ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3543/2012

Asupra recursurilor penale de față;

Prin sentința penală nr. 52 din 15 martie 2011, Tribunalul Gorj, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul C.C.V. pentru infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41- 42 C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică a faptei din disp. art. 13 alin. (1) și art. 13 alin. (3), teza I și alin. (4), teza a II-a din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41-42 C. pen. în disp. art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41-42 C. pen. și art. 13 C. pen.

În baza art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41-42 C. pen. și art. 13 C. pen. a fost condamnat inculpatul C.C.V. la 7 ani închisoare și la 4 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 5 ani închisoare.

În baza art. 329 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41-42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 7 ani închisoare și la 4 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41-42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 292 C. pen. cu aplic. art. 41-42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare.

În baza art. 293 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41-42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplic. art. 41-42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare.

În baza art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 112/2001, cu aplic. art. 41-42 C. pen. a fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare.

În baza art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplic. art. 41-42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) -34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele cu închisoarea stabilite în pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 1 an, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa finală de 8 ani închisoare.

În baza art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele complementare aplicate, în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

S-a dedus din pedeapsa stabilită inculpatului arestul preventiv de la 6 octombrie 2005 până la 17 decembrie 2007.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, dispusă prin încheierea din 7 decembrie 2010.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul C.D.V., pentru infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41-42 C. pen.

În baza art. 26 rap. la art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41-42 C. pen. și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.D.V. la 2 ani închisoare și 1 an pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a ll-a și b C. pen.

În baza art. 290 C. pen. cu aplic. art. 74 lit. a) și c) - 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 2 luni închisoare.

În baza art. 23 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) -76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, urmând să execute inculpatul pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe perioada prev. de art. 82 C. pen.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen., pedeapsă accesorie ce va fi executată în condițiile art. 71 alin. (5) C. pen.

S-au pus în vedere inculpatului disp. art. 83 C. pen. în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat pe inculpatul C.C.D., pentru infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap la art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41-42 C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap la art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41-42 C. pen. și art. 74 lit. a) și c) - 76 lit. c) C. pen. a fost condamnat inculpatul la 1 an și 10 luni închisoare și la 1 an pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe perioada prev. de art. 82 C. pen.

S-au pus în vedere inculpatului disp. art. 83 C. pen.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. în condițiile art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul U.G.L., pentru infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 74 lit. a)-76 lit. c) C. pen. a fost condamnat inculpatul la 1 an și 10 luni închisoare și la 1 an pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe perioada prev. de art. 82 C. pen.

S-au pus în vedere inculpatului disp. art. 83 C. pen.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. în condițiile art. 71 alin. (5) C. pen.

S-a respins cererea de despăgubiri civile formulată de partea vătămată B.A.N.

S-a luat act că partea vătămată P.E.I. nu s-a constituit parte civilă în prezența cauză.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat următoarele acte:

- Adeverința din 08 mai 2000 și adeverința din 07 martie 2005 emise de SC D.K.C. SRL Baia de Fier, jud. Gorj.

- Contractul de muncă încheiat între SC D.K.C. SRL Baia de Fier și C.C.V.;

- Actele emise pe numele M.I. - pașaport, permis de conducere și carte de identitate.

- Pașaportul emis pe numele de N.N. și actele de identitate emise pe numele aceleiași persoane;

- Pașaportul pe numele de G.C. și cererea de eliberare pașaport și 2 chitanțe încheiate la data de 15 mai 2005.

- Chitanța de vânzare-cumpărare din data de 15 mai 2005 a suprafeței de 1300 m

2

cu suma de 350.000.000 RON (vânzători: C.I. și C.D.V., cumpărător B.I.G.).

În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au confiscat următoarele bunuri:

- un telefon mobil marca S., culoare neagră cu cameră foto încorporată și încărcătorul aferent;

- un telefon mobil marca N., culoare neagră și argintiu cu cameră foto incorporată;

- 2 cartele O.

- 2 cartele O.M.;

- un mini bloc-notes „M." și un act bloc-notes S.;

- cartelele telefonice menționate în procesele-verbale încheiate la data de 15 august 2006 de B.C.C.O. Craiova, Serviciul Județean Gorj.

- un telefon mobil marca L., culoare argintiu, dotat cu cartelă și cu cameră foto încorporată.

În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul C.C.V. sumele de 27.322 euro, 2844 dolari S.U.A. și 299,74 RON (și în baza art. 19 din Legea nr. 678/2001).

A fost obligat inculpatul C.C.V. la 16.000 RON, inculpatul C.D.V. la 2.000 RON, inculpatul U.G.L. la 1000 RON și inculpatul C.C.D. la 1.200 RON cu titlul de cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 69D/P/2005 din 09 decembrie 2005, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Gorj, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a unui număr de 7 inculpați – P.Ș.C., C.C.V., C.M., C.V.N., D.R., Ț.B.G.C. și U.S.A. - pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 alin. (1), (2) C. pen., art. 329 alin. (1), (2) C. pen., art. 12, 13 din Legea nr. 678/2001, art. 288 C. pen. etc.

Prin același act de inculpare s-a dispus disjungerea materialului de urmărire penală față de inculpatul C.C.V., învinuiții C.D.V., U.G.L., C.C.D. ș.a. cercetați pentru infracțiuni de același gen comise în strânsă legătură de conexitate cu acesta, întrucât definitivarea cercetărilor era întârziată din cauza unor acte procedurale care necesitau timp și care contraveneau intereselor persoanelor arestate preventiv în cauză.

Ulterior, prin rechizitoriul din 16 martie 2007 al Biroului Teritorial Gorj au fost trimiși în judecată după cum urmează inculpații:

- C.C.V. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41-.42 C. pen, art. 292 C. pen. cu aplic. art. 41-42 C. pen., art. 293 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41-42 C. pen., art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., art. 329 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41-42 C. pen., art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41-42 C. pen. (13 acte materiale), și art. 13 C. pen., art. 13 alin. (1) și (13) alin. (3) teza I și alin. (4) teza II din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41-42 C. pen. (3 acte materiale), art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 aprob. Prin Legea nr. 243/2002, art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 112/2001 aprobată prin Legea nr. 252/2002 cu aplic. art. 41-42 C. pen. și art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2001 cu aplic. art. 41-42 C. pen.

