ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3752/2012

Asupra recursurilor penale de față:

Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 39 din 24 februarie 2012, pleiunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 6199/95/2011, în baza art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.C. în prezent deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiovala, 6 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (pentru fapta denunțată de martorul D.I.C.).

În baza art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a mai fost condamnat inculpatul P.C. la 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c)) C. pen. (pentru fapta denunțată de martorul B.G.A.).

În baza art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. combinat cu art. 248

1

C. pen., a fost condamnat inculpatul P.C. la 6 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

În baza art. 290 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, a mai fost condamnat inculpatul P.C. la 2 ani închisoare.

În baza art. 33-34 și 35 C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea aceea de 7 ani și 6 luni închisoare care a fost sporită cu 6 luni urmând ca inculpatul să execute pedeapsa finală de 8 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pedeapsă complementară ce s-a executaT în condițiile art. 66 C. pen.

S-au interzis inculpatului P.C. drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului P.C..

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus reținerea și arestul preventiv din pedeapsa stabilită inculpatului P.C., începând cu data de 03 martie 2011 și până la data de 24 februarie 2012 - data pleiunțării prezentei sentințe.

În baza art. 221 C. pen. raportat la art. 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, a fost condamnat inculpatul C.C., maistru la SC C.C. SA Rovinari, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, la 2 ani închisoare.

În baza art. 221 C. pen. raportat la art. 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, a fost condamnată inculpata P.A.L.,  lucrător gestionar la SC R.M. SRL Fărcășești, fără antecedente penale, la 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpaților C.C. și P.A.L. drepturile civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicată inculpaților C.C. și P.A.L., pe durata termenului de încercare prevăzută de art. 82 C. pen.

S-au pus în vedere inculpaților C.C. și P.A.L. dispozițiile art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată executarea pedepselor accesorii aplicate inculpaților C.C. și P.A.L. pe durata suspendării condiționate a executării pedepselor.

În baza art. 170 C. proc. pen. raportat la art. 348 C. proc. pen., au fost anulate avizele de însoțire a mărfii din 05 mai 2008 și seria din 07 mai 2008 și notele de recepție datate 05 mai 2008 și 07 mai 2008, care a atestat în mod nereal livrarea către Primăria Fărcășești a unui număr de 318 pubele de către SC A. SRL Tg-Jiu.

S-a constatat că partea vătămată Primăria Fărcășești-Consiliul Local Fărcășești nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză.

A fost menținută măsura sechestrului asigurător luată prin ordonanțele Serviciului Teritorial Craiova al D.N.A.: nr. 97/P/2009 din 22 februarie 2010, nr. 97/P/2009 din 14 decembrie 2012, nr. 97/P/2009 din 15 decembrie 2010, nr. 97/P/2009 din 14 decembrie 2010, nr. 97/P/2009 din 11 aprilie 2011 și nr. 97/P/2009 din 11 aprilie 2011, după cum urmează:

I. Bunuri imobile: clădire principală cu destinație locuință, data construcției 1996, suprafața 111 m

2

valoare impozabilă 55.711 lei, situată în comuna Fărcășești, sat Peșteana de Jos, jud. Gorj; clădire din anul 1996 suprafață 31 m

2

valoare impozabilă 15.559 lei, situată în comuna Fărcășești, sat Peșteana de Jos, jud. Gorj; anexă folosită în agricultură suprafață 4 m

2

valoare impozabilă 227 lei, situată în comuna Fărcășești, sat Peșteana de Jos, jud. Gorj; teren intravilan - curți-construcții - în suprafață de 1.000 m

2

, situată în comuna Fărcășești, sat Peșteana de Jos, jud. Gorj, tarlaua 9/1, Parcela 8; teren intravilan arabil în suprafață de 852 m

2

, situat în comuna Fărcășești, sat Peșteana de Jos, jud. Gorj, toate proprietatea inc. P.C.; apartament situat în mun. Tg-Jiu, jud. Gorj, aflat în proprietatea inculpatului C.C.; apartament situat în municipiul București, sector 6, aflat în proprietatea inculpatei P.A.L.; clădire cu destinație spațiu producție produse de patiserie, situată în comuna Fărcășești, sat Peșteana de Jos, aflată în proprietatea numitului P.D.;

II. Bunuri mobile: calculator, format din monitor LCD, și unitate centrală PC, cu carcasă de culoare neagră și față roșie, fără alte elemente de identificare, depus în camera de corpuri delicte a I.P.J. Dolj, conform dovezii; dospitor de brutărie și cuptor cu tuburi anulare.

S-a luat act că martorul denunțător D.I.C. a declarat că nu solicită restituirea sumei de 200.000 lei, reprezentând bani, contravaloare bunuri și servicii date cu titlu de mită inculpatului P.C.

În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat în folosul statului, de la inculpatul P.C. suma de 200.000 lei.

În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000, a fost obligat inculpatul P.C. să restituie denunțătorului B.G.A. suma totală de 1.071.135 lei, reprezentând banii, contravaloare bunuri și servicii pretinse și primite de către inculpat de la acest martor denunțător.

În baza art. 191 C. proc. pen., au fost obligați: inculpatul P.C. la 40.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma 25.000 lei reprezintă cheltuieli efectuate în faza urmăririi penale; inculpații C.C. și P.A.L. la câte 6.000 lei fiecare, cheltuieli judiciare statului din care câte 5.000 lei reprezintă cheltuieli efectuate în faza urmăririi penale pentru fiecare.

Pentru a pleiunța această sentință, instanța de fond a reținut că după investirea inculpatului P.C. în funcția de primar al comunei Fărcănești, martorul denunțător D.I.C. a solicitat în numeroase rânduri Primăriei Fărcășești, efectuarea unei plăți restante de 600 milioane lei lei pentru o lucrarea executată de către SC A.. SRL constând în montarea unei rețele de distribuție gaze naturale, cerere a cărei soluționare a fost tergiversată de către inculpatul P.C., în calitatea sa de ordonator de credite.

