Decizia nr. 969/2014 — ÎCCJ, Secția penală · Dosar nr. 5128/62/2013 — recurs împotriva sentinței nr. 706/2013 a Tribunalului București

La data de 17 mai 2013, inculpatul P.M.C. s-a recomandat cu numele "M.C." și le-a pretins martorilor-denunțători B.M.B. și B.M.N., administratorul S.C. C.I.E.V. S.R.L.Covasna, jud. Covasna, participantă la "Programul de stimulare a parcului auto național" derulat prin Administrația Fondului pentru Mediu, suma de 650 RON pentru fiecare tichet suplimentar utilizabil la acest program, lăsând să se înțeleagă că are influența necesară asupra funcționarilor din cadrul Ministerului Mediului pentru a-i determina să le acorde 400 de tichete în plus față de cele distribuite inițial, suma totală pretinsă nelegal fiind de 260.000 RON (aproximativ 59.000 euro). În desfășurarea acestei activități inculpatul P.M.C. a beneficiat de ajutorul inculpatului I.A.R., care, în urma solicitării și urmând indicațiile date de inculpatul P.M.C., la datele de 19 iunie 2013 și 20 iunie 2013 l-a însoțit pe martorul B.M.B. la sediul Administrației Fondului pentru Mediu din București în scopul ridicării a 200 de tichete suplimentare și preluării de la acesta a sumei de 130.000 RON pretinsă nelegal de inculpatul P.M.C. Instanța de fond a reținut că la data de 16 mai 2013, S.C. C.I.E.V. S.R.L. Covasna, jud. Covasna, administrată de martorul-denunțător B.M.N., a depus la sediul A.F.M. București dosarul de validare în calitate de colector. În ziua următoare, la data de 17 mai 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat telefonic pe B.M.N., s-a prezentat cu numele "M.C." și i-a solicitat o întâlnire în București pentru a discuta o afacere. Martorul i-a indicat să se întâlnească cu fiul său B.M.B., aflat întâmplător în București la data respectivă, astfel că întâlnirea a avut loc în aceeași zi la Cafeneaua D. din Campusul Regie. Cu prilejul acestei întâlniri, inculpatul i-a spus martorului B.M.B. că știe despre participarea sa la Programul RABLA 2013 și, prin relațiile pe care le are la Ministerul Mediului, îi poate procura un număr de 400 de tichete suplimentare, cu condiția achitării sumei de 650 RON pentru fiecare bucată. Martorul B.M.B. s-a arătat interesat de propunere, astfel că inculpatul i-a cerut să-i trimită o copie a certificatului de înregistrare a societății, i-a dat numărul său de telefon și i-a atras atenția să dea dovadă de discreție maximă. În data de 18 mai 2013, cei doi s-au întâlnit din nou și, la solicitarea martorului B.M.C. de a-i descrie modalitatea în care va intra în posesia tichetelor suplimentare, inculpatul i-a relatat că, inițial, trebuie să valorifice tichetele primite în prima etapă a programului iar cu ocazia deplasării în București pentru efectuarea decontului, se va întâlni cu o persoană de încredere, căreia îi va arăta că deține suma pretinsă anterior, urmând să predea banii doar după obținerea tichetelor suplimentare. Cu aceeași ocazie, inculpatul i-a solicitat martorului să-i trimită certificatul de înregistrare al societății pe numele "M.C.", la o adresă din București, care s-a dovedit inexactă. În zilele următoare, între inculpat și martorul B.M.B. au avut loc mai multe schimburi de mesaje telefonice tip SMS având ca obiect trimiterea documentului sus menționat și referiri la data distribuirii primei tranșe de tichete. În ziua de 07 iunie 2013, cu ocazia unei întâlniri ce a avut loc într-o parcare din apropierea cafenelei D., după consultarea mai multor liste cu colectori, inculpatul l-a anunțat pe martorul B.M.B. că în prima etapă i-au fost repartizate 25 de tichete, iar cele suplimentare le va primi în două tranșe de câte 200 tichete. După această întâlnire, martorul B.M.B. s-a deplasat la sediul A.F.M., a semnat protocolul de distribuire a tichetelor valorice nr. 153 din 07 iunie 2013 și a primit un număr de 17 tichete, ale căror serii de identificare au fost consemnate într-un proces-verbal. În dimineața zilei de 08 iunie 2013, în aceeași locație, martorul B.M.B. s-a întâlnit din nou cu inculpatul P.M.C. și i-a înmânat o cerere de distribuire a 200 de tichete suplimentare, pe care a completat-o personal, a semnat-o și ștampilat-o dar, la solicitarea expresă a inculpatului, nu a datat-o. În zilele