Decizia nr. 2869/2017 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 2031/2015 a Curții de Apel București

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr. 3413/2/2015 din 5 iunie 2015, reclamantul Sindicatul CNE Cernavodă, în calitate de sindicat reprezentativ la nivelul S.N. Nuclearelectrica S.A., în nume propriu și în numele membrilor de sindicat, a solicitat în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării masurilor dispuse la Pct. II. 10 din Decizia nr. 16 din 11 mai 2015 a Curții de Conturi, Departamentul nr. IV, pentru înlăturarea abaterilor prezentate la pct. 8 din Decizie, până la pronunțarea instanței de fond asupra legalității respectivelor măsuri și constatări din Decizia menționată, în baza dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004. Prin întâmpinarea formulată de pârâta Curtea de Conturi a României a fost invocată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, iar pe fond, s-a solicitat respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată.

Soluția instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 2031 din 10 iulie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale active și, pe cale de consecință, a admis cererea de suspendare formulată de reclamantul Sindicatul CNE Cernavodă, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României și a suspendat executarea măsurilor dispuse la pct. II.10 din Decizia nr. 16 din 11 mai 2015 a Curții de Conturi - Departamentul IV, până la pronunțarea instanței de fond asupra legalității respectivelor măsuri și a respins cererea reclamantului privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond, pârâta Curtea de Conturi a României a declarat recurs. Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În motivarea recursului se arată că instanța a aplicat greșit în cauză dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a), art. 7, art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004, în raport de prevederile art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, republicată, coroborate cu pct. 204 și pct. 227 din A.. Recurenta critică pentru nelegalitate soluția de respingere a excepției lipsei calității procesuale active a Sindicatului CNE Cernavodă, în raport de dispozițiile pct. 227 din A. și ale art. 2 alin. (l) lit. a) din Legea nr. 554/2004. În opinia recurentei, calitatea procesuală activă presupune identitatea dintre titularul cererii de chemare în judecată și titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății. Instanța de fond a fost învestită cu o acțiune având ca obiect suspendarea executării pct. II.10 din Decizia nr. 16/2015 emisă de Curtea de Conturi a României, în urma controlului desfășurat la S.N. Nuclearelectrica S.A. (denumită în continuare S.N.N.S.A.), acțiune formulată de o terță persoană. Așa cum s-a arătat prin apărările formulate în cauză, probate prin înscrisurile depuse, persoana supusă controlului a fost S.N.N.S.A., iar măsurile dispuse prin decizie sunt stabilite în sarcina conducerii acestei societăți, nefiind dispuse și în sarcina altor persoane fizice sau juridice. De altfel, reclamantul a recunoscut în fața instanței de fond faptul că măsurile de la pct. II.10 din Decizia nr. 16/2015 nu au fost dispuse în sarcina sa, ci a conducerii S.N.N.S.A., acesteia revenindu-i răspunderea pentru modul în care va proceda și actele pe care înțelege ulterior să le încheie. În litigiile privind actele de control/audit emise de Curtea de Conturi a României, calitate procesuală activă o are, potrivit pct. 204 coroborat cu pct. 227 din A., exclusiv entitatea verificată, reprezentată de conducătorul acesteia, în sarcina sa fiind dispuse toate măsurile din decizii. Instanța de fond nu a ținut cont de faptul că între Curtea de Conturi a României și Sindicatul CNE Cernavodă nu există un raport juridic, pentru a justifica formularea unei plângeri prealabile și ulterior a unei acțiuni în contencios administrativ. De asemenea, recurenta critică pentru nelegalitate soluția de admitere a cererii de suspendare a executării măsurilor dispuse la pct. II.10 din Decizia nr. 16/2015, deoarece instanța de fond a făcut în mod greșit aplicarea prevederilor art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ

Apărările formulate în cauză Intimatul Sindicatul CNE Cernavodă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura derulată în recurs În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea de ședință din data de 15 iunie 2017, recursul a fost admis în principiu.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat. PENTru a ajunge la această soluție, instanța avut în vedere considerentele în continuare arătate. Prin Decizia nr. 16 din 11 mai 2015 emisă de Curtea de Conturi a României - Departamentul IV s-au dispus mai multe măsuri în sarcina entității controlate Societatea Națională Nuclearelectrica S.A. printre care și cele a căror suspendare se solicită prin acțiunea de față și anume cele prevăzut la pct. II.10 din decizie potrivit căruia: "conducerea Societății Naționale Nuclearelectrica S.A. va dispune măsuri pentru extinderea verificărilor asupra drepturilor de natură salarială acordate în perioada 2012 - 2014 (la nivel central și la nivelul sucursalelor) în vederea identificării și a altor sporuri acordate fără bază legală, stabilirea întinderii prejudiciului produs ca urmare a plăților efectuate pentru sporuri acordate fără bază legală (inclusiv pentru cazurile prezentate în Raportul de control), înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora în condițiile legii (inclusiv a beneficiilor nerealizate), precum și regularizarea cu bugetul statului a sumelor virate în plus reprezentând impozit pe venitul salarial și contribuții datorate de angajat și angajator, corectarea rezultatelor contabile înregistrate, determinarea eventualelor diferențe cuvenite bugetului de stat inclusiv a dividendelor cuvenite acționarului unic și virarea acestora pe destinațiile legale inclusiv accesoriile aferente calculate până la data plății. Măsurile de mai sus au fost dispuse pentru înlăturarea abaterilor prezentate succint la pct. 8 din Decizie și pe larg la pct. 3.1.8, pag. 65 - 69 din Raportul de control din 10 aprilie 2015, care, în esență, au fost reprezentate de constatarea efectuării de plăți în sumă de 94.199 RON pentru cheltuieli de natură salarială (sporuri) efectuate fără bază legală și anume: - 43.381 RON unui număr de 3 salariați reprezentând spor pentru exercitarea controlului financiar preventiv în cuantum de 10%, aplicat la salariul de bază corespunzător timpului efectiv lucrat, acordarea acestui spor făcându-se în baza art. 6.11 (1) din Contractul colectiv de muncă și aprobată de Directorul general prin Deciziile nr. 248 din 15 mai 2009 și nr. 249 din 15 mai 2009; - 50.818 RON unui număr de 3 salariați reprezentând spor pentru titlul științific de doctor, în cuantum de 15% aplicat la salariul de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat (dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care posedă titlul respectiv) acordarea acestui spor făcându-se în baza art. 6.11 (1) din Contractul colectiv de muncă și în baza contractelor individuale de muncă ale salariaților. Organul de control a considerat că prin plata acestor sporuri nu au fost respectate prevederile Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, art. 3 alin. (2) și cele ale Legii nr. 62/2011 a dialogului social, art. 132 alin. (1) și art. 142 alin. (1). Înalta Curte are în vedere faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 36 C. proc. civ., calitatea procesuală activă presupune identitatea dintre titularul cererii de chemare în judecată și titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății. Persoana supusă controlului a fost SNNSA, iar măsurile dispuse prin decizie sunt stabilite în sarcina conducerii acestei societăți, nefiind dispuse și în sarcina altor persoane fizice sau juridice. Conform dispozițiilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, republicată, în situația în care se constată abateri de la legalitate și regularitate acestea sunt aduse la cunoștința conducerii entității verificate, pentru ca aceasta prin acte proprii să determine întinderea exactă a prejudiciilor și să întreprindă demersurile necesare în vederea recuperării lor. Din actele și lucrările dosarului rezultă, fără putință de tăgadă, că măsurile au fost dispuse în sarcina conducerii SNNSA, acesteia revenindu-i răspunderea pentru modul în care va proceda și actele pe care înțelege ulterior să le încheie. Dintr-o altă perspectivă, Curtea apreciază că și în materia contenciosului administrativ este aplicabil principiul conform căruia anularea unui act nu poate fi solicitată decât de către o persoană care are un interes legitim în legătură cu acel act. Înalta Curte constată că reclamantul nu justifică nici un drept sau interes legitim lezat atâta timp cât actul ce face obiectul prezentei cauze nu îi conferă nici un drept material și nu prevede nicio obligație fiscală, financiară sau de altă natură în sarcina celor pe care îi reprezintă. Actul de control întocmit de Curtea de Conturi în anul 2015 privește unele abateri constatate, vizând drepturile de natură salarială acordate de entitatea verificată, stabilirea întinderii prejudiciului și recuperarea acestuia de către SNNSA. Înalta Curte constată că actele de control sunt obligatorii doar în raport de conducerea SN Nuclearelectrica S.A., aceasta este și singura care are calitate să conteste, prin organele de conducere, actele de control emise de Curtea de Conturi. Potrivit Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi și Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 155/2014, ca urmare a actelor de control emise de Curtea de Conturi ia naștere un raport juridic de drept administrativ, subiecți ai acestui raport juridic fiind entitatea verificată și Curtea de Conturi. Sindicatul în numele membrilor săi nu are calitatea de subiect al raportului juridic, nefiind titularul drepturilor și obligațiilor ce alcătuiesc conținutul raportului juridic administrativ, deoarece nu este îndatorat juridic la un anumit comportament sau conduită, la o anumită acțiune sau inacțiune, aceste obligații revenind integral conducerii entității publice verificate. Argumentele de nelegalitate pot fi invocate doar de către entitatea verificată, din moment ce Raportul de control și actele subsecvente sunt opozabile doar acesteia. Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanța de fond în mod greșit a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului. Având în vedere decizia ce urmează a fi pronunțată, Înalta Curte nu va mai analiza celelalte motive de recurs invocate. Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt întemeiate, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs PENTru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și, rejudecând, va admite excepția lipsei calității procesuale active a Sindicatului CNE Cernavodă și, în consecință, va respinge cererea de suspendare a executării ca fiind formulată de către o persoană fără calitate procesuală activă.