ÎCCJ, Secția penală

Asupra

cererii de revizuire de față;

În

baza lucrărilor la dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 362 din 28 mai 2007, pronunțată de înalta Curte de Casație

și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 4033/1/2007, s-a respins, ca

tardivă, plângerea formulată de petentul A.I. împotriva rezoluției nr. 252/P/2007

din 23 februarie 2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a

constatat că rezoluția procurorului șef de secție a fost comunicată petentului

la data de 27 martie 2007, iar plângerea la instanță a fost formulată la 23 aprilie

2007, după expirarea termenului de 20 de zile prevăzut de art. 278

1

alin.

(1) C. proc. pen.

Prin decizia penală nr. 710 din 3 decembrie 2007

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 9 judecători

în Dosarul nr. 8130/1/2007, s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de

petentul A.I. împotriva hotărârii instanței de fond, constatându-se că

hotărârea atacată este legală și temeinică.

Prin

cererea înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție, la data de 14

martie 2008, petentul A.I. a solicitat revizuirea deciziei penale nr. 710 din 3

decembrie 2007, pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție - Completul

de 9 judecători, susținând că hotărârea atacată este lovită de nulitate, fiind

dată cu încălcarea prevederilor art. 184, art. 197 alin. (4) și art. 310 alin.

(2) C. proc. pen.

Analizând cererea de revizuire formulată de

revizuientul A.I., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru

considerentele următoare:

Potrivit dispozițiilor art. 393 și art. 394 C. proc.

pen., calea extraordinară de atac a revizuirii se poate exercita exclusiv

împotriva hotărârilor determinate de art. 393 C. proc. pen. și numai în

cazurile prevăzute de art. 394 din același cod, singurele apte a provoca o

reexaminare în fapt a cauzei penale.

O altă interpretare, în sensul extinderii acestei căi

de atac la alte situații privitoare la eventuala nerespectare a unor condiții

formale de desfășurare a judecății sau a unor raționamente jurisdicționale

pretins eronate, este exclusă, în raport de dispozițiile procesuale menționate

și de principiul statuat prin art. 129 din Constituția României, potrivit

căruia părțile interesate, care își legitimează calitatea procesuală, pot

exercita căile de atac numai în condițiile legii.

Drept urmare, coroborarea acestor dispoziții legale

impune concluzia condiționării examinării temeiniciei hotărârii atacate prin

exercitarea revizuirii, numai în condițiile legii și a inadmisibilității

controlului judiciar, cu consecința respingerii cererii pentru acest motiv, în

situația exprimării de către partea interesată a simplei nemulțumiri cu privire

la hotărârea a cărei retractare se cere, fie a afirmării generice a

nelegalității și netemeiniciei acesteia.

în prezenta cauză, revizuientul A.I. a formulat cerere

de revizuire împotriva unei hotărâri care nu îndeplinește condițiile prevăzute

de art. 393 C. proc. pen., cu referire între altele la faptul că aceasta

trebuie să conțină o rezolvare a fondului cauzei, în sensul examinării

existenței faptei și vinovăției inculpatului, finalizată printr-o soluție de

condamnare, de achitare sau încetare a procesului penal, prin sentința nr. 362

din 28 mai 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,

respingându-se, ca tardivă, plângerea formulată, în baza art. 278

1

C.

proc. pen., de către acesta.

Motivele

invocate de revizuient, respectiv încălcarea prevederilor art. 184, art. 197 alin.

(4) și art. 310 alin. (2) C. proc. pen., nu pot fi încadrate în niciunul din

cazurile de retractare prevăzute în art. 394 din același cod, revizuientul dând

o interpretare eronată dispozițiilor legale menționate.

Mai mult, prin decizia nr. XVII din 19 martie 2007 a

Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație si Justiție, s-a stabilit că

cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătorești

definitive pronunțată în temeiul art. 278

1

alin. (8) lit. a) și b) C.

proc. pen. este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, înalta Curte va respinge,

ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuientul A.I. împotriva

sentinței penale nr. 362 din 28 mai 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția penală.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., revizuientul

va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire

formulată de revizuientul A.I. împotriva sentinței penale nr. 362 din 28 mai

2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

Obligă revizuientul la plata sumei de 200 lei

cheltuieli judiciare către stat.

Cu

recurs.

Pronunțată

în ședință publică, azi 26 noiembrie 2009.