Ulterior însă, inculpatul P.C. i-a condiționat denunțătorului D.I.C. aprobarea plății acestei sume restante, de primirea unei cote de 20% din valoarea plății, propunându-i în același timp denunțătorului, să-i dea 20% din valoarea fiecărui contract de lucrări ce urma să fie încheiat de Primăria Fărcășești cu firmele administrate de denunțător, în schimbul facilitării atribuirii și încheierii de contracte, procent denumit de inculpat: „T.V.A.-ul vechi”.

Această propunere frauduloasă de ansamblu a fost accepatată de martorul denunțător D.I.C., iar cu prilejul atribuirii fiecărui contract cererea inculpatului P.C., era reiterată acesta concretizând modul de materializare a procentului de 20%, pe care îl pretinsese, adică în bani, bunuri, lucrări sau servicii.

În baza propunerii și înțelegerii cu martorul denunțător inculpatul P.C., a dispus efectuarea plății restante sus-menționate și în aceeași calitate de primar, a atribuit firmelor reprezentate de denunțătorul D.I.C., 4 contracte de lucrări, în valoare totală de 534.115 lei, în perioada 2001-2003.

Așa cum s-a reținut și în rechizitoriu, în mod detaliat, aceste contracte au fost atribuite cu încălcarea normelor legale în materia achizițiilor publice, licitațiile fiind pur formale, acestea desfășurându-se după metoda selecției de oferte, criteriul de atribuire fiind prețul cel mai mic, cu precizarea că inculpatul P.C., i-a sugerat martorului denunțător să depună între 3-5 oferte de la firme diferite, evident prețul cel mai mic să fie al firmei denunțătorului, pentru ca aceasta să fie cert câștigătoare.

Observând aceste dosare de licitații, s-a constatat că nu erau însoțite de documentele prev. de disp. art. 30 lit. c) și 32 alin. (1) și (5) din O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile publice, respectiv: certificat de atestare fiscală, certificat fiscal, certificat constatator emis de O.R.C., documente privind capacitatea tehnică și cea economică-financiară.

Nesocotirea totală a dispozițiilor în materia licitațiilor publice a fost confirmată pe deplin și de declarațiile membrilor comisiilor de licitație: C.D., I.D., J.I.

Totodată, din conținutul declarațiilor martorului denunțător D.I.C. (filele 75-79, vol. II fond), și martorului M.V., contabilul firmelor denunțătorului, (filele, 174-175, vol. II fond), a rezultat că ofertele deviz ale firmelor participante erau întocmite de denunțător și ștampilate de celălalt martor, fără ca administratorii acestor firme să cunoască (de regulă) acest lucru.

De asemenea, administratorii acestor firme participante la aceste licitații formale, au declarat și la instanța de judecată că, nu au fost niciodată prezenți la astfel de licitații, nu au primit niciodată invitații de participare, nu au primit comunicări ulterioare, nu au semnat devize ofertă și nici procese-verbale de licitații, că ștampilele aplicate aparțin firmelor lor, însă semnăturile nu le aparțin, și în același timp o ștampilă a firmei lor s-a aflat tot timpul la martorul M.V., care le ținea contabilitatea, aspect confirmat și prin declarațiile martorului M.V. care a precizat că a aplicat ștampilele firmelor participante la licitații, la cererea denunțătorului, fără acordul administratorului lor.

S-a mai constatat că această metodă folosită, era subordonată hotărârii infracționale a inculpatului P.C., fiind propusă de acesta în scopul câștigării licitațiilor de către firmele denunțătorului și obținerii foloaselor materiale pretinse dinainte de către inculpat.

Mai mult decât atât, inculpatul a sugerat denunțătorului să folosească o altă firmă, deoarece crease suspiciuni în rândul consilierilor locali ai Primăriei Fărăcășești, ca urmare a participării la licitații numai a firmelor sale, fapt pentru care a folosit SC V.S. SRL, administrată de M.V., fiind obținut astfel contractul din 27 februarie 2003, în valoare de 2.850.000.000 lei, fără ca administratorul firmei să se implice în executarea contractului sau să obțină vreun beneficiu.

În perioada 2000-2003 inculpatul P.C., în baza unei înțelegerii prestabilite cu martorul denunțător D.I.C. a pretins și primit de la acesta, sume de bani, bunuri, lucrări și servicii după cum urmează: - suma de 120.000.000 lei reprezentând 20% din suma restantă de 600.000.000 lei a cărei plată a aprobat-o în calitate de ordonator de credite; - suma de 600.000.000 lei reprezentând contravaloarea materialelor, a manoperei, a finisajelor, pentru construirea în anul 2001 a brutăriei vechi, aparținând firmei SC P. SRL, administrată în acel moment de inculpatul P.C. și fratele său P.D. zis „G.”.

Numai pentru un malaxor cu cuvă, și un cuptor, martorul denunțător i-a înmânat martorului P.D.-fratele inculpatului, echivalentul în lei a sumei de 10.000 mărci germane D.M. cu care s-a deplasat în localitatea Cisnădie pentru achiziționarea acestor bunuri.

Declarațiile martorului denunțător D.I.C., privitor la contribuția sa la construirea și utilarea acestei brutării (brutăria veche), au fost confirmate de declarațiile martorilor: D.P.C., D.A., Ș.T. și N.C., date la parchet și menținute în totalitate la instanța de judecată.

În acest context, s-a reținut că declarația martorului propus în apărare C.G.G., privitor la prețul de achiziție a malaxorului și cuptorului, urmează a fi înlăturată ca nesinceră, necoroborându-se cu celelalte probe sus-invocate.

De astfel s-a constatat superfluă afirmația acestui martor, constând în aceea că utilajele vândute de firma sa erau foarte uzate, având în vedere și scopul folosirii lor, detaliile privind prețul vânzării acestor utilaje, după 11-12 ani, nu au putut fi primite de către instanță ca sincere (fila 144, vol. V fond); - autoturismul (Papuc), aparținând firmei SC A.. SRL a denunțătorului; - suma de 100.000.000 lei, reprezentând contravaloare centrală termică pe lemne și materialele necesare instalației de încălzire, identificate la percheziția domiciliară efectuată la locuința inculpatului P.C.; - suma de 85.000.000 lei, reprezentând cheltuieli de transport efectuate de martorul denunțător cu mașina acestuia, împreună cu inculpatul la București, la fiul său și contravaloarea a diverse bunuri cumpărate pentru fiul său; - suma de 12.500.000 lei, reprezentând cesionarea a 50% din capitalul social al SC D.R.G. SRL, (125 părți sociale a 100.000 lei fiecare), către inculpatul C.C. (cumnatul inculpatului P.C.).