următoare, martorul B.M.B. a realizat procedurile de validare a celor 17 tichete în programul informatic PSIPAN iar în dimineața zilei de 19 iunie 2013 s-a deplasat în București pentru a realiza decontul și pentru a ridica cele 200 de tichete suplimentare. Inițial, martorul B.M.B. s-a întâlnit în cafeneaua E. cu inculpații P.M.C. și I.A.R. și a aflat că acesta din urmă îl va însoți la sediul A.F.M. cu scopul de prelua de la el suma de 130.000 RON. Cu această ocazie, inculpatul P.M.C. i-a relatat martorului că, după obținerea decontului, va trebui să-l predea directorului D.V. și l-a asigurat că totul a fost rezolvat în prealabil, inclusiv depunerea cererii pentru distribuirea celor 200 de tichete suplimentare, lăsată lui în data de 08 iunie 2013. La finalul discuției, martorul B.M.B. și inculpatul I.A.R., care s-a prezentat cu numele "D.", s-au urcat în autoturismul primei persoane cu intenția de a se deplasa la sediul A.F.M., moment în care cel din urmă i-a cerut martorului să-i arate suma de 130.000 RON. După ce a vizualizat banii aflați într-o borsetă, inculpatul I.A.R. și-a exprimat dorința de a-i număra, dar a fost refuzat de martor, cu motivația că va realiza această activitate după primirea tichetelor suplimentare. În jurul prânzului, martorul B.M.B. a obținut decontul în format de hârtie de la un angajat al compartimentul IT și l-a predat învinuitului D.V., care l-a întrebat despre cererea de distribuire a tichetelor suplimentare. Martorul i-a răspuns învinuitului că documentul ar trebui să fie la el, moment în care acesta a verificat o listă cu mai multe societăți subliniate cu culoarea verde, i-a precizat că totul este în regulă și i-a cerut să vină după tichete în data de 25 iunie 2013. În urma insistențelor martorului B.M.B. de a primi tichetele mai repede, învinuitul i-a spus că poate primi tichetele pe 20 iunie 2013, dată care i-a fost confirmată și de inculpatul P.M.C. prin intermediul unui schimb de mesaje SMS. În aceeași zi, în jurul orei 19:00, martorul B.M.B. și inculpatul I.A.R. s-au deplasat din nou la sediul A.F.M. în scopul de a primi tichetele suplimentare, însă învinuitul D.V. i-a spus primei persoane că îl poate ajuta doar a doua zi, după prânz. În data de 20 iunie 2013, în jurul orelor 13:00, în urma unor comunicări SMS, martorul B.M.B. s-a întâlnit cu inculpatul I.A.R., s-au deplasat împreună cu autoturismul la sediul A.F.M., iar acesta din urmă l-a sfătuit pe martor să meargă la directorul D.V. iar dacă este întrebat de oamenii de ordine despre scopul vizitei să nu spună că a venit după tichete. După o așteptare de câteva ore pe holul etajului II, învinuitul D.V. l-a condus pe martor într-o încăpere alăturată biroului său, unde a semnat procesul-verbal de distribuire și a primit 200 de tichete, după care i-a cerut să ascundă tichetele pentru a nu fi văzute de ceilalți colectori. După primirea acestor tichete suplimentare, martorul B.M.B. s-a întors la mașina sa și i-a spus inculpatului I.A.R. - care în tot acest interval îl așteptase la autoturism - că a primit tichetele, după care au plecat împreună spre o destinație necunoscută, urmând ca martorul să-i remită inculpatului I.A.R. suma de 130.000 RON. Pe drum, inculpatul I.A.R. a supravegheat atent traficul rutier și, având suspiciuni că este urmărit, a ales un traseu printre blocuri, cu străduțe strâmte și sensuri unice. Deși martorul B.M.B. se afla sub supravegherea organului de urmărire penală, acțiunea inițiată de inculpat a avut ca rezultat pierderea pentru moment a contactului vizual și audio cu martorul, ceea ce a determinat intervenția organelor de cercetare pentru constatarea infracțiunii flagrante înainte ca inculpatul I.A.R. să intre în posesia sumei de 130.000 RON. Cu ocazia percheziției corporale efectuate asupra inculpatului I.A.R., au fost identificate asupra sa telefonul marca S. cu nr. 0755.xxx.xxx, destinat exclusiv convorbirilor cu persoanele implicate în activitatea infracțională, precum și două bilețele primite de la inculpatul P.M.C., care conțineau datele de identificare și numerele de telefon a încă trei persoane aflate în situații similare cu B.M.B., cu care trebuia să se întâlnească în data de 20 iunie 2013 în scopul preluării sumelor, de bani pretinse nelegal.

