ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1472/2021

Ședința publică din data de 23 iunie 2021

asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București la data de 27 august 2020, Ministerul Finanțelor Publice a formulat contestație la executare împotriva somației nr. x, încheierii de stabilire a valorii creanței urmărite și a cheltuielilor de executare silită, precum și adresei de înființare a propririi emise la data de 12 august 2020 de A. în dosarul execuțional nr. x/2020, în contradictoriu cu intimata B..

2.1. Prin sentința nr. 736 din 1 februarie 2021, Judecătoria sectorului 5 București, secția a II-a civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

A constatat aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 714 alin. (1) și ale art. 651, precum și prin analogie a celor ale art. 112 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care cererea privește mai mulți pârâți se introduce la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia, executarea silită având o cauză unică, comună pentru toți debitorii.

Cum în cauză instanța care a încuviințat executarea silită a titlului creditorului este Judecătoria Oradea, așa cum reiese din încheierea din 27 iulie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020, s-a constatat că aceasta este și instanța competentă a soluționa contestația la executare.

2.2. Prin sentința nr. 2281 din 22 aprilie 2021, Judecătoria Oradea, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu. A declinat, în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București, competența de soluționare a cauzei. A constatat conflictul negativ de competență și, pe cale de consecință, a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia. A suspendat judecata cauzei.

În raport de dispozițiile art. 714 alin. (1) și art. 651 alin. (1) C. proc. civ., a reținut că legiuitorul a instituit o competență teritorială exclusivă în favoarea judecătoriei de la sediul debitorului, neexistând niciun temei legal pentru stabilirea competenței prin raportare la instanța care a încuviințat executarea.

A constatat că în speță contestatorul - debitor Ministerul Finanțelor are sediul în circumscripția Judecătoriei sectorului 5 București, în favoarea căreia a declinat competența de soluționare a cauzei.

II. Considerentele Înaltei Curți

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București, în considerarea argumentelor ce succed:

Cererea de chemare în judecată care a generat declinările reciproce de competență este o contestație la executare formulată împotriva actelor emise în dosarul de executare nr. 183/E/2020.

Dispozițiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., reglementând instanța competentă a soluționa contestația, prevăd că aceasta se introduce la instanța de executare.

În termenii art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

De asemenea, instanța de executare este cea care, în sensul art. 651 alin. (3) C. proc. civ., soluționează contestațiile la executare, precum și orice alte incidente privitoare la executare, ceea ce accentuează necesitatea stabilității și predictibilității determinării acestei instanțe.

Or, în speță, actele îndeplinite în procedura de executare silită din dosarul de executare, care fac obiectul contestației la executare, sunt formulate împotriva debitorului Ministerul Finanțelor.

Faptul că Judecătoria Oradea a pronunțat la 27 iulie 2020 încheierea nr. 3794 de încuviințare a executării nu determină stabilirea competenței de soluționare a contestației la executare în favoarea respectivei instanțe, în raport de textele de lege menționate care reglementează expres instanța competentă prin raportare la sediul debitorului.

Se reține, totodată, că încheierea de încuviințare a executării silite este pronunțată într-o procedură necontencioasă, iar, potrivit art. 535 C. proc. civ., nu are autoritate de lucru judecat, aceasta putând a fi cenzurată, conform art. 666 alin. (6) din cod, în cadrul contestației la executare, introdusă în condițiile prevăzute de lege, inclusiv cu privire la competența instanței care a emis-o.

Faptul că în dosarul de executare sunt mai mulți debitori și că încheierea de încuviințare a executării silite a fost pronunțată împotriva debitorilor Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de Apel Oradea și Tribunalul Bihor prezintă relevanță în sensul prevăzut de art. 112 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., respectiv atunci când sunt mai mulți pârâți, printre care și obligați accesoriu, cererea se introduce la instanța competentă pentru oricare dintre debitorii principali.

Or, în speță, Ministerul Finanțelor este debitor principal - fiind, potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, instituția abililitată a aloca sumele de la buget necesare plății drepturilor salariale -, iar contestația la executare care face obiectul dezînvestirilor reciproce este formulată numai de acest debitor principal, Ministerul Finanțelor.

Pentru aceste considerente, cum sediul debitorului Ministerul Finanțelor este în sectorul 5, București și având în vedere dispozițiile art. 714 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) C. proc. civ., regulatorul de competență va fi pronunțat în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 23 iunie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.