- C.D.V. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41-42 C. pen., art. 26 C. pen., rap. la art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41-42 C. pen., art. 290 C. pen. și art. 23 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002.

- C.C.D. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 26 C. pen. rap. la art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41-42 C. pen. și

- U.G.L. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 C. pen. rap la art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 26 C. pen. rap. la art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

Într-o imagine de ansamblu asupra cazului s-a reținut că actele de urmărire penală efectuate, au scos la iveală existența unei grupări infracționale inițiată și coordonată de inculpatul C.C.V., ce a activat pe perioada 2004-2005, care avea preocuparea infracțională traficul de persoane de sex feminin (minore și tinere), în țări europene ca Italia și Olanda, în vederea exploatării sexuale în condiții în care victimele erau supuse la prostituție, fie induse în eroare, fie atrase prin acte frauduloase de schimbare a identității și cetățeniei, sau profitând de vârsta de minorat a acestora. în timp, inculpatul C.C.V. s-a asociat cu inculpata P.Ș.C. - persoană care, inițial, practicase prostituția în diferite țări europene, dar și cu alți inculpați și învinuiți.

Pentru că inculpatul C.C.V. (fost C., pentru perioada 5 iunie 2003 - 29 aprilie 2005) a urmărit în toată activitatea lui să-și ascundă identitatea reală, se va prezenta o descriere a faptelor, care au legătură cu obținerea și folosirea pașapoartelor sau altor acte de identitate și legitimare, precum și a acelor fapte care privesc trecerea frontierelor dintre state.

Inculpatul C.C.V. a obținut, la vârsta de 17 ani, primul său pașaport, la 25 aprilie 1997. În acest document are aplicată o singură viză, doar de intrare la data de 16 iunie 1999, în Slovacia, când a fost întors din drum. Acest punct de frontieră este la granița cu Ungaria, dar alte semne de vize nu există în pașaport.

Cu toate acestea, potrivit declarației inculpatului, rezultă că acesta ar fi plecat în mod legal în Cehia, în vara anului 1998, unde a lucrat aproximativ o lună și, după ce a revenit în România, a plecat - în primăvara anului 1999 - în Olanda, pe traseul Ungaria - Slovacia - Cehia - Germania -Olanda. Nu sunt nici un fel de vize în pașaport până la viza din 16 iunie 1999.

Din probele administrate în cauză rezultă, însă, că inculpatul, în primăvara anului 1999, a plecat în Olanda, împreună cu numitul G.C., unde el avea deja relații din călătorii anterioare. Cu această ocazie, însoțitorul inculpatului, a fost arestat pentru fapte de furt, timp în care inculpatul a reușit să scape. A luat hotărârea să revină în România, fapt pentru care la data de 14 aprilie 2000, s-a prezentat la Ambasada României de la Haga, secția consulară, și a formulat o cerere de eliberare a unui pașaport consular pe numele de G.C. Pentru eliberarea pașaportului a pus la dispoziție poze ale sale și, ca urmare a substituirii de identitate, a intrat în posesia pașaportului consular emis la 14 aprilie 2000, cu valabilitate până la 14 septembrie 2000.

Cu documentul menționat, inculpatul a revenit în România la data de 18 aprilie 2000, cu avionul, prin aeroportul O.

Cu referire la faptele de mai sus, s-a arătat că la percheziția domiciliară din 06 octombrie 2005, s-a identificat la una din locuințele inculpatului din mun. Tg. Jiu, pașaportul consular, numai că inculpatul rupsese poza de la numele titularului. Probele administrate dovedesc starea de fapt expusă, iar la dosarul cauzei a fost depusă copia cererii inculpatului adresată autorităților consulare, exemplar pe care se regăsește poza sa.

Recurgerea la astfel de fapte își are explicație prin aceea că inculpatul avea interdicție pe pașaportul său, odată cu viza din 16 iunie 1999 a autorităților de frontieră slovace.

Mai apoi, inculpatul C.C.V. s-a gândit la un mod de a obține un nou pașaport, motiv pentru care a mers la data de 02 mai 2000, la Serviciul pașapoarte din municipiul Tg. Jiu și a declarat, în mod necorespunzător adevărului că la data de 30 martie 2000 (la această dată era încă în Olanda), mama sa i-a deteriorat pașaportul odată cu spălarea rufelor. A mai precizat că documentul nu avea interdicție de a călători.

Prin înțelegere cu înv. C.D. a obținut de la acesta adresa din 08 mai 2000, din care rezulta, în mod fals, că inculpatul este angajat la SC D.K. SRL Baia de Fier, în funcția de mecanic auto. Pe baza acestei adrese, inculpatul a cerut eliberarea unui nou pașaport, în regim de urgență, pentru că se deplasează în străinătate, să repare un autocamion (în Ungaria).

Pașaportul vechi a fost identificat la domiciliul inculpatului, nu este deteriorat și poartă o singură viză, care prin modul ei de aplicare și din mențiunea făcută scoate în evidență problemele cu autoritățile de frontieră străine.

În condițiile arătate, inculpatul C.C.V. a obținut la data de 09 mai 2000, un al doilea pașaport. Cu acest document a plecat din nou în străinătate și se constată că are o viză la data de 02 iunie 2000, de intrare în Slovacia (Rusovce), dar și mențiune de returnare. Nu există vize și din partea autorităților de frontieră românești și ungare, semn că inculpatul a trecut fraudulos frontiera acestor țări. Pașaportul mai are o viză de plecare din Austria, cu avionul, la data de 23 august 2001, dar nu rezultă când a revenit în România.

