ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 617/2021

Ședința publică din data de 24 martie 2021

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 01.08.2019 pe rolul Tribunalului Maramureș, secția I civilă sub nr. x/2019, revizuentul A. a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 478/05.04.2018 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. x/2014.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 509 alin. (1), art. 513 C. proc. civ., art. 6 din CEDO.

Prin sentința nr. 1232/28.11.2019, Tribunalul Maramureș, secția I civilă a admis excepția tardivității invocată pin întâmpinare și a respins cererea de revizuire.

Prin decizia nr. 93/A/30.06.2020, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a respins apelul revizuentului împotriva sentinței.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 299-316 din vechiul C. proc. civ., art. 483-502 din noul C. proc. civ., art. 6 din CEDO, revizuentul A..

A arătat recurentul că intimații au ocupat cu strada x proprietatea străbunicului său B. și că în CF x Borșa top x nu figurează mențiuni cu privire la preluarea imobilului de către Statul Român, figurând și în prezent, ca proprietar, autorul său.

A mai arătat că prin decizia recurată s-a respins cererea de atașare a dosarului nr. x/2020 al Tribunalului Maramureș, care cuprindea probe hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii și că decizia nr. 369/2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr. x/2017 are o strânsă legătură cu prezenta cauză.

De asemenea, a depus decizia nr. 213/A/2010, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr. x/2008, prin care dovedește că s-a încălcat autoritatea de lucru judecat.

Înalta Curte, înregistrând dosarul ca recurs, a procedat, la data de 21.01.2021, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, fiind acordat termen de judecată în cameră de consiliu, fără citare părți la data de 24.03.2021.

La data de 10.02.2021 intimata Primăria Orașului Borșa a formulat punct de vedere la raport prin care a solicitat admiterea excepției de nulitate a recursului.

La data de 17.02.2021 recurentul a formulat punct de vedere la raport prin care a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

Prin întâmpinarea formulată în termen legal, intimații Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Borșa, Orașul Borșa, prin primar au invocat excepția de inadmisibilitate și de nulitate a recursului, arătând, pe de o parte, că recurentul nu avea deschisă calea de atac a recursului, iar pe de altă parte, că motivele de recurs nu se circumscriu vreunuia din cazurile de casare reglementate de art. 488 C. proc. civ.. Pe fond, intimații au solicitat respingerea recursului.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat în termen legal, recurentul a solicitat respingerea excepțiilor invocate, urmând a se ține cont de faptul că nu s-a avut în vedere lipsa avocatului la termenele de judecată.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând încheierea recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Referitor la excepția de inadmisibilitate a căii extraordinare de atac invocată prin întâmpinare, Înalta Curte constată, așa cum s-a reținut și prin raportul de admisibilitate, că aceasta nu poate fi primită.

Astfel, hotărârea ce se cere revizuită este sentința civilă nr. 479/05.04.2018, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. x/2014 în soluționarea unei acțiuni în pretenții, prin care reclamantul a solicitat despăgubiri pentru preluarea abuzivă a unui teren ce nu mai poate fi restituit în natură. Așadar, reclamantul a promovat o acțiune evaluabilă în bani, care a fost introdusă la tribunal, instanță care s-a considerat legal învestită. Împotriva sentinței tribunalului, reclamantul a formulat apel, soluționat prin decizia nr. 135/A/19.09.2018 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, prin care s-a reținut, în esență, că obiectul cererii îl reprezintă un drept de creanță.

Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea pronunțată de curtea de apel este supusă recursului, astfel încât, cu aplicarea art. 513 alin. (1) din cod, care stipulează în sensul că hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită, rezultă că împotriva deciziei civile nr. 93/A/30.06.2020 se poate exercita calea de atac a recursului.

Pentru aceste motive, nu este incidentă excepția inadmisibilității recursului, invocată prin întâmpinare, în speță neregăsindu-se niciuna dintre situațiile prevăzute de alin. (2) al art. 483 C. proc. civ., motivat de faptul că admisibilitatea căii extraordinare de atac nu se mai raportează la criteriul valoric impus de Legea nr. 2/2013, având în vedere deciziile Curții Constituționale nr. 874/2018 și nr. 2/2019.

Referitor la excepția de nulitate a căii extraordinare de atac, Înalta Curte reține că potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate.

În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

În speță, se constată că recursul nu numai că nu este încadrat în dispozițiile art. 488 C. proc. civ., dar nici nu conține critici care să poată fi încadrabile în textul legal menționat.

Astfel, deși prin decizia recurată s-a menținut soluția primei instanțe privind aspectul procedural al tardivității cererii de revizuire, recurentul învederează că intimații au ocupat cu strada x proprietatea străbunicului său B. și că în CF x Borșa top x nu figurează mențiuni cu privire la preluarea imobilului de către Statul Român, figurând și în prezent, ca proprietar, autorul său.

De asemenea, recurentul mai arată că prin decizia recurată s-a respins cererea de atașare a dosarului nr. x/2020 al Tribunalului Maramureș, care cuprindea probe hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii și că decizia nr. 369/2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr. x/2017 are o strânsă legătură cu prezenta cauză.

Totodată, precizează că a depus decizia nr. 213/A/2010, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr. x/2008, prin care dovedește că s-a încălcat autoritatea de lucru judecat.

Față de apărările formulate prin memoriul de recurs, se constată că acestea nu se raportează la considerentele deciziei atacate care dezleagă aspecte legate de momentul formulării cererii de revizuire, situație față de care devin incidente dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., privind imposibilitatea de încadrare a recursului în vreunul din cazurile expres reglementate de art. 488 din același cod.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres și limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., intervine sancțiunea nulității recursului.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 93/A din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de revizuentul A., cu domiciliul în județul Maramureș, împotriva deciziei nr. 93/A din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, în contradictoriu cu intimații Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Borșa, Orașul Borșa, prin primar, cu sediul în Borșa, str. x A, județul Maramureș.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 martie 2021.