalitate situația de fapt, așa cum a fost reținută în rechizitoriu și cum este probată de probele administrate în cursul urmăririi penale.

A mai apreciat prima instanță că în cauză s-a dovedit, de asemenea, că autoturismul F.P. a fost cumpărat de inculpatul I.I. cu bani proveniți din vânzarea produselor cu efect psihoactiv și că a fost folosit pentru transportul produselor în diferite puncte, în scopul de a fi vândute. Totodată, autoturismul A.R. a fost folosit pentru depozitarea produselor cu efect psihoactiv (declarații inculpați).

A constatat Tribunalul că fac obiectul confiscării și sumele obținute din vânzarea produselor cu efect psihoactiv, calculate prin luarea în considerație a cantității de produse cumpărată lunar (600 pliculețe, conform declarațiilor inculpaților, în care intrau atât cele cumpărate de la inculpata D.G., cât și cele cumpărate de la diverși distribuitori, conform declarațiilor inculpaților S.C.C. și C.S.) și a prețului de vânzare (20 RON/pliculeț, potrivit declarațiilor inculpaților), dar și a perioadei care a făcut obiectul cercetărilor.

În cazul inculpatei D.G., care vindea produsele cu efecte psihoactive inculpaților C.S. și I.I., prețul ce a fost avut în vedere de instanța de fond a fost de 5 RON/pliculeț, astfel cum rezultă din declarațiile inculpaților S.C.C. și C.S., precum și din declarațiile de recunoaștere totală ale inculpatei D.G., dar și perioada de numai 6 luni în care aceasta a vândut inculpaților I.I. și C.S. produsele interzise. A arătat prima instanță că, în cazul inculpatei D.G. nu se poate reține un an de zile de activitate infracțională în grupul constituit, având în vedere că din probe rezultă că timp de 6 luni a întrerupt în legătură cu C.S. (declarațiile inculpaților S.C.C. și C.S.). Aceeași împrejurare este reținută și în rechizitoriu, cu aproximarea perioadei de întrerupere.

Pe de altă parte, a reținut instanța de fond că măsura de siguranță a confiscării sumelor obținute din vânzarea produselor cu efecte psihoactive deținute de inculpații C.S. și I.I. privește pe acești doi inculpați, dar și pe inculpații S.C.C., S.V. și S.Ș., întrucât toți au efectuat operațiuni de vânzare în interesul grupului infracțional constituit.

Din transcriptul înregistrărilor convorbirilor telefonice rezultă că, pentru desfășurarea activității ilicite, inculpații luau legătura telefonic între ei, precum și cu persoanele care și-au manifestat intenția de a cumpăra. Cum textul de lege obligă la confiscarea bunurilor folosite în orice mod la comiterea infracțiunilor (art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen.), iar telefoanele au constituit, în concret, un mijloc important în realizarea, tranzacțiilor ilicite, Tribunalul a apreciat că se impune confiscarea lor, cu precizarea că dispoziția de confiscare privește numai telefoanele care apar în transcriptele înregistrării convorbirilor telefonice și care aparțin inculpaților I.I., C.S., S.C.C., S.V. și D.G. În privința telefoanelor care nu apar în transcripte, s-a dispus restituirea lor către inculpați, după caz, întrucât nu s-a dovedit dincolo de orice îndoiala că au fost folosite pentru comiterea infracțiunilor. Referitor la telefonul ridicat în vederea confiscării de la inculpata D.G., Tribunalul a precizat că aceasta nu a recunoscut în cursul urmăririi penale că i-ar aparține, însă s-a dovedit contrariul prin probele administrate în cursul urmăririi penale, însușite de inculpată și prin recunoașterea totală în declarația dată în fața instanței.

Cu privire la celelalte bunuri ridicate de la domiciliul inculpatei C.S. (respectiv, un I.A., aparat foto S., cameră video S., laptop I.) s-a arătat că acestea nu pot fi confiscate întrucât nu s-a reținut în rechizitoriu și nici din probe nu rezultă că ar fi fost folosite la comiterea faptelor sau că ar fi fost achiziționate cu bani proveniți din vânzarea produselor cu efecte psihoactive, mai ales că nu se cunoaște momentul achiziționării lor (anterior sau după începerea activității infracționale).

Comenzile online, ca și modalitate de comitere a faptelor, au fost recunoscute de inculpata C.S., cu precizarea însă că era ajutată de alte două persoane, dar din probe nu rezultă că se opera de la laptop-ul ridicat la percheziție.

Fragmentele vegetale și cele prelevate descoperite la percheziție și neconsumate în analizele de laborator (rapoartele de constatare tehnico-științifice, însoțite de procesele-verbale de predare-primire) au fost de asemenea confiscate.

Din procesele verbale din datele de 20 martie 2013 rezultă că la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Vrancea au fost depuse următoarele bunuri ridicate în vederea confiscării:

- iPhone model A, ridicat de la inculpata D.G.;

- un cântar electronic D.;

- o râșniță (grinder) metalic;

- două cutii carton negre inscripționate O.;

- 218 punguțe plastic autosigilante;

- 2 etichete cartonate cu inscripția "C.A." Aromatizant și U.S.;

- 2 pliculețe cu semințe, ridicate de la inculpatul I.I. și 34 pliculețe albe autosigilante inscripționate "P.M.";

- telefon S. și cartela SIM C.;

- telefon N. și cartela SIM C.;

- telefon G. și cartela SIM C.;

- telefon N. și cartela SIM C.;

- telefon F. și cartela SIM C.;

- telefon N.6.;

- telefon N. și cartela SIM;

- telefon N.N.;

- telefon N.O.;

- telefon N.6. și cartela SIM;

- telefon N.6. și cartela SIM;

- telefon C.;

- telefon B.;

- telefon M.;

- I.A.;

- aparat foto S.;

- cameră Video S.;

- laptop I.

S-a mai constatat de prima instanță că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea sistemului național de date genetice judiciare, întrucât infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpaților nu se regăsesc în anexa legii ce cuprinde infracțiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

În baza art. 191 C. proc. pen., s-a dispus obligarea inculpaților la plata de cheltuieli judiciare către stat.

În privința inculpatului V.L.C., trimis în judecată împreună cu ceilalți inculpați pentru fapte de aderare la grupul infracțional în vederea comiterii de infracțiuni și de efectuare de operațiuni cu produse cu efecte psihoactive, Tribunalul a disjuns cauza, în conformitate cu dispozițiile art. 38 C. proc. pen., apreciindu-se că disjungerea este impusă de faptul că inculpatul s-a sustras de la judecată și că în privința acestuia este necesară administrarea de probe, iar această situație poate întârzia, apreciabil judecata față de ceilalți inculpați aflați în stare de arest preventiv.

Împotriva Sentinței penale nr. 98 din 22 aprilie 2013 a Tribunalului Vrancea au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vrancea și inculpații I.I., C.S. și D.G.

Procurorul a criticat sentința penală pronunțată de Tribunalul Vrancea ca fiind netemeinică atât sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului I.I., pe care a apreciat-o ca fiind prea blândă în raport cu infracțiunile săvârșite, cât și în ceea ce privește modalitatea de executare stabilită de prima instanță pentru inculpații C.S., D.G., S.C.C. și S.V.

S-a arătat în dezvoltarea motivelor de recurs că, pe lângă scopul represiv, pedeapsa are și o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală și judiciară atât în ceea ce pr