ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1101/2018

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 467 din data de 9 decembrie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Sucursala Regională CFR Craiova, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA și Prefectura județului Dolj, având ca obiect "Legea nr. 10/2001", ca urmare a casării Deciziei civile nr. 403 din 15 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2007, prin Decizia civilă nr. 2464 din 23 aprilie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2007.

S-a anulat Decizia nr. 118976 din 12 decembrie 2006 emisă de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA și a fost obligată această pârâtă să emită o nouă decizie cu propunerea de acordare de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, către reclamant, pentru terenul în suprafață de 88.854 m.p. ocupat de infrastructura Depoului CFR Craiova, cu următoarele vecinătăți: la N - pe o latură de 281 m. cu suprastructurile Depoului CFR; ia Sud - pe laturile de 49 m., 117,01 m. și 104,37 m. cu proprietăți private; la Est - pe o latură de 286 m. cu suprastructura Depoului CFR Craiova și pe o altă latură de 110 m. de proprietăți private; la Vest - pe o latură de 128 m. infrastructura Depoului CFR Craiova și pe laturile de 147,50 m. și 89,68 m. cu proprietăți private, conform schiței la raportul de expertiză întocmit de expert B.

La data de 20 septembrie 2017, reclamantul moștenitor C. a formulat cerere de lămurire a dispozitivului Deciziei nr. 467 din 09 decembrie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Craiova.

Prin Încheierea nr. 16 din 4 decembrie 2017, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins, ca nefondată, cererea de lămurire a dispozitivului Deciziei nr. 467 din 9 decembrie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în Dosarul nr. x/2010, formulată de reclamantul moștenitor C., în contradictoriu cu pârâții Sucursala Regională CFR Craiova, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA și Prefectura județului Dolj.

În motivarea încheierii, s-a reținut că, pe calea lămuririi dispozitivului deciziei, petentul nu se referă, în concret, la aspecte ce privesc înțelesul și aplicarea dispozitivului sau dispozițiile potrivnice pe care acesta le-ar cuprinde, ci solicită să se stabilească dacă instanța, când a dispus obligarea pârâtei la acordarea de despăgubiri, a avut în vedere că despăgubirile ce trebuie acordate trebuie să fie stabilite prin luarea în considerare a categoriei de folosință de intravilan a trenului în suprafața de 88.854 m.p.

Însă, instanța care soluționează o astfel de cerere nu judecă fondul cauzei, iar motivele de fapt sau de drept ce au stat la baza soluției pronunțate în dispozitiv, nu intră sub incidența procedurii prevăzute de art. 281

1

alin. (1) C. proc. civ., ceea ce este susceptibil de lămurire fiind doar dispozitivul hotărârii judecătorești.

Uzând de această procedură de lămurire a dispozitivului hotărârii întemeiată pe art. 281

1

C. proc. civ. nu se pot pune în discuție probleme de fond, de interpretare a actului juridic dedus judecății sau de aplicare a dispozițiilor legale incidente, ci se pot doar interpreta măsurile dispuse de instanță prin hotărârea a cărei lămurire se dorește. Această procedură a fost pusă la dispoziția părții interesate atunci când, din culpa instanței, dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar, ceea ce ar putea genera dificultăți la executare.

Astfel, s-a reținut că, prin lămurirea hotărârii, nu poate fi modificat dispozitivul acesteia.

Dispozitivul deciziei din apel, a cărei lămurire se solicită este clar, fiind individualizat imobilul teren ca amplasament și vecinătăți, instanța soluționând cauza în cadrul procesual determinat de obiectul cererii de chemare în judecată.

Mai mult, în considerentele deciziei din apel a cărei lămurire se solicită s-a reținut "Cât privește despăgubirile primite de către expropriat - în raport de dispozițiile art. 11 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, urmează ca această chestiune să se aibă în vedere la stabilirea valorii măsurilor reparatorii în echivalent - de către Comisia Centrală pentru stabilirea Despăgubirilor - conform competențelor conferite prin art. 16 din Legea nr. 147/2005".

Așa fiind, s-a reținut că afirmațiile petentului, ce susțin cererea de lămurire a deciziei exced cerințelor art. 281

1

C. proc. civ. și nu sunt întrunite condițiile prevăzute de textul legal enunțat.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul C., invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și solicitând modificarea hotărârii și, în consecință, admiterea cererii de lămurire a dispozitivului Deciziei nr. 467/2010, astfel cum a fost formulată.

În motivarea recursului, reclamantul a arătat că, din motivarea instanței de apel rezultă că, la propunerea de acordare a despăgubirilor trebuie avută în vedere starea de fapt actuală a terenului respectiv, că acesta este în intravilanul municipiului Craiova.

Însă, din cuprinsul dispozitivului Deciziei nr. 467 din 9 decembrie 2010 nu rezultă cu certitudine acest fapt, respectiv că, la momentul acordării despăgubirilor trebuie avută în vedere categoria de folosință de intravilan a terenului de 88.854 m.p.

Astfel, dispozitivul deciziei trebuie lămurit sub aspectul dacă instanța, când a dispus obligarea pârâtei la acordarea de despăgubiri a avut în vedere că despăgubirile ce trebuie acordate trebuie să fie stabilite prin luarea în considerare a categoriei de folosință de intravilan a terenului în suprafață de 88.854 m.p.