La data de 14 februarie 2002, inculpatul apare în baza de date pe frontieră că a ieșit din România prin punctul de frontieră Turnu-Arad, însă pașaportul nu are viză, după cum nu are nici mențiuni din partea autorităților de frontieră ungare. La aceeași dată, pașaportul prezintă viză de intrare în Austria dinspre Ungaria, cu autoturismul. Aici se vede din nou modul clandestin în care a călătorit inculpatul, la înțelegere și cu sprijin major din partea altor infractori din gruparea sa. Probele îl dovedesc ca om de legătură pe inculpatul D.R., din mun. Oradea, cunoscător și al limbii maghiare - persoană care, în rețeaua infracțională, avea rol de transportator peste frontieră al tinerelor recrutate pentru prostituție și care era o verigă în lanțul de infractori implicați în falsificarea de pașapoarte sau alte documente. Tot el avea relații la punctele de trecere a frontierei și înlesnea, prin persoane cunoscute de el, intrarea-ieșirea neregulamentară peste frontieră ale unor tinere de care se interesa inculpatul C.C.V.

Cu ocazia călătoriei în care a pornit la 14 februarie 2002, inculpatul a avut destinația finală în Olanda, unde a stat o lungă perioadă, iar la 25 septembrie 2002, a fost returnat cu avionul prin aeroportul B., cu viză și mențiuni de interdicție ca „persoană indezirabilă" pe teritoriul acelui stat. În acest interval de timp - ca și cu ocazia călătoriilor anterioare - inculpatul a avut probleme cu autoritățile judiciare olandeze, sens în care a fost interogat și chiar amprentat. La data de 30 martie 2002, cu ocazia amprentării, și-a dat numele fratelui său C.C. sau numele de G.G. Aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 293 C. pen., cu aplic. art. 41-42 C. pen. și nu sunt prescrise.

După venirea în țară, inculpatul s-a gândit să obțină un alt pașaport, sens în care la data de 27 martie 2003, a declarat necorespunzător adevărului la serviciul de eliberare a pașapoartelor simple că, la data de 26 martie 2003, mama sa i-a deteriorat, din culpă, pașaportul când i-a spălat hainele. Documentul este în stare bună și a fost identificat la domiciliul inculpatului, numai că nu putea să-l mai folosească din cauza vizelor de interdicție. Fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații, prev. de art. 292 C. pen.

Inculpatul a obținut al treilea pașaport emis la 14 aprilie 2003 și a plecat din România, la data de 06 mai 2003, prin Vama Nădlac, a reușit să treacă în Ungaria, dar când să treacă din Ungaria în Austria, a fost întors din drum și i s-a aplicat viză de interdicție, pentru că era luat în evidență. În această situație, inculpatul a revenit în România la 7 mai 2003, prin punctul de trecere a frontierei Nădlac.

Având în vedere că nici acest pașaport nu-i oferea posibilitatea să intre în spațiul comunitar european, inculpatul a sperat că prin schimbarea numelui de familie, înșeală vigilența autorităților de frontieră străine. A încheiat la data de 5 iunie 2003, o căsătorie formală cu C.M., a luat numele de căsătorie C. și a cerut la 27 iunie 2003, să i se elibereze un al patrulea pașaport pe motive de schimbare a numelui, în regim de urgență. Tot atunci, a declarat în scris, printr-o altă cerere, că la data de 3 iulie 2003, urmează să se deplaseze cu unchiul său în străinătate, cu un camion.

S-a eliberat pașaportul din 3 iulie 2003, dar din țară a plecat abia la data de 04 august 2003, când a ieșit prin punctul de trecere a frontierei Nădlac, a intrat în Ungaria, auto, ca mai apoi, cu trenul, la data de 5 august 2003, să treacă în Austria. Probele arată că s-a deplasat prin mai multe țări europene, unde a și stat, coordonând activități de trafic de persoane și proxenetism, dar din pașaportul său se observă că are o viză de interdicție la 13 septembrie 2004. Prin mijloace frauduloase, a reușit să scape de controlul autorităților austriece și a folosit pașaport fals cu numele de M.I. - cetățean maghiar, pentru a se refugia în Olanda. Aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. și ped. de art. 293 C. pen. și art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 112/2001, aprobată prin Legea nr. 252/2002.

Pașaportul românesc, care era valabil după ieșirea din 04 august 2003, nu mai poartă nici o altă viză, care să confirme intrarea în România sau pe teritoriul altor state și nici în baza de date a autorităților române nu există mențiuni în acest sens.

Probele administrate arată că în tot cursul anului 2004 și începutul anului 2005, inculpatul a tranzitat, fraudulos, dintr-o țară în alta, între Italia și Olanda, unde a înființat și coordonat rețele de practicare a prostituției cu tinere și minore. S-a constatat că, începând cu luna ianuarie 2004, a folosit, foarte frecvent, pașaportul fals cu numele de M.I., atât pentru a călători, cât și pentru a expedia din Italia (Desenzano, Brescia) și Olanda (Amsterdam), Portugalia (Lisabona), Franța (Nice, Lyon), sume importante de bani în țară sau către persoanele sale de legătură din România și alte țări europene (a se vedea documentele de expediție și centralizatoarele de la dosarul cauzei, mesaje text transmise telefonic etc).

Pentru a se înlătura eventualele apărări ale inculpatului că nu și-a atribuit identitate falsă și că nu s-a folosit de acte ca atare, s-au solicitat răspunsuri și documente încheiate la locul de expediție a banilor, unde expeditorul a întocmit un formular în care a consemnat anumite date personale și a semnat. Observând documentele obținute, se constată că tranzacția din 23 august 2004, dispusă din Italia - Brescia, are mențiuni în formularul de expediție și date care corespund cu cele din pașaportul fals găsit asupra inculpatului, cu numele de M.I., ca fiind emis de autoritățile maghiare. Semnătura de pe documentul de expediție este asemănătoare cu cea făcută de inculpat, prin imitarea celei reale, pe oricare din alte documente pe care Ie-a semnat ulterior și pe care le recunoaște (ex.: contract de închiriere locuință în Amsterdam, la data de 20 iunie 2005 etc.).

În agenda telefonului mamei inculpatului – C.M. - au fost identificate mesaje cu numere de telefon specifice pentru Italia și Olanda sau cu locații din aceste țări. Ultimul mesaj, până la revenirea în România, prin care se transmit date pentru expedierea unei sume de bani, este la 07 februarie 2005, orele 12

07

, din orașul Desezano - Italia.