La sfârșitul lunii mai 2013 și în data de 08 iunie 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat personal pe martorul S.M., administratorul S.C. M.G. S.R.L. Târgu-Mureș, s-a prezentat cu numele "C.", l-a lăsat pe acesta să înțeleagă că are influența necesară asupra funcționarilor din cadrul Administrației Fondului pentru Mediu pentru a-i obține tichete suplimentare utilizabile în Programul "Rabla 2013" și la data de 20 iunie 2013 i-a pretins, prin intermediul coinculpatului I.A.R., suma de 650 RON/tichet, respectiv suma de 32.500 RON în total (aproximativ 7.390 euro). La solicitarea inculpatului P.M.C., în dimineața zilei de 20 iunie 2013 inculpatul I.A.R. s-a întâlnit cu martorul S.M., administratorul S.C. M.G. S.R.L. Târgu Mureș, la recepția Hotelului O. din București în scopul de a-i transmite prețul de 650 RON pentru fiecare tichet suplimentar din cele 50 solicitate anterior și de a prelua de la acesta suma de 32.500 RON pretinsă nelegal. Instanța de fond a mai reținut că la data de 17 mai 2013, martorul S.M., în calitate de asociat și administrator al S.C. M.G. S.R.L. Târgu-Mureș, a depus documentația necesară la sediul A.F.M. în vederea validării ca și colector. La sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie 2013, înainte de semnarea protocolului și ridicarea primei tranșe de tichete, martorul S.M. a fost contactat telefonic de inculpatul P.M.C., care i-a propus să se întâlnească personal pentru a discuta o afacere. Întâlnirea a avut loc în municipiul Târgu-Mureș iar cu această ocazie, inculpatul s-a recomandat martorului cu numele "C.", i-a spus că are cunoștințe în rândul conducerii A.F.M. și că îl poate ajuta în rezolvarea problemelor ce pot apărea în derularea Programului RABLA, inclusiv obținerea de tichete suplimentare, oricâte dorește. Martorul S.M. s-a arătat interesat de obținerea a 50 de tichete suplimentare, inculpatul a fost mulțumit, dar nu și-a precizat pretențiile financiare pentru serviciul său. În data de 08 iunie 2013, martorul S.M. s-a deplasat .la sediul A.F.M., unde a semnat protocolul și procesul-verbal prin care a primit 6 tichete. După terminarea acestor activități, martorul s-a întâlnit cu inculpatul P.M.C. la o terasă din apropiere iar cu această ocazie, ultimul s-a angajat din nou că-i va obține tichete suplimentare, sens în care i-a cerut martorului să completeze o cerere pentru 50 tichete cu toate datele necesare, mai puțin data calendaristică, angajându-se că se va ocupa el de depunere și aprobare. Nici la această întâlnire inculpatul nu și-a precizat pretențiile financiare, dar a lăsat să se înțeleagă că trebuie plătit. Pentru că aplicația PSIPAN nu îi permitea introducerea datelor informatice în program, în data de 19 iunie 2013, martorul S.M. s-a deplasat la sediul A.F.M., unde, în jurul orelor 20:00, a reușit cu ajutorul angajaților IT să obțină decontul. În continuare, martorul a completat o cerere pentru distribuirea a 200 de tichete suplimentare și a predat-o, împreună cu decontul, învinuitului D.V., care i-a spus să vină după tichete în data de 25 iunie 2013, deși acestea se vor epuiza până atunci. În dimineața de 20 iunie 2013, martorul S.M. a revenit la sediul A.F.M. în speranța că va obține tichetele suplimentare iar prin mesaje SMS a stabilit cu inculpatul P.M.C. să se întâlnească la Hotelul S.O. pentru a discuta această problemă. În schimb, după ora 10:00, în locația respectivă a venit inculpatul I.A.R., care l-a asigurat că va obține tichetele solicitate dacă va achita suma de 650 RON pentru fiecare tichet. Martorul S.M. a încercat să negocieze prețul tichetelor, acțiune pe care inculpatul I.A.R. a adus-o la cunoștința coinculpatului P.M.C. prin mesaje SMS, însă prețul a rămas neschimbat pentru această fază a programului. Martorul nu a acceptat acest preț și s-a reîntors la sediul A.F.M., unde a continuat să primească mesaje SMS de la inculpatul P.M.C. pentru a accepta propunerea. În data de 20 iunie 2013, martorul S.M. nu s-a mai întâlnit cu inculpații P.M.C. și I.A.R. însă cu ocazia constatării infracțiunii flagrante, asupra acestuia din urmă s-a găsit un bilețel scris olograf care conținea denumirea S.C. M.G. S.R.L., numărul de tichete solicitate de martor (50), prețul (650 RON), suma totală de încasat (32.500 RON), prețul tichetului pentru următoarea etapă de distribuire (450 RON) și nr. de telefon al martorului - 0742.xxx.xxx, înscrisul fiind ridicat de organele de cercetare de la inculpatul I.A.R.