Deși în conținutul raportului de constatare tehnico-științifică, întocmit de specialistul D.N.A. (vol. XII, filele 8-74) și în conținutul rechizitoriului s-a reținut că suma reprezentând procentul de 20% pretins din valoarea contractelor atribuite de inculpatului P.C. denunțătorului D.I.C. și procentul de 20% pretins din valoarea plăților restante este de 225.748 lei, instanța coroborând acest mijloc de probă cu declarațiile denunțătorului și ale martorilor audiați în cauză, urmează să rețină că valoarea folosului material pretins și primit de inculpatului P.C. de la acest martor denunțător este de 200.000 lei.

Astfel, în mod constant denunțătorul D.I.C., a declarat atât la parchet (fila 165, vol. I), cât și la instanța de judecată (filele 75-79, vol. II fond), că inculpatului P.C. a pretins și primit de la acesta sume de bani, bunuri, servicii, care se ridică la valoarea totală de 2 miliarde lei.

Prin urmare, deși criteriul folosit de specialistul D.N.A. în stabilirea cuantumului folosului mitei, a fost pe deplin probat și susținut de ansamblul probatoriului administrat în cauză, respectiv procentul de 20% pretins de inculpatul P.C. din valoarea fiecărui contract atribuit denunțătorului și din valoarea sumelor restante aprobate la plată, instanța în respectarea și a principiului situației mai favorabile inculpatului nu a putut nesocotit tocmai declarațiile martorului denunțător, cu privire la cuantumul folosului pretins și primit mită de inculpat, chiar dacă această valoare a mitei, este sub procentul de 20% menționat.

Declarațiile celor 81 martori audiați în cursul urmăririi și a celor 2 denunțători, au fost menținute în totalitate cu ocazia audierii lor de către instanța de judecată, aceste probe coroborându-se pe deplin cu celelalte probe administrate în cursul urmăririi penale și precizate la începutul expunerii, confirmându-se pe deplin starea de fapt reținută prin actul de inculpare și cu privire la infracțiunea de luare de mită în formă continuată (referitor la martorul denunțător B.G.A.), precum și cu privire la infracțiunea de tăinuire reținută în sarcina celorlalți doi inculpați.

Așadar, a reținut în esență instanța, că inculpatul P.C. a pretins și primit în baza unei rezoluții infracționale de ansamblu unice, în perioada anilor 2003-2008 de la martorul denunțător B.G.A., următoarele sume de bani, bunuri, lucrări, servicii și alte foloase materiale: - suma de 150.000.000 lei pentru aprobarea plății unei sume restante, reprezentând contravaloarea unei lucrări de aducțiune de gaze efectuată; - contravaloarea a 17.200.000 lei pentru plata unui sejur pe litoral în stațiunea Mamaia, având ca beneficiar inculpatul și soția sa în anul 2003; - suma de 152.000.000 lei reprezentând contravaloare materiale și manoperă scară interioară a casei inculpatului și contravaloarea tâmplăriei cu lemn stratificat cu geam termopan, executate în anul 2003; - 1,1 miliarde lei reprezentând contravaloarea apartamentului cumpărat în mun. Tg-Jiu; - suma de 100.000.000 lei reprezentând modernizarea aceluiași apartament; - suma de 300.000.000 lei reprezentând contravaloarea mobilierului pentru apartamentul din Tg-Jiu și pentru casa inculpatului P.C.; - suma de 142.000.000 lei reprezentând contravaloare materiale și manoperă precum și dotarea barului aparținând firmei SC P. SRL, administrată de P.D., fratele inculpatului; - suma de 1.650.000.000 lei ROL reprezentând prețul apartamentului cumpărat în mun. București pentru inculpata P.A.L. nora inculpatului; - suma de 162.240.000 lei reprezentând modernizarea acestui apartament; - suma de 220.000.000 lei reprezentând contravaloarea lucrării dentare a inculpatului P.C.,efectuată de clinica V. București; - suma de 1.000.000 lei pentru analize medicale ale aceluiași inculpat la B. Tg-Jiu; - suma de 195.000.000 lei reprezentând contravaloare dospitor brutărie; - suma de 500.000.000 lei reprezentând contravaloarea brutăriei noi aparținând martorului P.D. și dotarea acesteia cu utilaje; - sumele de 40.315.900 lei, 16.975.000 lei și 120.000.000 lei reprezentând contravaloarea materialelor pentru extinderea clădirii barului aparținând lui P.D.; - suma de 68.244.500 lei, reprezentând plata unui sejur la Mamaia, anul 2006; - suma de 22.410.000 lei, reprezentând contravaloare calculator anul 2006; - sume de câte 3-5 milioane lei, depuse repetat de către denunțător pe cardul fiului inculpatului P.C.-numitul P.C.R.; - suma de 139.030.000 lei reprezentând contravaloarea obiecte îmbrăcăminte pentru fiul și nora inculpatului P.C.; - suma de 50.000.000 lei pentru atribuirea unui contract de betonare uliță, în comuna Fărcășești; - suma de 70.000.000 lei tot pentru atribuirea unui contract de betonare uliță în comuna Fărcășești; - suma de 900.000.000 lei pentru atribuirea contractului de confecționare pubele;

Aceste acte repetate de luare de mită au fost prezentate în mod detaliat în conținutul rechizitoriului, filele 13-36.

În baza înțelegerii pe care inculpatul P.C. a realizat-o cu martorul denunțător B.G.A. în perioada de referință respectiv aniii 2003-2008, pentru sumele de bani, lucrările, serviciile și bunurile primite de la martorul denunțător B.G.A. de către inculpatul P.C., acesta în calitatea sa de primar, a dispus efectuarea plății restante de 215.575 lei pentru lucrarea de rețea distribuție gaze naturale în satele Roșia și Rogojel contractată anterior anului 2000 de firma denunțătorului SC E. SRL, precum și a sumei de 66.369 lei reprezentând plata restantă pentru lucrarea reparații biserică Rogojel contractată în anul 2000 de aceeași firmă.