La 17 februarie 2005, inculpatul a mers la Consulatul General al României din Milano și a obținut titlul de călătorie nr. 1076, pe numele de C.C.V., cu motivarea că și-a pierdut pașaportul. Era riscant pentru el să plece spre România cu actele false și nu putea nici să folosească pașaportul românesc, pentru că avea viza de interdicție din 13 septembrie 2004. De aceea, a recurs la obținerea acestei foi consulare și a lăsat actele false la Milano, pentru când va reveni. La 21 februarie 2005, a plecat prin Slovenia-Croația și Ungaria, până în România, unde a intrat la 22 februarie 2005, prin Vama Cenad, jud. Arad. Tot atunci, prin același loc, dar separat, a intrat în țară și P.Ș.C.

La data de 01 martie 2005 și 04 martie 2005, inc. C.C.V. s-a adresat la serviciul pașapoarte și a declarat, în mod necorespunzător adevărului, că a pierdut pașaportul eliberat la 3 iulie 2003, în timp ce era în Italia (Veneția). Actul era la dispoziția sa, dar a cerut eliberarea altui document, pentru că - așa cum s-a arătat mai sus - avea o viză de interdicție aplicată la 13 septembrie 2004 și nici nu respectase timpul de ședere în afară. În consecință, a urmărit să obțină un alt document care să-i dea dreptul să iese din țară, fără probleme, și să călătorească până la un punct în baza acestuia, ca mai apoi, să folosească pașaportul fals cu numele de M.I. Logica acestui mod de acțiune pornea de la faptul că în afara țării natale, în unele țări europene, era introdus în baza de date după nume, dar și după codul numeric personal. Inculpatul a declarat pierdut pașaportul eliberat la 3 iulie 2003, pe numele de C. și la M. Of. al României din 02 martie 2005, cu toate că documentul a fost găsit la domiciliul său, cu ocazia perchezițiilor domiciliare din 06 octombrie 2005. Aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 292 C. pen.

Același inculpat s-a adresat serviciului pașapoarte, la 10 martie 2005, ca să i se elibereze de urgență un nou pașaport, pentru că este angajat cu contract de muncă la SC D.K. SRL Baia de Fier, iar la 11 martie 2005 trebuie să plece în Franța, pentru a aduce un cap de tir.

Învinuitul C.D. - administrator al firmei menționate, este unchi după tată al inculpatului și a emis adresa din 7 martie 2005, către SEIP Gorj, în care a menționat, în mod fals, că inculpatul C.C.V. este salariat al firmei și se deplasează în Franța în interes de serviciu. Pentru a întări susținerile mențiunilor false din adresă, înv. C.D. a încheiat, în fals, și contractul individual de muncă pentru C.C.V., care arăta că ar activa de la data de 1 decembrie 2004, în funcția de conducător auto. După cum arată probele dosarului, inculpatul nu era în țară la momentul încheierii contractului și nici în perioada imediat următoare, iar acesta nici nu avea permis de conducere (a se vedea adresa din 28 octombrie 2005 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor).

Inculpatului C.C.V. i s-a eliberat al cincilea pașaport din 11 martie 2005, iar la data de 28 martie 2005, a obținut și o nouă carte de identitate, cu adresa mun. Petroșani, județul Hunedoara, unde credea că poate face aranjamente pentru obținerea permisului de conducător auto. În același timp, a introdus la Judecătoria Tg. Jiu și acțiunea de divorț, cerând desfacerea căsătoriei și revenirea la vechiul nume (sentința civilă nr. 2586 din 29 aprilie 2005). Astfel, s-a desfăcut căsătoria cu C.M. și s-a admis cererea reclamantului să revină la numele anterior - C.

La 26 mai 2005, inculpatul a schimbat actul de identitate pe numele C.C.V., dar nu a schimbat și pașaportul corespunzător acestui nume, considerând că la aplicarea unei eventuale vize de interdicție, are o nouă posibilitate să-și obțină un alt pașaport.

Cu ajutorul inculpatului U.S.A. s-a deplasat la București, în după-amiaza zilei de 4 iunie 2005, pentru a lua bilet de avion către Elveția și să pună la punct unele aspecte comune ale planurilor de acțiune, pe viitor, între cei doi făptuitori. În același timp, legăturile constante pe care le avea inculpatul C.C.V. cu P.Ș.C., au făcut posibil ca inculpatul să primească din partea acesteia, sub numele de A.C. - prin Serviciul W.U. - suma de 2000 euro, bani pe care i-a ridicat în dimineața zilei de 06 iunie 2005, de la R. Bank - Agenția „D." din București (a se vedea adresa din 15 iulie 2005 emisă de R. Bank, dar și notele de redare scrisă a convorbirilor și comunicărilor telefonice efectuate de cei doi inculpați C.-P.). La ridicarea banilor a folosit cartea de identitate pe care, după ce a ajuns în Olanda, a expediat-o împreună cu pașaportul, către mama sa, pentru a nu fi găsit cu mai multe acte cu identități diferite. În continuare s-a folosit de acte false: pașaport, carte de identitate, permis de conducere.

Cu pașaportul eliberat la 11 martie 2005 (C.), inculpatul a ieșit din România la data de 7 iunie 2005, orele 14,00, cu avionul până în Elveția (Zurich), urmărind să ajungă în Olanda. A ales acest traseu pentru a evita trecerea prin Austria, unde avusese mai multe eșecuri soldate cu returnarea din cauza vizelor de interdicție. Mai apoi, a trecut în Italia, unde avea legăturile sale infracționale consolidate încă din anul 2004, prin exploatarea sexuală a unor tinere și minore. Rezultă că locuise o perioadă în Italia și activase ca traficant de persoane în localitățile Milano, Desezano, Brescia, Peschiera.