La începutul lunii mai 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat pe martorul-denunțător P.V., reprezentantul S.C. I.M. S.R.L. Sebeș, jud. Alba, s-a prezentat cu numele "B.", i-a lăsat să se înțeleagă că are influența necesară asupra funcționarilor din cadrul Administrației Fondului pentru Mediu pentru a-i obține 200 tichete suplimentare utilizabile în Programul "Rabla 2013" și i-a pretins suma de 650 RON/tichet, în total 130.000 RON (aproximativ 29.500 euro). Instanța a reținut că la începutul lunii mai 2013, înainte de demararea Programului RABLA 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat telefonic pe martorul-denunțător P.V., administratorul S.C. I.M. S.R.L. Sebeș, jud. Alba, și i-a solicitat o întâlnire, ce a avut loc la sediul societății. În această locație, inculpatul s-a recomandat cu numele "B.", a afirmat că este trimis de reprezentanții A.F.M.-ului și îi poate obține un număr de 200 de tichete suplimentare dacă îi plătește 650 RON/tichet, adică 130.000 RON. Deoarece martorul nu a răspuns concret propunerii, inculpatul i-a cerut să-l contacteze telefonic dacă se decide să apeleze la serviciile sale. În prima tranșă, martorul P.V. a obținut 7 tichete, iar după introducerea datelor în programul PSIPAN, la data de 19 iunie 2013 a venit în București pentru a face decontul și pentru a obține tichete suplimentare. În acest sens, în jurul orelor 13:30, martorul s-a întâlnit în incinta C. Militari cu inculpatul P.M.C. și i-a spus că are asupra sa suma de. 30.000 euro pe care i-o va da numai după primirea tichetelor suplimentare. În aceste condiții, inculpatul i-a indicat martorului să se ducă la directorul D.V., deoarece totul este aranjat și va obține 200 de tichete suplimentare. În jurul orelor 15:00, martorul P.V. a obținut decontul și l-a înmânat învinuitului D.V. împreună cu cererea de distribuire a 200 de tichete, fără a purta alte discuții. Pentru a afla data primirii tichetelor, martorul l-a contactat telefonic pe inculpatul P.M.C., care i-a transmis să se cazeze până a doua zi în București, când trebuia să primească tichetele. În aceeași seară, martorul P.V. s-a cazat la Hotelul S.O. și, în jurul orelor 20:30, s-a întâlnit în acea locație cu inculpatul P.M.C., care i-a cerut să se prezinte a doua zi la orele 09:30 la sediul A.F.M., unde va fi strigat de pe o listă pentru a-și ridica tichetele. Tot atunci, s-a convenit ca, după obținerea tichetelor, martorul să predea banii în recepția hotelului. În data de 20 iunie 2013, martorul s-a prezentat la sediul A.F.M., a așteptat toată ziua tichetele suplimentare dar nu le-a primit, în ciuda promisiunilor transmise prin SMS de inculpatul P.M.C. care, după ora 17:00 nu i-a mai răspuns la telefon. Asupra inculpatului I.A.R. a fost găsit un bilețel pe care erau scrise olograf "V., 200 x 650 = 130.000, HOTEL O., VIZAVI DE B.", ceea ce demonstrează că inculpatul respectiv trebuia să se întâlnească cu denunțătorul pentru a primi suma de 130.000 RON pretinsă nelegal, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat, în condițiile în care inculpatul a fost reținut de organele de cercetare.

