ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1742/2020

Ședința publică din data de 29 septembrie 2020

Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

Prin cererea depusă la O.R.C. Tribunal Ilfov la data de 08.04.2019, petentul B., în contradictoriu cu pârâta A. S.A., a formulat o cerere de intervenție privind cererea de înregistrare mențiuni având nr. înregistrare 36646/08 aprilie 2019 și nr. verificare 32934/08 aprilie 2019, solicitând respingerea cererii de înregistrare mențiuni al cărei solicitant este Societatea A. S.A. Prin rezoluția nr. 10363/09.04.2019, O.R.C. a dispus transmiterea dosarului nr. x către Tribunalul Ilfov pentru soluționare, fiind înregistrată în dosarul x/2019 al acestei instanțe.

Prin cererea depusă la O.R.C. Tribunal Ilfov la data de 09.04.2019, petentul B., în contradictoriu cu pârâta A. S.A., a formulat o cerere de intervenție privind cererea de înregistrare mențiuni având nr. înregistrare 36985/09 aprilie 2019 si nr. verificare 33230/09 aprilie 2019, solicitând respingerea cererii de înregistrare mențiuni al cărei solicitant este Societatea A. S.A. Prin rezoluția nr. 10532/10.04.2019, O.R.C. a dispus transmiterea dosarului nr. x către Tribunalul Ilfov pentru soluționare, fiind înregistrată în dosarul x/2019

Prin cererea depusă la O.R.C. Tribunal Ilfov la data de 10.04.2019, petentul B., în contradictoriu cu pârâta A. S.A. a formulat o cerere de intervenție privind cererea de înregistrare mențiuni având nr. înregistrare 37309/10 aprilie 2019 și nr. verificare 33517/10 aprilie 2019, solicitând respingerea cererii de înregistrare mențiuni al cărei solicitant este Societatea A. S.A. Prin rezoluția nr. 10694/11.04.2019, O.R.C. a dispus transmiterea dosarului nr. x către Tribunalul Ilfov pentru soluționare, fiind înregistrată în dosarul x/2019

În cadrul ședinței din 26.07.2019, Tribunalul Ilfov a dispus conexarea dosarelor nr. x/2019 și nr. y/2019 la dosarul x/2019

Totodată, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei B., a respins cererea de intervenție din dosarele conexe x/2019, y/2019 si 1010/93/2019, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

De asemenea, a respins cererile de înregistrare conexe nr. 36646 din 08.04.2019, nr. 37309 din 10.04.2019 și nr. 36985 din 09.04.2019 ca neîntemeiate și a luat act că părțile si-au rezervat dreptul de a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

La termenul din data de 21.05.2020 instanța de apel a invocat excepția lipsei de interes în susținerea apelului formulat de apelanta A. S.A..

Prin decizia civilă nr. 320A din 21 mai 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a respins, ca neîntemeiat, apelul formulat de apelanta B., respingând pe cale de consecință și apelul incident, totodată, a respins ca lipsit de interes apelul formulat de A. S.A..

În fundamentarea acestei decizii instanța de apel a reținut, în privința excepției lipsei de interes în susținerea apelului formulat de apelanta A. S.A., faptul că din analiza relațiilor furnizate de Registrul comerțului rezultă că declarația model 3 privind îndeplinirea condițiilor de funcționare prevăzute de legislația specială la sediul principal, privind activitățile corespunzătoare codurilor CAEN (rev. 2) 3821, 3832, 4677 este deja înregistrată în registrul comerțului, din data de 26.06.2019, astfel încât susținerea căii de atac, prin care apelanta A. S.A. urmărește să obțină aceleași înregistrări nu prezintă un folos practic.

În ce privește apelul formulat de intervenienta B., instanța de apel a arătat, în esență, cu referire la excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, că în mod corect prima instanță a reținut caracterul netemeinic al acesteia.

Instanța de apel a argumentat că dispozițiile referitoare la mandatul administratorului din cuprinsul Legii nr. 31/1990 se completează cu prevederile art. 2030 C. civ., fiind reținută în același sens și Decizia nr. 24/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul unui Recurs în Interesul Legii.

