ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 393/2021

Ședința publică din data de 18 februarie 2021

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la 14 aprilie 2020, sub nr. x/2020, contestatorul Ministerul Finanțelor Publice a formulat contestație la executare, în contradictoriu cu intimatele A., B. și C., solicitând anularea executării silite efectuate Societatea de Executori Judecătorești "D." în dosarul execuțional nr. x/2019, anularea somațiilor nr. x din 27.01.2020, anularea încheierilor de încuviințare a executării silite și întoarcerea executării silite și suspendarea executării silite, până la soluționarea contestației la executare.

În drept, a invocat dispozițiile art. 712 și următ. C. proc. civ.

Prin sentința nr. 6903 din 9 noiembrie 2020, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Oradea.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 5 București a reținut că, potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, iar conform art. 651 alin. (1) din același act normativ, instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel; art. 651 alin. (3) al aceluiași articol a stabilit în competența instanței de executare cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

Instanța a constatat că, în cadrul dosarului de executare nr. 399/E/2019, executarea silită se desfășoară împotriva debitorilor Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Tribunalul Bihor și Curtea de Apel Oradea, în baza unor titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătorești pronunțate de Tribunalul Bihor și de Curtea de Apel Oradea.

Luând în considerare pluralitatea de debitori, în raport de dispozițiile art. 112 alin. (1) C. proc. civ., executorul judecătoresc a înțeles să învestească Judecătoria Oradea cu cererea de încuviințare a executării silite pentru toți debitorii (unii dintre ei având sediul în Oradea, jud. Bihor, iar alții în București, sector 5).

Prin încheierea nr. 18 din 8 ianuarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, la solicitarea creditoarei A., Judecătoria Oradea a încuviințat executarea silită în dosarul de executare nr. 399/E/2019 împotriva debitorilor Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor, în temeiul titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 49/2008 a Curții de Apel Oradea, pronunțată în dosarul nr. x/2008, irevocabilă prin decizia civilă nr. 682 din 15 aprilie 2010 a Curții de Apel Oradea, pronunțată în dosarul nr. x/2009, lămurită prin încheierea din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Oradea dată în dosarul nr. x/2008, și sentința civilă nr. 1993/2014, pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr. x/2013, definitivă prin decizia civilă nr. 394/2015, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2013.

Ulterior, prin încheierea nr. 85 din 14 ianuarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Oradea a încuviințat cererea de intervenție formulată de creditoarea B. în dosarul execuțional nr. x/2019, fiind încuviințată executarea silită împotriva debitorilor mai sus menționați, în baza acelorași titluri executorii.

Similar, prin încheierea nr. 352 din 31 ianuarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Oradea a admis cererea de intervenție formulată de creditoarea C. în dosarul execuțional nr. x/2019, încuviințând executarea silită împotriva acelorași debitori, în baza titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 49 din 20 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2008, irevocabilă prin decizia civilă nr. 682 din 15 aprilie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2009, lămurită prin încheierea din 13.11.2019 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2008, sentința civilă nr. 143 din 6 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. x/2007, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1194 din 29 septembrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2009, sentința civilă nr. 26 din 27 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. x/2009, irevocabilă prin decizia civilă nr. 887/2010-R din 25.05.2010 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2009, sentința civilă nr. 932 din 30 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. x/2007, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1037 din 2 iunie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2009, sentința civilă nr. 688 din 23 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. x/2009, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1121 din 17 iunie 2009, pronunțată de către Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2009, sentința civilă nr. 1008 din 26 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. x/2008, irevocabilă prin decizia civilă nr. 112 din 21 ianuarie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2008 și sentința civilă nr. 348 din 25 mai 2015, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. x/2013, definitivă prin decizia civilă nr. 858 din 19 octombrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2013.

Judecătoria Sectorului 5 București a apreciat că aparține Judecătoriei Oradea competența de soluționare a contestației la executare, întrucât aceasta este instanța de executare la momentul pronunțării încheierii de încuviințare a executării silite și încheierilor de încuviințare a cererilor de intervenție în cadrul executării silite.