Scopul era să ajungă în Olanda, unde, de acum, își mutase comandamentul, pentru că identificase locații propice și găsise metode mai sigure de exploatare sexuală a victimelor sale. În Italia a mers ca să-și recupereze pașaportul fals, cartea de identitate și permisul de conducere - toate cu numele de M.I., din localitatea Milano, documente care îi asigurau acoperirea identității reale pentru tot restul călătoriei în spațiul comunitar european. Mai departe, inculpatul a trecut în Franța și, de la Paris, la data de 13 iunie 2005, și-a cumpărat un autoturism marca W.P., culoare roșie, cu nr. de înmatriculare în Franța. Autoturismul l-a condus inculpatul de la Paris până în Olanda-Amsterdam, cu toate că nu avea permis de conducere emis legal, în țară sau în străinătate. În schimb, s-a folosit de permis de conducere fals cu numele de M.I., ca fiind eliberat la 17 decembrie 1998, de autoritățile din Ungaria, pentru categoria „B" de autovehicule. La Amsterdam, inculpatul a ajuns la data de 14 iunie 2005 (a se vedea discuțiile), unde a intrat în contact cu inculpatul P.Ș.C. Tânăra ieșise ultima dată din România la data de 29 mai 2005, prin Vama Vârșand și a mers în Olanda să practice prostituția în orașul Leeuwarden, în clubul E. (Centrul E.) „H.H.", sub identitatea de cetățean lituanian – A.C. Mai făcuse o călătorie în perioada 23 martie - 17 mai 2005, pentru a o plasa pe minora C.L.C., pentru prostituție. Ea deținea acte false, pașaport și permis de conducere obținute anterior cu aportul inculpatul C.C.V. Sub acoperirea identității (A.C.), inculpatul P. a expediat sume de bani către inculpat, prin cinci operațiuni, în lunile aprilie, mai, iunie 2005, totalizând 4450 euro, Din aceste sume de bani provine autoturismul cumpărat din Paris, la data de 13 iunie 2005, de către inculpat, cu scopul de a se folosi pe timpul activității de traficant de persoane.

În Amsterdam, inculpații C.C.V. și P.Ș.C. au închiriat, sub numele false, o locuință la adresa C.H., unde efectiv a locuit numai inculpatul, pentru că tânăra s-a întors în clubul din Leeuwarden, pentru practicarea prostituției „la vitrină". Aici avea asigurată și cazarea, în afara programului zilnic de lucru, care era de 15-16 ore. Periodic, la un interval de 1-3 zile, inculpatul C.C.V. se deplasa de la Amsterdam la Leeuwarden (circa 150 km), cu autoturismul, pentru a primi sumele de bani rezultate din prostituție. Situația banilor era raportată zilnic, din când în când, prin mesaje text sau mesaje telefonice, încât inculpatul să aibă o evidență clară a câștigurilor și pentru a se evita sustragerii. A se vedea că și pe timpul cât inculpatul C.C.V. era în România, a funcționat, cu regularitate, înțelegerea ca să fie informat cu privire la orice sumă obțină din prostituție de P.Ș.C. Obiceiul a fost transmis cu caracter de obligație, la oricare din tinerele sau minorele care lucrau pentru inculpat.

Probele administrate au arătat că inculpatul folosea încă din anul 2004, un autoturism marca N. și un altul marca B., ca să circule între localitățile unde erau plasate prostituatele. De altfel, cu ocazia percheziției efectuate la îmbrăcămintea inculpatului de autoritățile judiciare olandeze, la 06 octombrie 2005, a fost identificată o factură de la un garaj pentru autoturismul N., întocmită la 28 septembrie 2005.

În fapt, inculpatul C.C.V. a fost oprit în trafic de către organele de poliție olandeză, la 25 august 2005, ca și cu alte ocazii, când a fost și sancționat pentru că nu a purtat centura de siguranță, ocazie cu care s-a legitimat cu actele false.

Practic, pe tot restul activității sale, până la momentul când a fost prins, inculpatul și-a atribuit identitate falsă, folosind pașaportul, cartea de identitate și permisul de conducere. În orice act sau înscris care l-a încheiat inculpatul și-a dat numele de M.I. (contract de cumpărare autoturism sau anumite bunuri, expediții de bani, contract închiriere locuință, chitanță plată chirie, chitanțe contravenții etc). își adaptase și o semnătură corespunzătoare numelui fals, încât să semene cu cea din documentele de care se folosea.

Inculpatul C.C.V. a ținut legătura telefonică, constantă, în țară cu fratele său C.C.V., C.M., C.D.V. (mama și tatăl său), U.S.A., D.R. și cu alte persoane ale sale de legătură, astfel încât Ie-a coordonat activitatea atât de bine, încât la 05 septembrie 2005, să primească în Amsterdam pe B.A.N. și P.E.I., pentru a fi exploatate sexual. Din România, tinerele au ieșit la 02 septembrie 2005, orele 03

05

, cu pașapoartele reale, dar inculpatul a luat măsuri ca în Ungaria să li se întocmească pașapoarte și permise de conducere false. B.A.N. a primit identitatea de cetățean maghiar cu numele de K.K.K. (pașaport și permis de conducere), iar P.E.I. a primit identitatea de cetățean maghiar cu numele de N.N. (pașaport și permis de conducere).

La data de 05 septembrie 2005, inculpatul C.C.V., cu ajutorul și al inculpatului P.Ș.C., a transportat pe cele două tinere cu autoturismul marca W., din Amsterdam până în Leeuwarden și Ie-a introdus, pentru exploatare sexuală, la clubul E. (Centrul E.) „H.H.", unde încă mai activa și P. Aceasta din urmă, imediat ce tinerele au început să producă bani, a stabilit cu inculpatul să se întoarcă în România, pentru a întări activitatea de recrutare a altor tinere, dar și pentru a se preocupa, alături de părinții inculpatului, în modernizarea și utilarea celor două apartamente pe care inc. C.M. le cumpărase din banii obținuți prin traficul de persoane.

La data de 09 septembrie 2005, inc. P.Ș.C. a revenit în România, folosind pașaportul său real, iar pe cel fals l-a lăsat în grija inculpatului, ca și permisul de conducere. Printr-o mobilizare coordonată de inculpatul C.C.V. din Olanda, rețeaua de traficanți de persoane, a pus la punct scoaterea din România, a tinerelor D.E. și G.C.M., la data de 06 octombrie 2005, cu scopul de a fi exploatate în același club olandez, cu identitate falsă.