S-a mai reținut de către instanța de apel că în mod corect prima instanță a arătat că mandatul de administrator acordat persoanei care figurează în registrul comerțului, D., chiar dacă a expirat la data de 15.07.2018, acordă acestuia dreptul de a reprezenta în continuare societatea pârâtă, inclusiv pentru semnarea contractului de asistență juridică. Totodată, în mod corect, a reținut prima instanță că cererea de înregistrare a noilor persoane împuternicite a fost formulată de societate dar, încă nu a fost soluționată, ca urmare a cererilor de intervenție depuse tot de apelanta intervenientă.

Mai mult decât atât, astfel cum se reține în încheierea din data de 6.08.2019, instanța a constatat că potrivit art. 2 alin. (5) din contractul de asistență juridică, semnat de D., acesta a dat împuternicire specială Directorului economic E. pentru semnarea actelor adiționale ulterioare, cu consecința că s-a făcut dovada calității de reprezentant, aceasta fiind împuternicită de reprezentantul legal al societății să încheie acte adiționale la contractul de asistență juridică.

În ce privește excepția lipsei calității procesuale active a apelantei interveniente în formularea cererilor de intervenție, instanța de apel a arătat că, în mod corect, tribunalul a reținut, prin raportare la prevederile art. 37 C. proc. civ., respectiv art. 20 alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2006, că o organizație neguvernamentală are calitate procesuală activă doar în situațiile în care obiectul litigiului are legătură cu protecția mediului și că prevederile art. 61 și urm. C. proc. civ., la care face trimitere art. 7 indice 1 din O.U.G. nr. 116/2009, conferă calitatea de intervenient oricărei persoane care "are interes".

Instanța de apel a reținut că, la acest moment, anterior înregistrării declarației model 3 privind îndeplinirea condițiilor pentru desfășurarea la sediul social a activităților cod 3821, 3832, 4677 prevăzute în CAEN, societatea nu desfășura activitățile respective la sediul social, prin urmare nu se poate pune problema nerespectării condițiilor legale speciale pentru desfășurarea acestor activități, iar demersul apelantei interveniente apare ca lipsit de interes legitim.

Împrejurarea, afirmată de apelanta intervenientă, că activitatea anterioară a societății ar încălca dispozițiile referitoare la protecția mediului, a reținut instanța de apel, nu reprezintă un argument pentru ca cererea de intervenție - prin care se urmărește respingerea cererii de înregistrare, respectiv autorizare a unor obiecte de activitate la o altă adresă - să fie considerată ca urmărind protecția mediului, astfel că apelanta intervenientă nu justifică interesul și, pe cale de consecință, calitatea procesuală în cauză,

De asemenea, a constatat instanța de apel, că apelanta intervenientă a arătat în cererea de apel, ca justificare a interesului și calității sale procesuale, faptul că activitatea de depozitare deșeuri trebuie prestată de către entități legal constituite și care funcționează cu respectarea strictă a normelor în vigoare.

Or, a conchis instanța de apel, prin cererea de înregistrare formulată în cadrul prezentului dosar nu se analizează nici aspecte privind constituirea societății, nici funcționarea acesteia, ci se înregistrează în Registrul comerțului declarația model 3 referitoare la îndeplinirea condițiilor de funcționare prevăzute de legislația specifică pentru activitățile enumerate în declarație, corespunzătoare codurilor CAEN (rev. 2) 3821, 3832, 4677, urmând ca activitatea specifică acestor coduri să înceapă a se desfășura ulterior, astfel încât apelanta intervenientă nu își justifică calitatea nici din această perspectivă.

Totodată, instanța de apel a reținut că, prin raportare la modul de formulare a apelului incident, în condițiile în care a fost stabilit caracterul netemeinic al apelului intervenientei, acesta nu se va mai analiza, dispunându-se respingerea acestuia ca urmare a respingerii apelului principal.

Prin cererea depusă la O.R.C. Tribunal Ilfov la data de 09.07.2019, petenta B., în contradictoriu cu pârâta A. S.A., a formulat o cerere de intervenție privind cererea de înregistrare mențiuni având nr. înregistrare 87138/09 iulie 2019 si nr. verificare 79976/09 iulie 2019, solicitând respingerea cererii de înregistrare mențiuni formulată de Societatea A. S.A.