Tot în realizarea înțelegerii prestabilite, inculpatul P.C., în calitate de primar al comunei Fărcășești a atribuit în perioada 2003-2008 firmelor reprezentate de acest martor denunțător un număr de 35 contracte execuție lucrări în beneficiul Primăriei Fărcășești, ceea ce reprezintă peste 85% din numărul total a contractelor de achiziție publică atribuite de Primăria Fărcășești în această perioadă, contracte nominalizate în conținutul rechizitoriului la filele 20-23, cu o valoare totală de 5.394.382, 32 lei.

Aceste contracte au fost atribuite cu încălcarea normelor legale în materia achizițiilor publice, în condițiile descrise mai sus referitor la contractele atribuite celuilalt denunțător - D.I.C.

Dintre cele 35 de contracte atribuite denunțătorului B.G.A., pentru un număr de 29 licitațiile s-au desfășurat după metoda selecției de oferte, criteriul de atribuire fiind tot prețul cel mai mic pentru a garanta evident obținerea acestor contracte de către firmele denunțătorului, care prezenta oferta cu prețul cel mai mic.

Doar 6 licitații s-au desfășurat după criteriul atribuirii prin negociere cu o singură sursă.

De asemenea un număr de 5 contracte s-au atribuit prin încredințare directă.

Ca și în cazul primului martor denunțător și în cazul denunțătorului B.G.A., inculpatul P.C. i-a cerut să întocmească devize ofertă pentru toate firmele participante, iar oferta cu prețul cel mai mic să aparțină firmelor pe care martorul denunțător le reprezenta în vederea asigurării câștigării licitației, astfel încât inculpatul să-și poată realiza rezoluția infracțională de a primi procentul de 20% pretins, conform înțelegerii în bani, bunuri, lucrări sau alte servicii din valoarea fiecărui contract.

Denunțătorul urmând indicațiile inculpatului, fie direct fie prin intermediul angajatului său P.I.C., a obținut ștampilele pe care le-a aplicat pe devizele ofertă pentru celelalte firme participante, altele decât firmele sale, iar împrejurarea că nici unul dintre reprezentanții firmelor ofertante nu au fost prezenți la licitație este probată prin declarațiile denunțătorului, ale martorului P.I.C., ale administratorilor firmelor în cauză, precum și ale membrilor comisiilor de licitație, declarații susținute în totalitate cu ocazia audierii acestor martori în cursul cercetării judecătorești.

S-a constatat că primirea bunurilor pretinse de inculpat de la martorul B.G.A. se făcea după ce acesta anterior atribuirii contractelor de lucrări îi aducea la cunoștință martorului denunțător obiectul lucrărilor ce vor fi scoase la licitație de către Primăria Fărcășești, prilej cu care îi preciza modul cum dorea să-i fie oferit procentul de 20% din valoarea contractelor în bani, bunuri, lucrări sau servicii.

Motivat de împrejurarea că pretențiile inculpatului P.C. depășeau uneori procentul de 20% pretins și primit de acesta, martorul denunțător se afla în imposibilitatea executării lucrărilor angajate caz în care pentru finalizarea acestora îi atribuia alte contracte pentru care dispunea plata în avans, generându-se astfel un sistem tip suveică de maniera că banii plătiți în avans pentru lucrări ulterioare erau folosiți pentru executarea și finalizarea unor lucrări anterioare.

Sumele de bani, bunurile, lucrările și serviciile pretinse și primite de inculpatul P.C. de la martorul denunțător B.G.A. în perioada 2003-2008, în condițiile descrise mai sus au însumat 1.071.135 lei.

În cazul acestui martor denunțător această sumă a coincis pe deplin cu procentul de 20% din valoarea contractelor atribuite și a plăților restante aprobate, cuantificată în conținutul raportului de constatare tehnico-științifică întocmit de specialistul D.N.A. (vol. XIII, filele 8-74, dosar parchet), probă ce s-a coroborat pe deplin cu declarațiile martorilor audiați în cauză, precum și cu documentele justificative de plată a unora dintre aceste bunuri și anume facturi fiscale, ordine de plată, etc., emise de firmele denunțătorului, documente înregistrate în contabilitatea acestor firme și atașate la dosarul de urmărire penală, precum și cu declarațiile martorilor denunțători.

Declarațiile unora dintre martorii propuși în apărare de către inculpați prin apărătorii săi aleși și anume: B.A.D., A.G., V.D., C.O., A.V., S.C., M.M.N. și V.N., privitor la participarea lor ca saraholi sau meseriași constructori, la construirea celor două brutării aparținând firmei lui P.D. - fratele inculpatului P.C., au fost înlăturate ca nesincere, necoroborându-se cu ansamblul probatoriului administrat în cele două faze ale procesului penal și expus mai sus.

Totodată, pentru ascunderea provenienței celor două apartamente din Tg-Jiu și București, cumpărate cu banii pretinși și primiți de la martorul denunțător B.G.A., apartamentul din mun. Tg-Jiu a fost cumpărat pe numele inculpatului C.C., cumnatul său, iar apartamentul din mun. București a fost cumpărat pe numele inculpatei P.A.L., la data aceea prietena fiului său, P.C.R. și în prezent soția acestuia.

Cei doi inculpați trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunii de tăinuire C.C. și P.A.L., au primit aceste bunuri ce fuseseră pretinse cu titlu de mită de către inculpatul P.C., respectiv sumele de achiziționare a acestor bunuri, de la martorul denunțător B.G.A., cunoscând că acestea provin din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.

De asemenea, inculpatul C.C. a primit și 50% din capitalul social al SC D.R.G. SRL, respectiv 125 părți sociale a 100.000 lei fiecare în valoare de 12.500.000 lei, cedate gratis de către martorul denunțător D.I.C. tot în cadrul pretențiilor inculpatului P.C., pentru contractele atribuite acestui martor denunțător.

