ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1800/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1800/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 1 octombrie 2020
Asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată la data de 23 noiembrie 2015 pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, sub nr. x/2015, astfel cum a fost modificată și precizată prin cererea depusă la 14 decembrie 2015, reclamanta A., în contradictoriu cu intimații CASA DE ECONOMII ȘI CONSEMNAȚIUNI - B. S.A. prin Sucursala Cluj-Napoca și S.C. C. S.R.L., a solicitat instanței să constate nulitatea absolută a contractului de credit nr. x/17.11.2006, împreună cu actul adițional nr. x/06.12.2007, nr. y/10.12.2008, nr. z/25.09.2009 și a tuturor actelor adiționale; a contractului de garanție reală mobiliară nr. 1949/09.12.2008 emis în baza contractului de credit nr. x/17.11.2006; a contractului de ipotecă nr. x/07.12.2006 încheiat pentru garantarea contractului de credit nr. x/17.11.2006; a contractului de ipotecă nr. x/07.12.2007 încheiat pentru garantarea contractului de credit nr. x/17.11.2006; a contractului de credit nr. x.020202-195/16.05.2007, împreună cu actul adițional nr. x/28.01.2009 și a tuturor actelor adiționale; a contractului de garanție reală mobiliară nr. 2815/30.09.2009 emis în baza contractului de credit nr. x.020202-195/16.05.2007; a contractului de ipotecă nr. x/16.05.2007 încheiat pentru garantarea contractului de credit nr. x.020202-195/16.05.2007; a contractului de credit nr. x.020202-215/31.05.2007, împreună cu actul adițional nr. x/28.01.2009, nr. y/01.06.2009, nr. z/25.09.2009 și a tuturor actelor adiționale; a contractului de garanție mobiliară nr. 2816/30.09.2009 emis în baza contractului de credit nr. x.020202-215/31.05.2007; a contractului de ipotecă nr. x/01.06.2007 încheiat pentru garantarea contractului de credit nr. x.020202-215/31.05.2007; a contractului de ipotecă nr. x/01.06.2007 încheiat pentru garantarea contractului de credit nr. x.020202-215/31.05.2007 și a contractului de ipotecă nr. x/06.06.2007 încheiat pentru garantarea contractului de credit nr. x.020202-215/31.05.2007; obligarea pârâtei CASA DE ECONOMII ȘI CONSEMNAȚIUNI - B. S.A. la restituirea prestațiilor achitate de reclamantă, ca urmare a executării silite a imobilului proprietatea sa în valoare de 75.000 RON, precum și obligarea aceleiași pârâte la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea litigiului.
Tribunalul București, secția a VI-a civilă, prin sentința civilă nr. 2730 din 4 mai 2016, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâta B. S.A. și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. și pe pârâtele CASA DE ECONOMII ȘI CONSEMNAȚIUNI - B. S.A., prin Sucursala Cluj-Napoca și S.C. C. S.R.L., reprezentată prin lichidator judiciar D. S.P.R.L., în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.
Prin sentința civilă nr. 2179/2016 din 2 noiembrie 2016 a Tribunalului Specializat Cluj s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepție invocată de pârâta CASA DE ECONOMII ȘI CONSEMNAȚIUNI - B. S.A. și s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții CASA DE ECONOMII ȘI CONSEMNAȚIUNI - B. S.A. și S.C. C. S.R.L., prin lichidator judiciar S.P. "D." S.P.R.L., având ca obiect constatare nulitate absolută contracte de credit.
Reclamanta A. a declarat apel împotriva sentinței tribunalului, solicitând admiterea acestuia, schimbarea în totalitate a hotărârii atacate și, în rejudecarea pe fond a cauzei, admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată.
Prin decizia civilă nr. 413/2018 din 17 septembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015, s-a respins apelul declarat de apelanta A. împotriva sentinței civile nr. 2179 din 02.11.2016 a Tribunalului Specializat Cluj, care a fost păstrată în întregime.
La data de 14 ianuarie 2019 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 413/2018 din 17 septembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă.
Recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, casarea în totalitate a hotărârii recurate și rejudecarea apelului, apreciind că este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Intimata-pârâtă B. S.A. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, respingerea recursului ca inadmisibil, respectiv să se constate nulitatea recursului. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Intimata S.C. E. S.R.L. a transmis întâmpinare la 1 martie 2019, prin care a invocat excepția tardivității și excepția inadmisibilității recursului. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
În temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ. a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea din 5 decembrie 2019, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părți.
Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.
Prin încheierea din 2 aprilie 2020 s-a admis, în principiu, recursul și s-a constatat că judecata este suspendată de plin drept în temeiul dispozițiilor art. 42 alin. (6) din Anexa nr. 1 a Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, iar prin rezoluția din data de 21 mai 2020 s-a dispus repunerea cauzei pe rol și s-a fixat termen la 1 octombrie 2020, cu citarea părților.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON", iar conform art. 33 alin. (1) din același act normativ, "Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".
De asemenea, art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) teza I al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.
În aplicarea acestor texte de lege, instanța supremă constată că prin adresa comunicată la 29 ianuarie 2019 (la domiciliul părții - dosar recurs) și la 13 februarie 2019 (la domiciliul procesual ales - dosar recurs), recurentei-reclamante i s-a pus în vedere, în procedura de filtrare a recursului, să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 7.366 RON, sub sancțiunea anulării recursului.
Prin încheierea din Camera de Consiliu de la 28 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015, s-a respins cererea formulată de petenta A. privind acordarea ajutorului public judiciar la plata taxei judiciare de timbru, încheiere care a fost comunicată acesteia, așa cum rezultă din dovezile de comunicare aflate la dosarul de recurs.
Prin încheierea din Camera de Consiliu de la 17 mai 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015.1, s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de petenta A. privind reexaminarea încheierii din 28 februarie 2019 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015.
Această din urmă încheiere a fost comunicată petentei la 10 iunie 2019, respectiv 11 iunie 2019, conform dovezilor de comunicare aflate la dosarul de recurs.
În speță, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă A. nu și-a îndeplinit obligația de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru, datorată conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, până la termenul din 1 octombrie 2020, când a rămas în pronunțare cauza, astfel încât devine incidentă sancțiunea nulității recursului.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 486 alin. (3) teza I, raportat la art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 413/2018 din 17 septembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 413/2018 din 17 septembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2020.