La data de 10 iunie 2013, în timp ce se afla în parcarea Restaurantului M. situat la ieșirea din mun. București spre mun. Pitești, inculpatul P.M.C. a lăsat să se înțeleagă că are influența necesară asupra funcționarilor din cadrul Administrației Fondului pentru Mediu pentru a-i obține 200 de tichete suplimentare utilizabile în Programul "Rabla 2013" și i-a pretins martorului-denunțător M.D.M., reprezentantul S.C. E. S.R.L. Beiuș, jud. Bihor, suma de 650 RON/tichet, în total 130.000 RON (aproximativ 29.500 euro). Din înscrisurile existente la dosarul de urmărire penală, Tribunalul a reținut că S.C. E. S.R.L. Beiuș, jud. Bihor, reprezentată de martorul-denunțător M.D.M., a fost validată în calitate de colector la Programul RABLA 2013 iar la data de 10 iunie 2013 martorul s-a prezentat la sediul A.F.M. din București, a încheiat protocolul și a ridicat pe bază de proces-verbal un număr de 9 tichete. Întorcându-se spre domiciliu cu autoturismul condus de martorul R.V.D., acesta din urmă a oprit, conform unei înțelegeri telefonice anterioare, în parcarea Restaurantului M. situat la ieșirea din mun. București către Pitești, pentru a discuta cu inculpatul P.M.C. Cu această ocazie, inculpatul s-a prevalat de cunoștințele sale în rândul funcționarilor A.F.M. și i-a spus martorului R.V.D. că îi poate obține 200 de tichete suplimentare cu condiția achitării sumei de 650 RON pentru fiecare dintre acestea. Martorul R.V.D. a comunicat oferta și martorului-denunțător M.D.M., care a acceptat-o și, la solicitarea inculpatului, a completat și i-a înmânat o cerere de distribuire tichete cu toate datele necesare, mai puțin data și numărul de tichete solicitate. În dimineața zilei de 19 iunie 2013, având asupra sa suma de 110.000 RON destinată inculpatului P.M.C., martorul M.D.M. a venit la sediul A.F.M. din București, a realizat decontul la biroul IT la ora 09:54, a completat o nouă cerere prin care a solicitat 150 tichete suplimentare și a înmânat ambele documente învinuitului D.V., care i-a spus că tichetele se eliberează la parterul clădirii. După o așteptare de câteva ore, martorul M.D.M. l-a contactat telefonic pe inculpatul P.M.C., iar acesta i-a recomandat să se cazeze peste noapte în București, deoarece va primi tichetele a doua zi. Martorul M.D.M. s-a cazat la Pensiunea Casa Mică, aspect adus telefonic la cunoștința inculpatului P.M.C., care a promis că îl va vizita în locația respectivă, fără a realiza acest lucru. În data de 20 iunie 2013, martorul M.D.M. a așteptat primirea tichetelor iar în jurul orelor 16:00, martorul H.R., purtătorul de cuvânt al A.F.M., le-a comunicat colectorilor că distribuirea tichetelor suplimentare se va realiza doar la data de 25 iunie 2013, astfel că acesta s-a deplasat la domiciliu. În data de 20 iunie 2013, M.D.M. nu s-a întâlnit și nu a mai luat legătura telefonic cu inculpatul P.M.C., astfel încât nu i-a putut preda suma pretinsă nelegal pentru cele 150 de tichete solicitate. Instanța de fond a mai reținut că asupra inculpatului I.A.R. a fost găsit un bilețel pe care erau scrise olograf, printre altele, denumirea societății E., numărul de telefon al martorului M.D.M., o schiță cu poziționarea Pensiunii Casa Mică și suma de 52.000 RON corespunzătoare a 80 de tichete, ce demonstrează că inculpatul respectiv trebuia să se întâlnească cu denunțătorul pentru a primi suma pretinsă nelegal, dar acest lucra nu s-a mai întâmplat datorită intervenției organelor de cercetare penale.

La data de 10 iunie 2013, după ce s-a prezentat cu numele "A." și a lăsat să se înțeleagă că are influența necesară asupra funcționarilor din cadrul Administrației Fondului pentru Mediu pentru a obține tichete suplimentare în cadrul Programului "Rabla 2013", inculpatul P.M.C. i-a pretins martorului-denunțător M.I.P., administratorul S.C. A.R. S.R.L.Târgu-Jiu și S.C. B.R. S.R.L. Târgu-Jiu, suma de 150 euro sau 700 RON/tichet, redusă în aceeași zi la 650 RON/tichet pentru a-i obține câte 200 de tichete suplimentare pentru fiecare societate, suma pretinsă nelegal în aceste împrejurări fiind de 260.000 RON (aproximativ 59.000 euro).

În cursul lunii iunie 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat pe martorul-denunțător C.O., administratorul S.C. O.I. S.R.L. Aninoasa, jud. Hunedoara și S.C. R.T. S.R.L. Aninoasa, s-a prezentat cu numele "A." și, după ce a lăsat să se înțeleagă că are influența necesară asupra funcționarilor din cadrul Administrației Fondului pentru Mediu, i-a promis obținerea a 100 de tichete suplimentare utilizabile în Programului "Rabla 2013" cu condiția achitării sumei de 650 RON/tichet, respectiv suma totală de 65.000 RON (aproximativ 14.770 euro).

La jumătatea lunii mai 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat pe martorul-denunțător O.M.D., administratorul S.C. A.M. S.R.L. Focșani, jud. Vrancea, participantă la Programul "Rabla 2013", s-a prezentat acestuia cu numele "B.", i-a lăsat să se înțeleagă că are influența necesară asupra funcționarilor din cadrul Administrației Fondului pentru Mediu pentru a-i obține 200 tichete suplimentare și i-a pretins în acest scop câte 650 RON/tichet, adică suma totală de 130.000 RON (aproximativ 29.500 euro).