Apărarea formulată de apărătorii aleși cum că, proveniența sumelor de bani cu care au fost cumpărate aceste două apartamente este licită în cazul inculpatului C.C. sau că inculpata P.A.L. a avut cunoștință despre proveniența licită a sumei de bani cu care a fost cumpărat apartamentul din București pe numele său și că de fapt apartamentul a fost cumpărat cu bani proveniți de la părinții săi, a fost înlăturată neputând fi primită de instanță pentru că ansamblul probatoriului administrat în cauză confirmă pe deplin că sumele de bani au fost date cu titlu de mită de către martorul denunțător B.G.A. inculpatului P.C.

Astfel, declarațiile martorului B.G.A. sunt confirmate pe deplin de vânzătorii apartamentului din mun. Tg-Jiu, tranzacție efectuată în luna septembrie 2004 pe nume B.C. și L.V., precum și de martorii P.C.T., A.C., A.T.M., S.G., P.I.C. și B.D., precum și de factura din 31 decembrie 2004, în valoare de 78.400.000 lei emisă de SC T. SRL pentru mobilierul produs de către SC . SRL, achitată din contul SC T. SRL (vol. IX, filele 129-132, dosar parchet), mobilier ce a fost găsit în acest apartament la percheziția domiciliară efectuată (vol. VII, filele 207-270).

Sugestive în reprezentarea de către inculpatul C.C. a provenienței ilicite a sumei de bani cu care a fost procurat apartamentul pe numele său, au fost și contradicțiile dintre declarațiile inculpatului P.C. și ale inculpatului C.C. cu ocazia audierii din data de 29 noiembrie 2010 la parchet de către procuror, ocazie cu care acesta din urmă a susținut că achiziționat singur apartamentul în cauză cu suma de 300.000.000 lei direct de la martora L. (fostă B.) V. cu care a fost coleg de serviciu, afirmație contrazisă atât de inculpatul P.C., cât și de soția sa P.G. care au precizat că deși, nu figurează ca proprietari în acte, în fapt sunt coproprietari ai apartamentului din Tg-Jiu, achiziționat cu suma de 1,1 miliarde lei din care 700.000.000 lei au fost plătite de către inculpatul C.C., iar diferența de 400.000.000 lei de familia P.

Sub aspectul subzistenței laturii subiective a infracțiunii de tăinuire relevant a fost și faptul că cei doi inculpați P.C. și C.C. nu au putut justifica prezența martorului denunțător B.G.A. la perfectarea actelor și mai mult decât atât edificatoare în acest sens este declarația martorului B.C., vânzătorul apartamentului, conform căreia prețul sus-menționat în echivalent euro i-a fost plătit la notar de către B.G.A.

În acest context prezintă importanță în sensul subzistenței faptei și aspectul că cei doi soți P.C. și P.G. deși au arătat că apartamentul din Tg-Jiu a fost renovat și mobilat de către martorul B.G.A. căruia însă i-ar fi plătit suma de 120.000.000 lei, această afirmație a fost contrazisă de declarația denunțătorului, coroborată cu factura din 31 decembrie 2004 emisă de SCT. SRL pentru mobilierul identificat în acest apartament la percheziția domiciliară efectuată.

În aceeași manieră au fost și declarațiile inculpatei P.A.L., nora inculpatului P.C. și proprietar interpus al apartamentului din București, date în cursul urmăririi penale care intră în contradicție cu declarația inculpatului P.C., cât și cu declarațiile martorilor P.I. și P.I. (părinții săi), sub aspectul împrejurărilor în care a fost achiziționat, plătit și renovat apartamentul respectiv.

În sensul exemplificării unor astfel de contradicții esențiale, a arătat instanța de fond că inculpata P.A.L. a declarat că suma de 39.000 euro, reprezentând contravaloarea apartamentului i-a fost dată de părinții săi P.I. și P.I. în euro, din economiile familiei, iar inculpatul P.C. și martorul denunțător B.G.A. nu au fost prezenți nici la negocierile cu vânzătorii apartamentului adică familia S., aspect ce este infirmat de declarațiile denunțătorului și ale soților S. ca vânzători, cât și de declarațiile inculpatului P.C. și martorilor P.I. și P.I.

Dimpotrivă, martorii P.I. și P.I. au declarat la procuror, că i-au dat fiicei lor contravaloarea în lei a sumei de 39.000 de euro, afirmând că banii au fost primiți de la tatăl natural al martorului P.I., pe nume B.I. decedat.

De asemenea, inculpata P.A.L. și părinții acesteia P.I. și P.I., au avut propriile variante însă diferite cu privire la schimbarea tâmplăriei la apartament și renovarea acestuia.

A constatat însă instanța de fond că declarațiile inculpatei și ale părinților săi sunt nesincere, martorul denunțător B.G.A. și martorii S.A. și S.M.A., S.G. acesta din urmă confirmând că l-a împrumutat pe denunțător cu suma de 700.000.000 lei pentru completarea sumei necesare achiziționării apartamentului din București, aspect confirmat și de martora A.C.

În sensul înlăturării declarațiilor nesincere ale inculpatei și părinților săi au fost și conținutul convorbirilor interceptate și înregistrate redate în cuprinsul rechizitoriului (filele 66-79 vol. I dosar parchet).

Cu ocazia ascultării de către instanța de judecată, a inculpaților C.C. și P.A.L. (filele 126-127, vol. I dosar fond), pe lângă faptul că au manifestat aceeași atitudine constantă de negare a săvârșirii faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, nu și-au menținut nici declarațiile date în cursul urmăririi penale, când de asemenea au negat săvârșirea faptelor cercetate, însă au declarat la procuror aspecte total contradictorii cu privire la modul de dobândire și cumpărare a celor două apartamente din mun. Tg-Jiu și București și cu privire la proveniența sumelor de bani cu care au fost cumpărate aceste apartamente.

Au justificat cei doi inculpați nemenținerea declarațiilor date la procuror, pe motivul că au fost amenințați de acesta, deși declarațiile au fost date în prezența unui apărător ales al inculpatului P.C., însă modificarea declarațiilor date la organul de urmărire penală a avut ca scop tocmai intenția acestor doi inculpați de a se pune de acord cu declarațiile inculpatului P.C. cu privire la modul de dobândire a apartamentelor și proveniența sumelor de bani cu care a fost achitată contravaloarea acestora, luând cunoștință de conținutul declarațiilor acestuia din urmă după sesizarea instanței de judecată și înaintarea dosarului cauzei de către parchet.