Intervenția organelor de urmărire penală în momentul în care tinerele se pregăteau să treacă frontiera română, a stopat planul inculpatului și a complicilor săi.

Prin cererile de asistență juridică internațională în materie penală acceptate de autoritățile judiciare din Olanda, s-au administrat unele probe față de inculpat, a fost arestat, în vederea extrădării, la 06 octombrie 2005 și după admiterea cererii de extrădare a fost predat autorităților judiciare românești, la data de 20 februarie 2007.

La perchezițiile dispuse în cauză, s-au găsit asupra inculpatului actele false de care se folosea el, inculpata P., dar și actele false pentru P.E.I. și B.A.N. În același timp, s-au găsit asupra inculpatului, mai multe plicuri conținând folii cu litere de imprimat prin apăsare, pe care le folosea la înscrierea unor date în actele false, după ce le trimitea ca model, prin e-mail, la alți infractori.

Modul de confecționare al actelor false, ca și operațiunea în sine se derula în mai multe etape, prin mai multe metode și prin implicarea unor infractori ce au rămas în mare parte nedescoperiți. Toate pașapoartele autorităților românești emise pentru inculpat au fost identificate cu ocazia percheziției domiciliare din data de 6 octombrie 2005, la cele două locații din str. A. -Târgu Jiu. lată că, nici ultimul document de călătorie (pașaport) care l-a folosit la ieșirea din țară inculpatul, nu era asupra lui acolo unde se afla în Olanda, pentru că se folosea de documentul fals, sub numele de M.I. - cetățean maghiar. Această situație explică complicitatea și legătura infracțională directă cu ceilalți inculpați și cu mama sa C.M., care ascunsese pașaportul, la înțelegere cu titularul, după ce-l expediase prin oameni de legătură, cu scopul să fie aplicată viză la termen de cel mult trei luni de la ieșire și, mai apoi, să-i fie întors, ca să-l prezinte printr-o aparentă legalitate, autorităților de frontieră.

Expunerea faptelor privind exploatarea sexuală de grup a mai multor tinere și minore, în anul 2004 și până la 06 octombrie 2005, cu implicare din partea inculpatului C.C.V. a învinuiților C.D.V. și U.G.L., C.C.D. ș.a.

Începând cu anul 2004, inculpatul C.C.V. (atunci purta numele de C.) a inițiat asocierea infracțională împreună cu inc. P.Ș.C., iar, mai apoi, cu inculpații Ț.B.G.C., C.M., C.C.V., C.D.V., U.S.A., D.R., C.V.N. etc., cu scopul de a comite infracțiuni de proxenetism, trafic de persoane, falsificarea de acte de identitate etc. Majoritatea inculpaților cu care s-a asociat C.C.V., aveau rolul de a recruta minore și tinere pentru a fi exploatate sexual (ex. P.Ș.C., Ț.B.G.C., U.S.A., C.C.V., C.V.N.), alții erau numai transportatori sau asigurau și această activitate, pe lângă alte contribuții, (D.R., C.V.N., C.C.D., Ț.B.G.C., P.Ș.C., C.D.V., U.G.L., C.M.), sau aveau atribuții de păstrare, asigurare și gestionare a foloaselor obținute din exploatarea victimelor (ex: C.M., C.D.V.).

Asocierea inițiată de inculpatul C.C.V. a cunoscut o evoluție numerică, odată cu trecerea timpului, în funcție de planurile adoptate de capul rețelei, privind ramificarea pe zone teritoriale de recrutare și specializarea pe anumite activități (ex: recrutare, transport, cazare, obținere de acte false, supravegherea victimelor la locul de prostituție, ridicarea și distribuirea foloaselor obținute etc).

Așadar, la început, inculpatul C.C.V. era persoana care cumula aproape toate activitățile de proxenet, pornind de la recrutare până la exploatarea efectivă, dar mai apoi, și-a declinat o parte din activități începând cu asocierea cu inculpata P.Ș.C., care pentru un timp a continuat să se prostitueze, dar concomitent, avea rolul de a recruta noi victime, de a le îndemna spre prostituție, de a le asigura transportul sau locuri de cazare și, mai apoi, de a le supraveghea și controla activitatea.

Asocierea infracțională a continuat cu cooptarea în rețea a inc. Ț.B.G.C. Cu acest moment coincide și implicarea învinuitului C.C.D., ca transportator, prin acțiuni repetate.

Pentru că cei doi inculpați C.C.V. și P.Ș.C. erau mai tot timpul plecați în străinătate, unde asigurau controlul la destinație asupra prostituatelor, și-au găsit pe plan local, cu rol de racolator, informator sau om de legătură pe inculpatul Ț.B.G.C. Acesta este din orașul Rovinari, cunoaștea situația multor tinere cu predispoziție către prostituție și ușor de racolat pentru traficul de persoane. El a avut legături directe cu inculpații C.C.V., P.Ș.C., dar și cu alte persoane de încredere lor. Cei trei au apelat, în mai multe rânduri, la înv. C.C.D. să efectueze curse interne și peste graniță cu tinere și minore, pentru a fi transferate și exploatate pentru prostituție.

Mai apoi, a fost materializată legătura dintre inculpatul C.C.V. și inculpatul U.S.A., din municipiul Tg. Jiu. Acesta din urmă, era o persoană destul de influentă, se învârtea în jurul unor cercuri de oameni de afaceri, patroni, conducători de unități industriale și avea legături în București etc. își petrecea timpul și folosea relațiile ca să cunoască cât mai multe tinere de o moralitate ușoară, să le pună în legătură cu diferiți bărbați, pentru prestații sexuale, să le îndemne spre prostituție și spre pornografie și să le recruteze în scopul exploatării sexuale, împreună cu inculpatul C.C.V. Prin natura serviciului și a relațiilor sale, inculpatul U.S.A. a reușit să-și atragă un grup de tinere prostituate, să le ofere delegaților sau șefilor săi pe linie de serviciu, să selecteze tinerele cele mai apte și sigure pentru o exploatare sexuală în străinătate, unde se afla inculpatul C.C.V. Legăturile pe această linie, între cei doi, sunt evidente, dacă se observă traficul legăturilor telefonice și notele care redau în formă scrisă conținutul discuțiilor și comunicările dintre aceștia.