La începutul lunii mai 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat pe martorul-denunțător M.A., administratorul S.C. M.R. S.N.C. Buzău, participantă la Programul "Rabla 2013", s-a prezentat acestuia cu numele "B.", i-a lăsat să se înțeleagă că are influența necesară asupra funcționarilor din cadrul Administrației Fondului pentru Mediu pentru a-i obține 200 tichete suplimentare și i-a pretins în acest scop câte 650 RON/tichet, adică suma totală de 130.000 RON (aproximativ 29.500 euro).

În cursul lunilor aprilie, mai și iunie 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat pe martorul-denunțător P.M., administratorul S.C. C.M.E. S.R.L. București, s-a prezentat cu numele "M.", i-a lăsat să se înțeleagă că are influența necesară asupra funcționarilor din cadrul Administrației Fondului pentru Mediu pentru obținerea tichetelor suplimentare participante la Programul "Rabla 2013" și i-a pretins suma de 650 RON/tichet, rezultând suma totală de 325.000 RON (aproximativ 73.860 euro) pentru cele 500 tichete solicitate de denunțător.

La data de 01 mai 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat pe martorul-denunțător S.E., reprezentantul S.C. E. S.R.L. Târgu-Mureș, s-a prezentat cu numele "C.", i-a lăsat să se înțeleagă că are influența necesară asupra funcționarilor din cadrul Administrației Fondului pentru Mediu pentru obținerea de tichete suplimentare participante la Programul "Rabla 2013" și i-a pretins suma de 650 RON/tichet, rezultând suma totală de 130.000 RON (aproximativ 29.500 euro) pentru 200 tichete.

La data de 03 iunie 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat pe martorul-denunțător B.C., administratorul S.C. A.C.M. S.R.L. Răucești, jud. Neamț, participantă la Programul "Rabla 2013", i-a creat convingerea că are influența necesară asupra funcționarilor din cadrul Administrației Fondului pentru Mediu pentru a obține un număr de 200 tichete suplimentare și i-a pretins în acest scop câte 150 euro/tichet, în total 30.000 euro iar în data de 20 iunie 2013 și-a redus pretențiile la 100 euro/tichet, adică 20.000 euro.

În prima jumătate a lunii mai 2013 și la data de 10 iunie 2013, inculpatul P.M.C. s-a întâlnit personal cu martorul B.E., administratorul S.C. M.I. S.R.L. Turda, jud. Cluj, i-a lăsat să se înțeleagă că are influența necesară asupra funcționarilor din cadrul Administrației Fondului pentru Mediu pentru a-i obține 200 de tichete suplimentare utilizabile în Programul "Rabla 2013" și i-a pretins în acest scop suma de 650 RON/tichet, adică 130.000 RON în total (aproximativ 29.500 euro).

În prima jumătate a lunii iunie 2013, inculpatul P.M.C. s-a întâlnit personal cu martorul F.C.A., administratorul S.C. A.F. S.R.L. Alexandria, jud. Teleorman, i-a lăsat să se înțeleagă că are influența necesară asupra funcționarilor din cadrul Administrației Fondului pentru Mediu pentru a-i obține 200 de tichete suplimentare utilizabile în Programul "Rabla 2013" și i-a pretins în acest scop suma de 650 RON pentru fiecare tichet suplimentar, adică 130.000 RON în total (aproximativ 29.500 euro).

În cursul lunii mai 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat pe martorul-denunțător S.Z., administratorul S.C. A.M. S.R.L. Focșani, jud. Vrancea, s-a prezentat cu numele "M.C." și, după ce a lăsat să se înțeleagă că are influența necesară asupra funcționarilor din cadrul Administrației Fondului pentru Mediu, i-a promis obținerea a 200 de tichete suplimentare utilizabile în Programul "Rabla 2013" cu condiția achitării sumei de 650 RON/tichet, respectiv suma totală de 130.000 RON (aproximativ 29.500 euro). Tribunalul a reținut că inculpatul P.M.C. și-a luat numeroase măsuri de precauție, în sensul că nu și-a declinat identitatea reală (s-a prezentat cu numele M.C., B., A., M.), a utilizat mai multe posturi telefonice mobile cu cartele prepay destinate strict comunicării, preponderent prin mesaje SMS, cu colectorii și cu coinculpatul I.A.R., acesta din urmă prezentându-se și el sub un alt nume, tocmai în scopul de a nu fi identificați, a evitat să dea amănunte prin telefon, preferând să se întâlnească personal cu colectorii, discuțiile cu aceștia fiind purtate cu o tonalitate scăzută, în termeni aluzivi și fără detalii privind nume și funcții, a evitat să intre în sediul A.F.M. pentru a nu fi recunoscut de colectorii contactați anterior sau de organele de urmărire penală, a evitat să primească personal banii pretinși nelegal colectorilor și l-a trimis în acest scop pe coinculpatul I.A.R., care a supravegheat intens persoanele și autoturismele din jurul său pentru a stabili dacă este urmărit, împrejurări din care rezultă modul organizat în care s-a acționat, inculpații înțelegând gravitatea activității infracționale în care se implică precum și consecințele grave pentru ei în măsura în care vor fi identificați. Prima instanță a avut în vedere probele administrate în faza de urmărire penală coroborate cu mărturisirile inculpaților, judecata având loc conform procedurii