De altfel, după începerea urmăririi penale față de inculpații C.C. și P.A.L., aceștia au refuzat să facă vreo declarație în fața procurorului, prevalându-se de disp. art. 70 alin. (2) C. proc. pen., tocmai pentru a lua cunoștință de declarația inculpatului P.C. pentru a se pune de acord cu cele relatate de acesta, lucru pe care l-au și făcut prin ceea ce au declarat la instanța de judecată cu ocazia ascultării lor.

Fiind apreciate ca nesincere de către procuror declarațiile învinuiților P.I. și P.I., față de aceștia s-a dispus prin rechizitoriu scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, respectiv amendă în cuantum de 1.000 lei fiecare, soluție ce nu a fost contestată cu plângere de către aceștia la instanța de judecată competentă pe temeiul disp. art. 278

1

C. proc. pen.

Această conduită procesuală nesinceră contradictorie și oscilantă a inculpaților C.C. și P.A.L., analizată mai sus, a demonstrat pe deplin că aceștia au avut cunoștință de proveniența ilicită a sumelor de bani, cu care au fost cumpărate cele două apartamente pe numele lor, fiind îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire pentru care au fost trimiși în judecată atât sub aspectul laturii obiective cât și sub aspectul laturii subiective.

Privitor la infracțiunile de abuz în serviciu și fals în înscrisuri sub semnătură privată, reținute în sarcina inculpatului P.C. s-au reținut următoarele:

Inculpatul P.C. în calitate de primar al comunei Fărcășești și în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu ce îi incumbau în această funcție, cu știință, a aprobat, cu prilejul derulării contractului din 08 noiembrie 2006 având ca obiect confecționat pubele de gunoi plata sumei de 423.800 lei în beneficiul SC A. SRL Tg-Jiu, administrată de către denunțătorul B.G.A. fără ca furnizorul să fi livrat bunurile menționate în facturi, adică pubelele, creându-se astfel un prejudiciu în patrimoniul instituției conduse de către inculpat.

Astfel, efectuând un control la primăria Fărcășești în cursul lunii mai 2008, Curtea de Conturi a României-Camera de Conturi Gorj a constatat că plățile către firma sus-menționată s-au făcut nelegal, doar în baza unor facturi nereale emise de către furnizor fără viza „bun de plată”, fără existența documentelor de intrare în gestiunea instituției, respectiv note de intrare recepție și constatare de diferențe și fără să fie înregistrate în evidența contabilă ca obiecte de inventar.

A constatat instanța de fond că în perioada ianuarie-mai 2007 Consiliul Local Fărcășești, din dispoziția inculpatului P.C. a efectuat plăți nelegale pentru contractul din 08 noiembrie 2006 și actul adițional datat 02 noiembrie 2006, în cuantum de 297.000 lei, fără ca SC A. SRL Tg-Jiu să fi executat și livrat vreo pubelă în beneficiul Primăriei Fărcășești.

De asemenea, în perioada 21 februarie 2008-24 aprilie 2008 Consiliul Local Fărcășești tot din dispoziția inculpatului P.C. a efectuat plăți nelegale pentru același contract în cuantum de 126.800 lei fără ca SC A. SRL Tg-Jiu să fi executat și livrat vreo pubelă pentru Primăria Fărcășești (un număr de 10 ordine de plată nominalizate la fila 45 din rechizitoriu).

Aprobarea cu rea credință a acestor plăți de către inculpatul P.C., fără ca instituția pe care o conducea să intre în posesia acestor pubele a fost demonstrată cu prisosință de modul de încheiere și atribuire a acestui contract și a actului adițional precum și de preocuparea ulterioară a inculpatului după constatarea de către controlorii financiari ai Curții de Conturi a inexistenței în patrimoniul Primăriei Fărcășești a pubelelor a căror contravaloare a fost achitată la datele sus-menționate, de a se implica în confecționarea acestor pubele pentru recuperarea prejudiciului, contribuind chiar cu sume de bani pentru cumpărarea materialelor în vederea confecționării pubelelor.

Prin urmare infracțiunea de abuz în serviciu pentru care a fost trimis în judecată inculpatul P.C. s-a consumat la data efectuării plăților nelegale pentru că așa cum rezultă din probele administrate în cauză primele pubele executate și livrate de către firma SC A. SRL Tg-Jiu în număr de 341 s-a făcut în perioada în care se afla în control Curtea de Conturi adică finele lunii mai 2008 și ca urmare a acestui control, iar livrarea numărului total de 920 de pubele, contractate de Primăria Fărcășești s-a finalizat în prima jumătate a anului 2009 deci cu mult după data ultimei plăți nelegale și anume 24 aprilie 2008.

Așa cum a rezultat din verificarea și analiza procedurii de atribuire a contractului „confecționare pubele” constatări făcute și prin raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în cauză de către specialistul D.N.A. (vol. XIII, filele 8-74), inculpatul prin derularea procedurii de achiziție a acestor pubele a încercat să creeze impresia unei achiziții publice de lucrări prin procedura de cerere de ofertă, în realitate contractul fiind de furnizare de produse atribuit direct firmei denunțătorului B.A.G. prin încălcarea în mod constant a dispozițiilor O.U.G. nr. 60/2001.

Derularea efectivă a procedurii de achiziție publică s-a făcut în mod defectuos începând prin transmiterea invitațiilor de participare la un număr de 3 furnizori cu încălcarea prevederilor art. 28 din O.U.G. nr. 60/2001, deficiențe fiind semnalate prin înregistrarea invitațiilor din 02 iunie 2006, prin menționarea unor date nereale pe invitațiile de participare, așa cum rezultă din verificarea efectuată în Registrul de intrare-ieșire corespondență pe anul 2006, încălcându-se și disp. art. 63 alin. (2) din O.U.G. nr. 60/2001.

Invitațiile de participare nu au cuprins informații privind îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, înregistrare, capacitate tehnică și capacitate economico-financiară, iar autoritatea contractantă respectiv primăria condusă de către inculpat a inițiat procedura de cerere de ofertă pentru achiziția execuției lucrării „Confecționat Pubele Gunoi„.