Începând cu luna martie 2005, la asocierea infracțională a aderat și fratele inculpatului C.C.V., adică inc. C.C.V., persoană care s-a liberat din penitenciar, unde a executat o parte dintr-o pedeapsă care se referea la fapte de proxenetism. Cu sprijinul infracțional al acestui inculpat, s-a asigurat o nouă ramificație a rețelei prin activități separate de recrutare de tinere, la început, din județele Gorj și Mehedinți, dar mai apoi, cu o rapidă tendință de extindere, către municipiul București și alte județe din țară.

Cu acest moment, s-au stricat relațiile cu înv. C.C.D., în primul rând, pe probleme de ordin patrimonial și de împărțire a banilor rezultați din traficul de persoane. A trebuit ca inc. C.C.V. să rezolve problema transportului, depunând stăruință ca fratele său C. să obțină permis de conducere. Pentru că acesta nu a reușit, au fost folosiți ca transportatori învinuiții C.D.V., U.G.L. și mai apoi C.V.N.

Descrierea, în concret a faptelor, este următoarea:

După anul 1999, inculpata P.Ș.C. a călătorit în foarte multe țări din Europa de Vest, având ca preocupare activitatea de practicare a prostituției. În timp, a fost racolată de diferiți proxeneți, dar după anul 2003, a intrat în atenția inculpatului C.C.V., persoană care pleca, periodic, din România în spațiul comunitar european și căuta tot felul de legături ale lumii interlope, pentru a se plasa pe un anume loc important al ierarhiei acesteia și de a-și asigura o stare materială îndestulătoare, fără să câștige prin muncă.

Din probele dosarului a rezultat că P.Ș.C., în anul 2004, a practicat prostituția în Italia, în localitățile Lago di Garda, Brescia și Peschiera, prin racolarea clienților pe stradă. Activitatea de prostituție a fost comisă anterior și în Franța, ca și în alte țări europene - Macedonia, Spania, Portugalia, Olanda etc, sens în care se pot vedea expedițiile de bani din perioada 2001-2003, efectuate din aceste țări.

După cum se întâmplă în orice situație, prostituatele nu pot activa singure decât în faza inițială sau numai ocazional, pentru că imediat intră în atenția proxeneților. Ca să-și continue activitatea în siguranță, trebuie să se integreze într-o anume rețea, unde și alți infractori își unesc sau își alătură eforturile în același scop, este necesar să se supună unei anume discipline și să urmeze acțiunile potrivit unui plan.

Astfel, inculpata menționată s-a asociat cu inculpatul C.C.V. (fost C.), în scopul comiterii de infracțiuni de prostituție, proxenetism, trafic de persoane.

Mai întâi, au pus bazele unei rețele de prostituție în Italia, unde inculpatul își găsise diverse legături cu infractori din aceeași categorie, de diferite naționalități (bulgari, sârbi, albanezi, ruși, polonezi). A preferat să stea în partea de nord-vest a Italiei, precum orașele Milano, Brescia - localități turistice de pe malul Lago Di Garda (Garda, Desezano, Peschiera), pentru ca să-i vină mai ușor să tranziteze spre Olanda unde, același inculpat avea cunoștințe din călătoriile anterioare și identificase multiple posibilități de a exploata sexual tinere în orașele Amsterdam, Haarlem, Utrecht, Leeuwarden, Groningen etc.

În cursul anului 2003, inculpatul C.C.V. a încheiat o căsătorie formală cu C.M. - zisă M. sau Ț., din orașul Rovinari, iar aceasta a avut unele legături și cu inculpata P.Ș.C. Căsătoria a avut un singur scop, acela ca inculpatul C. să ia numele de „C.", pentru a evita unele măsuri de suspendare a dreptului de a mai călători în străinătate, de a obține noi pașapoarte sau de a deruta organele de cercetare penală.

Deplasările efectuate de inculpatul C.C.V. (C.) în Rovinari, au întărit legătura lui cu inculpata P.Ș.C. și cei doi au găsit un loc potrivit pentru recrutarea de tinere și minore, pentru a fi exploatate sexual în străinătate. S-au cunoscut în acest sens și cu inculpatul Ț.B.G.C., din Rovinari, persoană care știa mai bine situația unor tinere care erau predispuse spre prostituție sau care doreau să lucreze în străinătate. Acesta din urmă făcea activități sezoniere de barman, pe la diferite localuri cu program de noapte și de striptease.

Inculpații C.C.V. (C.), P.Ș.C. și Ț.B.G.C. au avut legături multiple, începând cu primăvara anului 2004, cu scopul de a fi recrutate din orașul Rovinari și comunele limitrofe, cât mai multe tinere și minore, pentru practicarea prostituției în străinătate.

Astfel, în primăvara anului 2004, inculpatul Ț.B.G.C. a recrutat pe minora în vârstă de 17 ani – M.l.M. (actualmente D.), pentru a practica prostituția în străinătate și, mai apoi, a transferat-o inculpaților C.C.V. și P.Ș.C. Cei în cauză știau că minora abandonase cursurile școlare, că fugise de la domiciliul părinților din Rovinari și că un alt tânăr (este vorba de D.V.) o recrutase anterior și o transferase pentru practicarea prostituției în București, în cadrul unei grupări infracționale organizată și condusă de „Clanul N. și S.C." (a se vedea extras din rechizitoriul nr. 331/P/2004 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de combatere a criminalității organizate și antidrog).

Dacă privim acest aspect în contextul întregului probatoriu administrat în cazul de față, s-a observat unele puncte comune ale inculpatului C.C.V., cu grupări infracționale de genul celei menționate (în agenda inculpatului se află mențiuni cu privire la nume din lumea interlopă - ex. „N.C." și sume de bani ce-și datorează între ei).