reglementate de art. 320 1 C. proc. pen. La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate s-a avut în vedere gradul de pericol social concret ce reiese din modul organizat în care au înțeles inculpații să acționeze, din urmarea produsă, ținându-se cont de contribuția avută de fiecare inculpat în susținerea activității infracționale, precum și din datele ce caracterizează persoana fiecăruia dintre cei doi inculpați, constatând în acest sens că acestea sunt persoane pe deplin integrate în societate, care înainte de reținerea din această cauză desfășurau și o activitate prin care obțineau în mod licit venituri, aspecte care rezultă din înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosarul cauzei, nu sunt cunoscute cu antecedente penale, fiind în cauza de față la primul conflict cu legea penală. Instanța a mai reținut și împrejurarea că inițial în cauză inculpații au ales să adopte o atitudine nesinceră, negând comiterea infracțiunilor pentru care erau cercetați, revenind ulterior abia în fața instanței asupra susținerilor inițiale, inculpatul P.M.C. făcând și un denunț privind implicarea altor persoane în activitatea infracțională, aspecte care urmează a fi lămurite de organele de cercetare. Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul P.M.C., criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei și a modalității de executare, solicitând înlăturarea sporului și aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen. Prin Decizia penală nr. 31 l/A din 30 octombrie 2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul P.M.C. împotriva Sentinței penale nr. 706 din 16 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, s-a dedus durata reținerii și arestării preventive a inculpatului P.M.C. de la 21 iunie 2013 la zi și s-a menținut starea de arest preventiv a acestuia. Pentru a pronunța această decizie, curtea a reținut următoarele: Judecătorul fondului a făcut o analiză completă a mijloacelor de probă care îi incriminează pe fiecare dintre inculpați, concluziile pertinente privind situația de fapt și încadrarea juridică fiind pe larg expuse în considerentele sentinței, pe care Curtea și le însușește în întregime, nefiind astfel cazul de a le mai relua. În mod corect prima instanță a constatat că faptele prezintă un pericol social concret ridicat, împrejurările și modalitatea în care au fost comise, urmarea produsă, gradul de implicare în activitatea infracțională reliefând o periculozitate sporită a inculpatului P.M.C., astfel că se justifică aplicarea sporului de 1 an închisoare, cât și executarea pedepsei rezultante într-un loc de deținere. În acest context, caracterul neîntemeiat al motivului de apel formulat de inculpatul P.M.C. apare ca fiind evident, în opinia Curții lipsa antecedentelor penale neputând constitui un motiv suficient care să justifice aplicarea dispozițiilor art. 81 sau 86 1 C. pen. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul P.M.C., solicitând, întemeiat pe dispozițiile art. 385 pct. 17 2 C. proc. pen, reținerea de circumstanțe atenuante, cea prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. și cea specială, prevăzută de art. 19 din Legea protecției martorilor. Analizând recursul formulat, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul declarat de inculpatul P.M.C. este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru cele ce succed: Conform art. 12 din Legea nr. 255/2013, recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a C. proc. pen., declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competența aceleiași instanțe și se judecă potrivit dispozițiilor legii vechi privitoare la recurs. În consecință, instanța urmează să analizeze respectarea termenul de declarare a căii de atac, cât și cazurile de casare, în conformitate cu normele C. proc. pen. anterior. Cazul de casare prevăzut de art. 385 pct. 17 C. proc. pen. - când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii. Termenul de astăzi, 18 martie 2014, este primul termen stabilit pentru judecarea recursului, motivele scrise ale recursului fiind depuse la 13 martie 2014. Recurentul a criticat decizia în principal cu privire la individualizarea sancțiunii prin nereținerea circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior, solicitând și aplicarea celei speciale prevăzute de art. 19 din Legea nr. 682/2002, făcând referire, în subsidiar, la aplicarea legii penale mai favorabile. În ceea ce privește criticile referitoare la individualizarea sancțiunii în raport de prevederile Codului penal anterior, instanța constată că modificarea adusă cazurilor de casare prin Legea nr. 2/2013, în vigoare la data pronunțării apelului, exclude posibilitatea analizei criticii formulate. Astfel, după data de 16 februarie 2013, cazul de casare de la art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. anterior, permite instanței să analizeze sancțiunea doar în ceea ce privește aplicarea unei pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. Abrogarea