Prin cererea de intervenție formulată de intervenienta B. s-a apreciat că societatea petentă nu mai este îndreptățită să înscrie mențiuni în registrul comerțului pentru că nu mai are organe de conducere, evidențiindu-se că s-a formulat o cerere de dizolvare și există posibilitatea contrafacerii semnăturilor administratorilor statutari.

În considerarea dispozițiilor art. 7

1

din O.U.G. nr. 116/2009, cererea de înscriere mențiuni a fost înaintată spre soluționare Tribunalului Ilfov.

Prin decizia civilă nr. 930/A din 20 iulie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a respins, ca inadmisibil, apelul incident declarat de apelanta-petentă A. S.A. și a respins, ca lipsit de interes, apelul principal declarat de apelanta-intervenientă B..

A admis apelul declarat de apelanta-petentă A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 4191/29.11.2019 pronunțate de Tribunalul Ilfov, secția Civilă în dosarul nr. x/2019, pe care a schimbat-o în sensul că a admis cererea de înscriere mențiuni și în consecință a dispus înregistrarea declarației pe proprie răspundere prevăzută de art. 15 din Legea nr. 359/2004.

De asemenea, a dispus comunicarea deciziei Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Ilfov în vederea efectuării cuvenitelor mențiuni în registrul comerțului.

În fundamentarea acestei decizii s-a reținut, în esență, cu privire la excepția inadmisibilității apelului incident declarat de petenta A. S.A., că această cale de atac poate fi formulată de partea care are interes să exercite apelul împotriva hotărârii primei instanțe, dar nu declară calea de atac în speranța că nici partea adversă nu o va face. Depășirea termenului de declarare a apelului este sancționată prin instituirea caracterului accesoriu al apelului incident, nicidecum prin transformarea unui act de sesizare a instanței într-un mijloc de a expune argumente în apărare.

A mai reținut instanța de apel că lipsa interesului la momentul cunoașterii hotărârii, interes care s-ar naște doar ca urmare a declarării apelului de către partea potrivnică, susținută de către petentă, este contrazisă de dispozițiile art. 461 alin. (2) din C. proc. civ. care permit exercitarea căii de atac chiar dacă nemulțumirea părții privește exclusiv considerentele hotărârii, astfel încât nimic nu împiedica petenta, căreia i s-ar fi respins în mod greșit o excepție invocată, să declare calea de atac, fără a fi fost condiționată de învestirea prealabilă a instanței de control judiciar de către intervenientă.

În ceea ce privește excepția lipsei de interes a apelului principal declarat de intervenienta B., instanța de apel a reținut că în cauză s-a derulat o procedură referitoare la înregistrările în registrul comerțului, o asociație opunându-se, cu motivarea că se încalcă norme de protecția mediului, înregistrării unei mențiuni în registru.

S-a reținut că procedura înregistrării în registrul comerțului fiind o procedură necontencioasă, verificarea în principiu a intervenției nu reprezintă o condiție de analiză a susținerilor intervenientului deoarece, potrivit art. 533 din C. proc. civ., în procedură necontencioasă instanța se pronunță în raport cu toate împrejurările de fapt și de drept ale cauzei, chiar dacă nu au fost invocate în cerere sau pe parcursul procedurii.

Împrejurarea că în procedura prevăzută de O.U.G. nr. 116/2009 s-a apreciat că, întrucât cererea de înregistrare a mențiunii nu este de natură, prin ea însăși, să aibă o influență asupra protecției mediului, asociația nu are "calitate procesuală", nu modifică în niciun fel raționamentul judiciar, pentru că indiferent care ar fi fost obiecțiile ridicate de intervenient, instanța era obligată să se pronunțe "în raport cu toate împrejurările de fapt și de drept ale cauzei".

În ceea ce privește calitatea de reprezentant a autorului cererii de înscriere mențiuni, ridicată de intervenientă, instanța de apel a reținut că aceasta este verificată indiferent de împrejurarea ridicării obiecției de către un terț intervenient. Tocmai de aceea, prima instanță a și procedat la analiza calității persoanei care a semnat cererea de înscriere mențiuni, independent de respingerea anterioară a cererii de intervenție și apreciind că nu există nereguli, în considerarea Deciziei nr. 24/2017 pronunțate în interesul legii.