În realitate însă procedura s-a desfășurat pentru achiziția unor produse și nu a unor lucrări, lucru foarte important întrucât acest aspect determină natura contractului de achiziție ca un contract de furnizare produse sau contract de lucrări (construcții), iar pentru fiecare din aceste contracte se prevăd praguri diferite pentru aplicarea procedurii de cerere de ofertă.

Astfel procedura de cerere de ofertă (art. 13 din O.U.G. nr. 60/2001) poate fi aplicabilă numai pentru valoarea unui contract de furnizare care este mai mică decât echivalentul în lei a 40.000 de euro, iar pentru un contract de lucrări această procedură se aplică în situația în care valoarea contractului este mai mică decât echivalentul în lei a 100.000 de euro.

Concluzia instanței a fost că inculpatul P.C. ca reprezentant al autorității contractante a încadrat cu bună știință contractul de achiziție publică de pubele în categoria contractelor de lucrări cu scopul de a justifica procedura aleasă de cerere de ofertă care permitea o valoare mai mare decât în cazul contractelor de furnizare, adică până la nivelul sumei de 100.000 de euro.

Și calculațiile de preț au fost întocmite tot eleiat după modelul devizelor de lucrări de construcții fiind intitulate. „ofertă-confecționat pubele metalice sau deviz-ofertă confecționat pubele metalice”, deși acestea nu puteau constitui oferte alternative din moment ce primăria Fărcășești ca parte contractantă nu a făcut dovada criteriului de evaluare a ofertelor ca fiind „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic”.

Totodată cu prilejul atribuirii contractului din 08 noiembrie 2006 au fost încălcate prevederile art. 51 alin. (1) din O.U.G. nr. 60/2001, comisia de evaluare numită prin dispoziția din 06 aprilie 2005 a inculpatului fiind denumită în procesul-verbal încheiat de către această comisie „comisia de licitație, ” corect fiind comisia de evaluare „licitație publică”, aceasta în condițiile în care nu s-a aplicat procedura confecționare pubele gunoi metalice, în realitate contractul având ca obiect achiziționare produse și nu lucrări de construcții.

Aceste câteva aspecte sus enumerate, precum și altele descrise în raportul de constatare tehnico-științifică sus invocat au scos în evidență și caracterul formal al desfășurării acestei licitații.

Un element important în aprecierea de către instanță că plățile pentru executarea acestui contract s-au făcut în mod abuziv fără nici o bază legală a fost demonstrat și de faptul că prin hotărârea din 26 octombrie 2006 comisia de evaluare a desemnat câștigătoare oferta SC A. SRL administrată de denunțătorul B.G.A. stabilind valoarea de 459,91 lei pe bucată pubelă și o durată de execuție de 3 luni de la această dată, iar primele pubele au fost executate și livrate primăriei Fărcășești după o lungă perioadă de timp adică spre finele lunii mai 2008, în condițiile în care valoarea integrală a sumei a fost achitată cu mult înainte la datele sus-menționate.

Contractul a fost înregistrat în Registrul intrare-ieșire corespondență pe anul 2006 sub 2 numere (din 03 noiembrie 2006 și din 08 noiembrie 2006) și sub două denumiri: „contract confecționat pubele gunoi” și respectiv „contract de execuție lucrări”, ceea ce scoate în evidență intenția de a crea impresia derulării unui contract de lucrări și nu a unui contract de furnizare produse.

Acest contract a fost ulterior completat printr-un act adițional datat 02 noiembrie 2007 care prevedea furnizarea în termen de 12 luni a 281 pubele de gunoi la prețul de 450,91 lei ce se vor ține în custodie până vor putea fi împărțite, deși autoritatea contractantă reprezentată de inculpatul P.C. nu avea dreptul să suplimenteze contractul prin negociere cu o singură sursă, adică încredințare directă către SC A. SRL, firma denunțătorului B.G.A.

Astfel instanța de fond a concluzionat că toate plățile efectuate de Primăria Fărcășești în perioada 16.01-24 mai 2007 și 21 februarie -24 aprilie 2008 au fost în realitate avansuri plătite nelegal deoarece contractul din 08 noiembrie 2006 a fost în realitate un contract de furnizare de produse și nu un contract de execuție lucrări, denumire folosită de autoritatea contractantă tocmai pentru a crea impresia unei achiziții de lucrări ceea ce ar fi permis și acordarea de avansuri de 15 sau 30 % din valoarea contractului respectiv.

Nelegalitatea acestor plăți a fost demonstrată și de faptul că s-au efectuat doar pe baza facturilor emise de către SC A. SRL fără viza „bun de plată”, fără existența documentelor de intrare în gestiunea primăriei a pubelelor (note de recepție și constatare de diferențe) și fără să fie înregistrate în evidența contabilă ca obiecte de inventar, aceste aspecte fiind constatate și consemnate și în Raportul de control intermediar al Camerei de Conturi Gorj din 02 august 2008.

Abia după solicitarea de către Camera de Conturi Gorj a inventarierii pubelelor prin dispoziția din 26 mai 2008 inculpatul P.C. a dispus această inventariere fiind constatate distribuite cetățenilor doar un număr de 341 pubele.

Referitor la existența pubelelor singurul act justificativ prin care s-a confirmat predarea acestora la Primăria Fărcășești este „Procesul-verbal de scoatere din custodie din 01 aprilie 2009” semnat de inculpatul P.C. în calitate de primar și martorul denunțător B.G.A. în calitate de administrator al SC A. SRL Tg-Jiu.

S-a concluzionat că prin plata nelegală a sumei de 423.800 lei de către inculpat ca ordonator de credite al Primăriei Fărcășești către firma denunțătorului B.G.A. SC A. SRL Tg-Jiu s-a produs un prejudiciu în patrimoniul acestei instituții publice în cuantumul sus-menționat, iar acțiunile întreprinse după controlul Camerei de Conturi a Curții de Conturi Gorj de către inculpat împreună cu denunțătorul B.G.A. pentru confecționarea pubelelor achitate anterior nelegal reprezintă modalități de recuperare a pagubei produse, fapta fiind deja consumată la data virării nelegale a sumelor.