dispoziției referitoare la posibilitatea de a examina aplicabilitatea sau nu a circumstanțelor atenuante sub aspectul reducerii pedepsei potrivit dispozițiilor C. pen. anterior, decurge din limitarea căii de atac a recursului la probleme de drept. În sensul Legii nr. 2/2013, orice reformare a hotărârii pronunțate în apel este strict legată de aplicarea legii. Astfel, având în vedere că înlăturarea pct. 14 din textul de lege al art. 385 9 C. proc. pen. anterior este echivalentă cu o limitare a cazurilor de casare, instanța de recurs nu poate examina în cauza de față critica referitoare la individualizarea pedepsei în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 17 2 C. proc. pen. anterior. În ceea ce privește aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, instanța constată că textul invocat are următorul conținut: persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege." Adresa DNA atestă faptul că dosarul în care a formulat denunț recurentul este în curs de cercetare. Astfel încât nu este incident textul invocat. În ceea ce privește aplicarea legii mai favorabile, instanța de recurs constată că este în prezența situației descrise de art. 5 C. pen. și anume - aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei. Analizând sub acest aspect recursul declarat în cauză, Înalta Curte reține următoarele: În examinarea legii incidente cu privire la acuzația formulată față de recurent, instanța urmează să analizeze: a) Influența modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii pentru care este acuzat. În examinarea acestui criteriu, instanța verifică dacă fapta mai este incriminată de legea nouă, respectiv dacă legea nouă poate retroactiva, ca fiind mai favorabilă cu privire la încadrarea juridică; b) Consecințele produse de acuzație cu privire la sancțiune la data săvârșirii faptei și consecințele la data judecării recursului. În examinarea acestui criteriu instanța va avea în vedere caracterul unitar al dispozițiilor referitoare la pedeapsă și circumstanțele de individualizare în raport de încadrarea juridică dată faptei; c) Instituțiile autonome în raport de incriminare și sancțiune decurgând din incriminare, respectiv art. 37 lit. a) C. pen. anterior, art. 61 C. pen. anterior, după caz. Examinarea încadrării juridice dată faptei, ca urmare a situației tranzitorii este necesară atât pentru a verifica dacă abrogarea unor texte de lege este echivalentă cu o dezincriminare, cât și ca situație premisă, pentru a face analiza în concret a consecințelor cu privire la sancțiune. Pedeapsa decurge din norma care incriminează fapta. Unitatea dintre incriminare și pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive, de a combina incriminarea dintr-o lege, cu pedeapsa dintr-o altă lege. Aceeași unitate împiedică și combinarea dispozițiilor de favoare privitoare la circumstanțe agravante și atenuate, acestea participând în egală măsură la configurarea cadrului legal unitar pe baza căruia se stabilește incriminarea și se individualizează sancțiunea penală. Pentru a compara cele două legi, instanța trebuie să analizeze consecințele faptei în legea în vigoare la data săvârșirii ei (încadrarea juridică dată în rechizitoriu și sancțiunile ce decurg din incriminare) și consecințele faptei în urma intrării în vigoare a legii noi. Astfel, pentru a vedea cum este sancționată fapta în legea nouă, trebuie mai întâi să se stabilească dacă și cum anume este încadrată juridic acuzația în legea nouă. Art. 257 alin. (1) C. pen. anterior "Traficul de influență Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să creadă că are influență asupra unui funcționar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 10 ani." Art. 291 alin. (1) C. pen. "Traficul de influență (1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani." Este, astfel, esențial că, nici chiar în ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile, instanța de recurs nu poate să facă o nouă individualizare a sancțiunii, fiind obligată să reducă proporțional sancțiunea stabilită de instanța de apel (către minimum, mediu, sau maximul special), în raport de limitele prevăzute de legea nouă. Așadar, în aplicarea legii penale mai favorabile, instanța de recurs nu poate stabili o sancțiune către minimul special prevăzut de legea nouă, dacă instanța de apel a stabilit aceeași sancțiune către maximul special prevăzut de legea veche, așa cum nu este posibilă nici situația inversă, stabilirea legii penale mai favorabile făcându-se în raport de sancțiune. În speță, se observă că limitele minime speciale sunt identice, astfel că, dată fiind sancțiunea orientată spre minimul special, sub acest prim aspect, legea nouă nu este mai favorabilă și nu poate retroactiva. Conform art. 12 din Legea nr. 187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă, adică tot potrivit legii vechi. Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 21 iunie 2013 la 18 martie 2014. Văzând și dispozițiile art. 275 C. proc. pen., PENTRU ACESTE MOTIVE,