Cu referire la apelul principal declarat de petenta A. S.A., instanța de apel a reținut, în esență, că Ordinul nr. 2594/2008, reținut de tribunal în motivarea respingerii cererii de înscriere în registrul comerțului, reglementează modul în care se modifică actele constitutive, iar posibilitatea de modificare a actului constitutiv și reglementarea procedurii de modificare sunt în cazul petentei - societate pe acțiuni - cuprinse în Legea nr. 31/1990, iar Ordinul reia dispozițiile legilor speciale referitoare la constituirea societăților.

A reținut instanța de apel, analizându-se cererea de înregistrare mențiuni, se observă că nu s-a solicitat efectuarea publicității pentru un act constitutiv modificat și nici chiar actualizat, ci doar a faptului că s-a întocmit declarația pe proprie răspundere cerută de dispozițiile Legii nr. 359 din 8 septembrie 2004.

Or, a concluzionat instanța de apel, o astfel de declarație, fiind pe proprie răspundere, nu poate fi apreciată ca nereală întrucât nu s-ar fi realizat o formalitate prealabilă, neexistând niciun motiv pentru refuzul efectuării publicității. Dimpotrivă, tocmai realizarea publicității declarației permite persoanelor interesate să conteste realitatea declarației, astfel încât refuzul primei instanțe, de condiționare a înscrierii de depunerea "hotărârii adunării generale a asociaților/membrilor ori, după caz, a consiliului de administrație sau a directoratului ori a unui act adițional la actul constitutiv, respectiv prin hotărârea membrilor grupului de interese economice sau a grupului european de interese economice cu sediul în România ori prin hotărâre a instanței judecătorești, după caz", pe lângă faptul că nu a fost adusă la cunoștința părții interesate pentru a-i da posibilitatea complinirii lipsei, nici nu este pertinentă în raport de caracterul înscrierii solicitate.

După prezentarea soluțiilor pronunțate în dosarele nr. x/2019 și nr. y/2019, revizuenta a susținut că există hotărâri definitive potrivnice care încalcă autoritatea de lucru judecat.

S-a susținut că decizia nr. 930/A din 20 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 320 A din 21 mai 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019 de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, cu privire la soluția de admitere a înregistrării cererii de mențiuni în Registrul Comerțului privind autorizarea codurilor CAEN ale intimatei.

A arătat revizuenta că, din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și art. 430 din același cod, rezultă că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale cererii de revizuire, deoarece prin decizia nr. 320A din 21 mai 2020 Curtea de Apel București a reținut, cu caracter definitiv, faptul că solicitarea A. de admitere a cererii de înregistrare mențiuni este lipsită de folos practic, în condițiile în care codurile CAEN 3821, 3832, 4677 au fost deja înregistrate în Registrul Comerțului, motiv pentru care s-a respins apelul formulat de A. ca fiind lipsit de interes. În contextul aceleiași situații de fapt și de drept, a mai arătat revizuenta, Curtea de Apel București s-a pronunțat subsecvent prin decizia nr. 930/A din 20 iulie 2020, dispunând admiterea cererii de mențiuni și înregistrarea codurilor CAEN mai sus menționate în Registrul Comerțului.

Astfel, a susținut revizuenta, cele două hotărâri sunt potrivnice având în vedere că, în mod definitiv, tranșează antagonic aceeași problemă de drept în raport cu existența unor circumstanțe de fapt identice.

De asemenea, arată revizuenta este îndeplinită și condiția privind tripla identitate de elemente, respectiv aceleași părți, obiect și cauză. Sub acest aspect a arătat că atât în dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel București, cât și în dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel București, figurează aceleași părți, ambele dosare având ca obiect cereri de intervenție formulate împotriva cererilor de înregistrare a mențiunilor referitoare la autorizarea codurilor CAEN 3821, 3832, 4677, obiectul cererilor de intervenție fiind așadar identic.

Deși, formal, cererile de intervenție au primit numere de înregistrare diferite, acestea s-au judecat în contradictoriu cu aceleași părți și au vizat înregistrarea acelorași coduri CAEN, situația de fapt și de drept fiind identică sub toate aspectele.