Mai întâi, inculpatul Ț.B.G.C. a atras minora sub pretextul unei legături de prietenie cu ea, dar după câteva luni de coabitare, a pus-o în legătură cu inculpata P.Ș.C., aflată la acea vreme în Italia, la prostituție, împreună cu o altă tânără recrutată în primăvara anului 2004, pe numele de M.E.G. (a se vedea expunerea, la momentul potrivit).

Inculpații C.C.V. și P.Ș.C. au intermediat legătura inc. Ț. cu înv. C.C.D., cu scopul ca, cei doi s-o deplaseze pe minoră la Oradea. Inculpatul C. a făcut transportul cu autoturismul proprietatea sa „D.S.", la data de 01 iulie 2004 și, după ce tânăra a fost cazată la pensiunea „L.", a întors la Rovinari pe Ț. În acest mod, s-a realizat și transferul minorei către o altă persoană, care avea rolul de transportator sau intermediar între inculpatul C.C.V. și alți infractori care se ocupau de obținerea de acte false.

La Oradea se făcea și un fel de selecție a tinerelor dispuse să plece din țară, astfel că cele care erau hotărâte să practice prostituția și convingeau pe infractori că sunt surse sigure de venit pentru ei, erau socotite profitabile și se merita să se facă cu ele unele cheltuieli, li se întocmeau pașapoarte false de altă cetățenie și chiar permis de conducere sau carte de identitate. Restul tinerelor rămâneau în atenție, erau și ele scoase din țară sub diferite pretexte, induse în eroare, dar până în final, erau orientate spre prostituție, prin îndemnuri sau chiar prin constrângere ca să-și acopere cheltuielile de deplasare și cazare făcute până atunci.

La pensiunea „L.", minora M.l.M. a fost cazată, la 1-2 iulie 2004, într-o cameră, unde a cunoscut-o și pe G.M.C. Tânăra era tot din Gorj, recrutată din zona S. și era pregătită pentru prostituție în Italia.

Minora M. și tânăra G. au fost scoase din România, la data de 5 iulie 2004, prin Vama Borș, separat, de oamenii de legătură ai inculpatului C.C.V. Cercetările nu au identificat toți infractorii implicați în filiera de proxeneți, existând unele probe care indică un mare grup de tineri din județul Bihor și care au amestec în acțiunile desfășurate, printre care se remarcă făptuitorul R.S.l.

Cele două fete au fost duse în Italia - localitățile Garda (stațiune turistică) aflată lângă Milano și, mai apoi, în Peschiera și Desezano, unde li s-a cerut să practice prostituția prin racolarea clienților la stradă.

Inculpata P.Ș.C. practica prostituția în același mod și supraveghea activitatea celorlalte fete din grup, adunând periodic banii care rezultau de la clienți.

Era specific ca proxeneții să rețină în cazul fiecărei prostituate, pașaportul și să le impună un anume plan de urmat sau chiar un tarif minim care trebuia cerut de la fiecare client. De exemplu, se percepea între 50-80 euro pentru fiecare partidă de sex. În acest mod, minora M.l.M. s-a prostituat până la data de 11 august 2004 și a adus suma de aproximativ 5000 euro, venit inculpaților și oamenilor de legătură. La data de 11 august 2004, minora însoțită de inculpata P.Ș.C. au venit în România, prin punctul de trecere a frontierei Turnu-Arad. Inculpata avea de gând, în continuare, să o exploateze în interesul său exclusiv în Olanda pe minoră, unde avea legături cu inculpatul C.C.V.

G.M.C. s-a prostituat în interesul cuplului de infractori C.C.V. – P., până în luna aprilie 2005, în Brescia și Peschiera, unde activa cu același scop și o altă tânără F.R.F. recrutată de inculpata P.Ș.C. De la martora G.M.C., inculpatul C.C.V. a beneficiat de aprox. 3000 euro, de pe urma activității de prostituție.

Începând cu a doua jumătate a anului 2004, inculpații C.C.V. și P.Ș.C. s-au gândit să organizeze o rețea proprie de prostituate și să restrângă, pe cât posibil, legăturile și cu alte grupări, încât să nu mai amestece veniturile, să nu se expună riscului de a fi descoperiți acționând haotic.

Inculpatul C.C.V. s-a orientat spre Olanda, unde a văzut că sunt condiții mult mai favorabile pentru traficul de persoane. La Amsterdam și-a găsit o gazdă, folosind relațiile pe care le avea cu alte persoane din lumea infractorilor și s-a orientat spre exploatarea sexuală a victimelor „la vitrină", dar cu acte false, pentru că tinerele de cetățenie română sau bulgară nu erau tolerate. A folosit identitatea falsă de M.I., așa cum rezultă din probe

;

începând cu luna februarie 2004, iar în perioada ianuarie-august 2004, sub numele adevărat sau cu numele fals, a expediat și a primit sume de aproximativ 50.000 euro (49.849 euro).

La data de 11 august 2004, minora M.l.M. și P.Ș.C. au venit în România, cu un autocar și au fost așteptate de înv. C.C.D., care Ie-a transportat la Rovinari. Pentru o scurtă perioadă de timp, inculpata P.Ș.C. a urmărit pe cât posibil să recruteze și să i-a în străinătate pentru prostituție și alte tinere, sens în care a luat legătura cu inculpatul Ț.B.G.C.

Probele mai dovedesc că, la data de 15 august 2004, P.Ș.C., din datele furnizate de inc. C.C.V., s-a deplasat la domiciliul numitei C.L.C., din jud. Mehedinți și a ademenit-o că o duce în Olanda, pentru a îngriji flori într-o seră, unde are un prieten cu numele de C., care o poate ajuta. În acele împrejurări, a prezentat-o și pe minora M.l.M., urmând ca deplasarea să o facă împreună. C.L.C. este verișoară cu C.M. - persoana care se căsătorise cu inc. C.C.V. Acesta a apelat la înv. C.C.D. să deplaseze la Oradea pe P.Ș.C., M.I.M. și pe C.L.C.

La data de 19 august 2004, pe timp de noapte, învinuitul C