Prin sentința nr. 237 din 18 ianuarie 2021, Judecătoria Oradea a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, competența de soluționare a contestației la executare. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Oradea a reținut că, în absența unui text de lege special care să reglementeze modalitatea de determinare a instanței de executare în caz de pluralitate de debitori cu sedii diferite, sunt aplicabile, prin analogie, dispozițiile art. 112 și art. 116 C. proc. civ.

Ca atare, a apreciat că petentul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, acesta înțelegând, în speță, să învestească judecătoria în circumscripția căreia își are sediul, respectiv Judecătoria Sector 5 București, cu soluționarea contestației la executare.

Judecătoria Oradea a constatat că sunt incidente în cauză și prevederile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora "În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii."

În raport de aceste dispoziții legale și de calitatea intimatei A. de judecător la Curtea de Apel Oradea, Judecătoria Oradea a apreciat că petentul avea dreptul să sesizeze, în afară de această instanță, o altă instanță de același grad aflată în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate sau a instanței în circumscripția căreia își are sediul, conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ., respectiv Judecătoria Sectorului 5 București.

Obiectul cauzei în privința căreia s-a ivit prezentul conflict negativ de competență este reprezentat de contestația la executare formulată de contestatorul Ministerul Finanțelor Publice, în contradictoriu cu intimatele A., B. și C., prin care s-a solicitat anularea executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 399/E/2019 de Societatea de Executori Judecătorești "D.", anularea somațiilor nr. x din 27.01.2020, anularea încheierilor de încuviințare a executării silite și întoarcerea executării silite.

Potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., "Contestația se introduce la instanța de executare."

Înalta Curte reține că, în materia executării silite, stabilirea instanței competente din punct de vedere teritorial, se face în raport de dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

Conform acestei norme legale, "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Prevederile art. 651 alin. (3) C. proc. civ. au atribuit instanței de executare competența de soluționare a cererilor de încuviințare a executării silite, a contestațiilor la executare, precum și a altor incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

Prin raportare la normele legale enunțate, Înalta Curte reține că instanțele deopotrivă competente să soluționeze contestația la executare sunt cele de la sediul debitorilor Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Tribunalul Bihor și Curtea de Apel Oradea.

Ca atare, în absența unui text de lege special care să reglementeze modalitatea de determinare a instanței de executare în caz de pluralitate de debitori cu sedii diferite, sunt aplicabile, prin analogie, dispozițiile art. 112 și art. 116 C. proc. civ., petentul având alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

În cauză, prin depunerea contestației la executare la Judecătoria Sectorului 5 București, în a cărei rază teritorială de află sediul contestatorului, se apreciază că acesta a făcut alegerea de competență, fixând competența de soluționare a contestației la executare, în mod definitiv, în favoarea acestei instanțe.

Împrejurarea că Judecătoria Oradea a pronunțat încheierile de încuviințare a executării silite și a cererilor de intervenție ale creditoarelor, nu este de natură să atragă, în mod automat, competența acestei instanțe în soluționarea contestației la executare, întrucât nu există niciun text de lege care să statueze că, odată ce instanța s-a pronunțat în acest sens, ea devine competentă să soluționeze inclusiv contestațiile la executare, în condițiile în care se constată existența unei norme de competență pentru soluționarea contestației la executare ca fiind cea de la domiciliul sau sediul debitorului, iar, în cauză, sediul debitorului Ministerul Finanțelor Publice este în București.

Se constată că, din cuprinsul titlurilor executorii în baza cărora se efectuează executarea silită (hotărâri judecătorești pronunțate de Tribunalul Arad și de Curtea de Apel Oradea), rezultă că cele trei creditoare au calitatea de judecători la instanțele din Arad și Oradea.

Acest aspect ar fi putut atrage incidența art. 127 alin. (2) C. proc. civ., conform căruia, "În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii."

Însă, în situația de față, contestatorul nu a înțeles să invoce aceste dispoziții legale, ci a optat pentru sesizarea instanței de la sediul său.

Reținând că art. 651 alin. (1) C. proc. civ. definește instanța de executare, Înalta Curte constată că prezenta contestație la executare revine, spre competentă soluționare, Judecătoriei Sectorului 5 București, aceasta fiind prima instanță competentă sesizată de contestator.

Față de argumentele expuse și de dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 februarie 2021.