Sunt îndeplinite, susține revizuenta, și existența condiției hotărârilor contradictorii pronunțate în dosare diferite, precum și aceea constând în faptul ca în al doilea proces să nu fi fost invocată autoritatea de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, instanța nu s-a pronunțat.

S-a solicitat anularea celei de-a doua hotărâri, care a fost pronunțată cu încălcarea autorității de lucru judecat.

La 17 septembrie 2020, intimata A. S.A. a depus întâmpinare prin care a solicitat, în principal, respingerea cererii de revizuire ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă și, în subsidiar, a solicitat respingerea acesteia ca fiind lipsită de interes; într-un al doilea subsidiar, a solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosință, precum și obligarea revizuentei la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând cererea de revizuire formulată de revizuenta B., Înalta Curte urmează să o respingă pentru considerentele care succed:

Cu titlu prealabil, în ceea ce privește excepțiile invocate de intimată, care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, respectiv ca fiind lipsită de interes, Înalta Curte arată că o asemenea solicitare nu poate fi primită, având în vedere că revizuirea, cale de atac extraordinară, de retractare, reprezintă numai o fază procesuală a aceleiași cauze, astfel încât ea nu se poate desfășura decât în cadrul procesual deja existent în etapele anterioare, fiind deschisă părților din proces.

Or, analizând decizia atacată se constată că revizuenta a avut calitatea de parte în procesul în care s-a pronunțat decizia atacată, motiv pentru care aceasta are calitate procesuală activă, existând, totodată, și interesul de a exercita această cale de atac, având în vedere scopul revizuirii.

Solicitarea intimatei privind respingerea cererii de revizuire ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosință este neîntemeiată, deoarece nu a încetat existența entității juridice, această condiție de exercitare a acțiunii fiind îndeplinită, solicitarea referindu-se, de fapt, la legitimarea societății revizuente în raport cu scopul acesteia de a formula revizuirea.

Toate aceste apărări, invocate de intimată prin întâmpinare, vizează, în realitate, fondul dreptului, or, conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care aceasta se întemeiază.

Înalta Curte reține că, potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 și alin. (2) din C. proc. civ., "(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. (2) Pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10 sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul".

Așadar, revizuirea unei hotărâri definitive, care nu evocă fondul, poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Conform art. 431 din C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect, iar lucrul anterior judecat într-un alt litigiu poate fi opus de părțile acelui litigiu.

Revizuirea constituie o cale extraordinară de atac ce permite remedierea acelor greșeli comise în activitatea de judecată care se înscriu în cazurile expres și limitativ prevăzute de legiuitor.

Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: există hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei, hotărârile sunt pronunțate în același litigiu, adică există triplă identitate de elemente: părți, obiect și cauză, hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces, ci în procese diferite, în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, instanța să nu se fi pronunțat asupra acesteia; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.

Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, situație în care executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depășirea acestei situații creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.

Condițiile anterior menționate trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea unei dintre aceste cerințe conducând la respingerea cererii de revizuire.

Or, în speță, se constată că hotărârile pretins potrivnice, deși au fost pronunțate în dosare diferite, nu au avut același obiect și, ca atare, contrarietatea hotărârilor poate fi analizată numai dacă sunt îndeplinite condițiile anterior menționate.

Pentru a exista identitate de obiect, este necesar ca obiectul din cea de-a doua acțiune să fie identic cu cel din prima cerere.

Astfel, în dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, soluționat prin decizia civilă nr. 320A din 21 mai 2020 s-a respins ca neîntemeiat apelul formulat de apelanta B., respingându-se pe cale de consecință și apelul incident, totodată, instanța respingând ca lipsit de interes apelul formulat de A. S.A., litigiul dintre părți a vizat cererile de înregistrare de mențiuni nr. 36646 din 08.04.2019, nr. 36985 din 09.04.2019 și nr. 37309 din 10.04.2019 depuse de A. S.A. și cererile de intervenție formulate de B. cu privire la respectivele cereri de înregistrare.

Prin fiecare din cererile de înregistrare mențiuni anterior arătate s-a solicitat înregistrarea în Registrul Comerțului a declarației model 3 referitoare la îndeplinirea condițiilor de funcționare prevăzute de legislația specifică pentru activitățile enumerate în declarație, corespunzătoare codurilor CAEN 3821, 3832, 4677.