Astfel așa cum a rezultat și din declarația martorei B.E.C. (fila 8, vol. IV fond), aceasta a aflat de contractul privind confecționarea pubelelor în luna mai 2008 deși îndeplinea funcția de contabilă șefă a Primăriei Fărcășești de la 01 ianuarie 2008, iar în perioada 21 februarie 2008-24 aprilie 2008 a efectuat plăți nelegale în cuantum de 126.800 lei.

Aceeași martoră a declarat că în luna octombrie 2008 s-a deplasat la depozitul Economic din Tg-Jiu, împreună cu primarul P.C. pentru a plăti materiale care să fie folosite la confecționarea pubelelor de către SC A. SRL Tg-Jiu, inculpatul P.C. achitând personal contravaloarea acestor materiale cu suma de 30.000 lei, deși reiterează instanța precizarea că toată suma de bani de 423.800 lei pentru confecționarea pubelelor în număr de 941 fusese cu mult înainte virată prin plăți nelegale, firmei comerciale care trebuia să execute pubelele.

De altfel aceeași martoră a mai precizat: „cu ocazia prezentării în control a Curții de Conturi Gorj în luna mai 2008, am aflat de acest contract și de actul adițional”, aspect confirmat și de declarația dată la organul de urmărire penală în prezența apărătorului ales al inculpatului P.C., în care precizează că: „plățile le-a făcut din dispoziția verbală a primarului P.C., care era ordonator principal de credite, deși nu existau documente din care să rezulte că bunurile au fost recepționate, P.C. fiind cel care mi-a adus facturile din 21 februarie 2008, din 16 martie 2008, din 17 martie 2008, iar ordonanțările de plată au fost semnate atât de P.C. cât și de mine”.

Edificatoare în sensul demonstrării activității infracționale a inculpatului P.C. în aprobarea în mod nelegal a plăților pentru pubele a fost și declarația martorei C.M. fostă contabilă șefă a Primăriei Fărcășești până în luna ianuarie 2008 care a efectuat plata nelegală în sumă de 297.000 lei pentru aceste pubele în intervalul ianuarie-mai 2007 din ordinul sus-numitului inculpat.

Astfel acesta a declarat (filele 169-170, vol. III, dosar fond) următoarele: „i-am explicat domnului primar P.C. că nu sunt de acord cu alocarea banilor pentru aceste pubele, însă acesta mi-a răspuns: „contabilo te lovesc la ceas”, iar eu înțelegeam prin această expresie că mă dă afară și nu aveam, comunicare cu acesta când doream să discut anumite probleme de organizare a lucrărilor ce le aveam la primărie, întrucât mă amâna pentru altă dată, spunând că discutăm mâine sau poimâine”.

Solicitarea unuia din apărătorii aleși ai inculpatului, care a depus la dosar chitanța din 20 februarie 2012 emisă de către Primăria Fărcășești jud. Gorj privind plata sumei de 3.362,76 lei a achitării inculpatului P.C. în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. invocând inexistența elementului constitutiv al pagubei cu ocazia concluziilor orale formulate nu poate fi primită de către instanță, fapta fiind comisă în condițiile expuse mai sus cu consecința consumării sale și producerii prejudiciului în cuantum de 423.800 lei la data aprobării și efectuării plăților din ordinul inculpatului.

Nici solicitarea aceluiași apărător formulată în subsidiar privind încetarea procesului penal pentru această faptă, invocând disp. art. 74

1

alin. (2) C. pen. cu referire la suma prejudiciului, recuperarea acestuia și aplicarea unei amenzii administrative, arătând că sunt incidente și disp. art. 13 C. pen. nu a putut fi primită de către instanță pentru că disp. art. 74

1

C. pen. au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 573 din 03 mai 2011 a Curții Constituționale, decizie ce nu a fost urmată de reglementarea acestei situații juridice de către forul legiuitor astfel că dispozițiile art. 74

1

C. pen. au fost implicit abrogate.

Privitor la infracțiunea prev. de art. 290 C. pen. pentru care inculpatul P.C. a fost trimis în judecată a reținut tribunalul că în timpul controlului din luna mai 2008 al Camerei de Conturi Gorj, inculpatul a adus și prezentat martorei B.E.C. contabilă șefă a Primăriei Fărcășești, un număr de 2 avize de însoțire a mărfii emise de SC A. SRL Tg-Jiu prin administratorul său denunțător B.G.A., pe fiecare aviz fiind înscrise câte 159 pubele în total 318 pubele.

Cele două avize erau semnate de primire de către inculpatul P.C. și pe baza lor martora sus-menționată a întocmit două note de recepții, care atestau în mod nereal că un număr de 318 pubele au fost aduse de către B.G.A. în zilele de 5 și 7 mai 2008.

Cele două note de recepție au fost semnate de inculpatul P.C. și de martorii C.M., B.E.C., I.D., M.V. și V.D.M.-funcționarii în cadrul Primăriei Fărcășești, în calitate de membrii ai comisiei de recepție, deși în realitate denunțătorul B.G.A. nu adusese nici o pubelă, însă întocmirea în fals a celor două note de recepții a fost dispusă tocmai de către inculpat pentru a justifica la controlul Curții de Conturi diferența de 318 pubele nelivrate în fapt, (faptă dovedită cu declarațiile acestor martori date în cursul urmăririi penale filele 17-26, vol. II, 30-38, vol. II, 42-51, vol. II, 56-58, vol. II și 63-73 vol. II u.p.), declarații menținute în totalitate în cursul cercetării judecătorești, cu excepția declarațiilor martorilor B.E.C. și V.D.M. (filele, 169-170, vol. III fond, fila 8 vol. IV fond, fila 6, vol. IV fond).

S-a constatat că această martoră având calitatea de contabilă șefă a Primăriei Fărcășești și față de care s-a dispus prin actul de învestire a instanței scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 1.000 lei pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C. pen., deși a fost prezentă la termenul de judecată când a fost citată inițial adică 22 noiembrie 2011 a refuzat să se prezinte în sala de judecată pentru a fi audiată tocmai pentru a lua legătura cu unul dintre apărătorii aleși ai inculpatului P.C. în vedere influențării sale asupra celor ce urma să declare fiindu-i pusă la dispozi