Prin decizia pronunțată în acest dosar s-a reținut, printre altele, că declarația model 3 privind îndeplinirea condițiilor de funcționare prevăzute de legislația specială la sediul principal, privind activitățile corespunzătoare codurilor CAEN (rev. 2) 3821, 3832, 4677 este deja înregistrată în registrul comerțului, din data de 26.06.2019, astfel încât susținerea căii de atac, prin care apelanta A. S.A. urmărește să obțină aceleași înregistrări nu prezintă un folos practic.

În dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel București, secția a V-a civilă, soluționat prin decizia a cărei revizuire s-a solicitat, litigiul dintre părți a vizat cererea de înregistrare de mențiuni nr. 87138/09.07.2019 depusă de A. S.A. și cererea de intervenție formulată de B. cu privire la această cerere.

Prin cererea de înregistrare mențiuni anterior arătată s-a solicitat înscrierea unei mențiuni în registrul comerțului, respectiv a încă cinci obiecte de activitate, codurile CAEN 3821, 3700, 3832, 4677 și 3811 pentru sediul social.

Prin decizia nr. 930/A din 20 iulie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a respins, ca inadmisibil, apelul incident declarat de apelanta-petentă A. S.A. și a respins, ca lipsit de interes, apelul principal declarat de apelanta-intervenientă B.. A admis apelul declarat de apelanta-petentă A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 4191/29.11.2019 pronunțate de Tribunalul Ilfov, secția Civilă în dosarul nr. x/2019, pe care a schimbat-o în sensul că a admis cererea de înscriere mențiuni și în consecință a dispus înregistrarea declarației pe proprie răspundere prevăzută de art. 15 din Legea nr. 359/2004. De asemenea, a dispus comunicarea deciziei Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Ilfov în vederea efectuării cuvenitelor mențiuni în registrul comerțului.

În considerentele acestei decizii, a cărei revizuire se solicită, instanța de apel a reținut că nu s-a cerut efectuarea publicității pentru un act constitutiv modificat, ci doar a faptului că s-a întocmit declarația pe proprie răspundere cerută de dispozițiile Legii nr. 359 din 8 septembrie 2004, schimbându-se sentința apelată în sensul că a fost admisă cererea de înscriere mențiuni și în consecință a fost dispusă înregistrarea declarației pe proprie răspundere prevăzută de art. 15 din Legea nr. 359/2004.

Obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă pretenția concretă dedusă judecății, care, în speță, vizează cereri de înregistrare mențiuni diferite și cererile de intervenție formulate cu privire la respectivele cereri de înregistrare.

Rezultă, așadar, că nu există identitate de obiect între cererea de chemare în judecată ce a constituit obiectul dosarului nr. x/2019 al Tribunalului Ilfov soluționat prin sentința civilă nr. 2507/14.08.2019 și împotriva căreia s-a formulat cererea de apel rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 320A din 21 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel București și cererea de chemare în judecată ce a constituit obiectul dosarului nr. x/2019 al Tribunalului Ilfov soluționat prin sentința civilă nr. 4191/29.11.2019 și împotriva căreia s-a formulat cererea de apel rămasă definitivă prin decizia nr. 930/A din 20 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, în condițiile în care cererile de înregistrare vizează mențiuni diferite și cereri de intervenție diferite formulate cu privire la respectivele cereri de înregistrare.

În speță nu se poate reține contrarietatea de hotărâri, câtă vreme nu sunt întrunite cumulativ cerințele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., lipsa identității de obiect făcând de prisos analizarea celorlalte condiții impuse de evocatul text normativ.

În contextul în care chestiunile examinate în cele două litigii s-au realizat prin raportare la obiecte distincte, nu se poate pune problema existenței unor hotărâri contradictorii sau a imposibilității executării lor, astfel încât să fie posibilă admiterea unei căi extraordinare de atac și repunerea în discuție a unor aspecte tranșate prin hotărâre definitivă.

Așa fiind, având în vedere lipsa de identitate cu privire la obiectul cererilor, constatând a nu fi întrunită condiția existenței triplei identități, în raport cu dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta B. împotriva deciziei civile nr. 930/A din 20 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2019.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 septembrie 2020.