Instanța de apel a respins în mod netemeinic și nelegal această cerere, prin care nu s-a încercat și nu se pun în discuție probleme ce țin de fondul cauzei, de interpretare a actului juridic dedus judecății sau de aplicare a dispozițiilor legale.

Contrar motivării instanței, se poate observa că dispozitivul Deciziei nr. 467/2010 nu este suficient de clar, în ceea ce privește categoria de folosință a imobilului pentru care trebuie acordate despăgubirile.

Pentru aceste motive, recurentul-reclamant a arătat că nu urmărește să modifice dispozitivul deciziei, ci solicită lămurirea acestuia prin raportare la aspectele reținute de către instanța de apel.

Recursul este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 281

1

alin. (1) C. proc. civ. "în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice".

Așadar, acest text de lege vizează ipoteza în care sunt necesare lămuriri ale dispozitivului hotărârii, întrucât există impedimente în faza de executare a hotărârii.

Totodată, prin cererea de lămurire a înțelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului unei hotărâri, nu poate fi urmărită schimbarea soluției pronunțate de instanța de judecată, remediabilă numai în căile de atac prevăzute de lege, ci doar înlăturarea unor neclarități invite cu privire la dispozitiv.

Pe cale de consecință, orice clarificări cu privire la imobilul în litigiu nu pot fi supuse analizei în prezenta procedură, în cadrul căreia nu este permis instanței să schimbe dispozitivul hotărârii și să încalce astfel puterea de lucru judecat a acesteia.

În speță, prin dispozitivul Deciziei nr. 467 din 9 decembrie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, a cărei lămurire s-a solicitat, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Sucursala Regională CFR Craiova, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA și Prefectura județului Dolj, având ca obiect "Legea nr. 10/2001".

A fost anulată Decizia nr. 118976 din 12 decembrie 2006 emisă de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA și a fost obligată această pârâtă să emită o nouă decizie cu propunerea de acordare de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, către reclamant, pentru terenul în suprafață de 88.854 m.p, ocupat de infrastructura Depoului CFR Craiova, cu următoarele vecinătăți: la N - pe o latură de 281 m. cu suprastructurile Depoului CFR; la Sud - pe laturile de 49 m., 117,01 m. și 104,37 m. cu proprietăți private; la Est - pe o latură de 286 m. cu suprastructura Depoului CFR Craiova și pe o altă latură de 110 m. de proprietăți private; la Vest - pe o latură de 128 m. infrastructura Depoului CFR Craiova și pe laturile de 147,50 m. și 89,68 m. cu proprietăți private, conform schiței la raportul de expertiză întocmit de expert B.

Instituția reglementată de art. 281

1

C. proc. civ. vizează situația existenței unor interpretări divergente cu privire la conținutul măsurilor luate de către instanță prin dispozitivul unei hotărâri judecătorești sau ipoteza în care se impune înlăturarea eventualelor prevederi potrivnice cuprinse în dispozitiv, în ambele situații fiind necesar ca partea să arate în ce măsură este vătămată de ambiguitatea hotărârii și de imposibilitatea valorificării ulterioare a dreptului recunoscut prin aceasta.

Deși recurentul-reclamant susține că executarea acestui dispozitiv a creat dificultăți, pe calea lămuririi dispozitivului deciziei, acesta nu se referă, în concret, la aspecte ce privesc înțelesul și aplicarea dispozitivului sau dispozițiile potrivnice pe care acesta le-ar cuprinde, ci solicită să se menționeze în această parte a hotărârii categoria de folosință a imobilului, și, astfel, cere a fi adăugat la ceea ce s-a statuat jurisdicțional anterior, prin decizia Curții de Apel Craiova.

Însă, instanța care soluționează o astfel de cerere nu judecă fondul cauzei și nici nu se poate transforma în instanță de control judiciar, iar motivele de fapt sau de drept ce au stat la baza soluției pronunțate în dispozitiv nu intră sub incidența procedurii prevăzute de art. 281

1

alin. (1) C. proc. civ., ceea ce este susceptibil de lămurire fiind doar dispozitivul hotărârii judecătorești.

Față de cele expuse, este de reținut că prin lămurirea hotărârii nu poate fi modificat dispozitivul acesteia.

Așa fiind, afirmațiile recurentului-reclamant, ce susțin cererea de lămurire a Deciziei nr. 467/2010, exced cerințelor art. 281

1

C. proc. civ., nefiind întrunite condițiile prevăzute de textul legai enunțat.

Cum, în speță, dispozitivul hotărârii pronunțate de instanța de apel este clar și nu sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea sa, Înalta Curte constată că încheierea atacată a fost dată cu aplicarea corectă a prevederilor art. 281

1

C. proc. civ.

Având în vedere considerentele expuse, se constată că, în cauză, s-a făcut o aplicare corectă a legii pe aspectul contestat și că, astfel, nu sunt îndeplinite cerințele motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., sens în care recursul se va respinge, ca nefondat, cu aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul C. împotriva Încheierii nr. 16 din data de 4 decembrie 2017 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 martie 2018.

Procesat de GGC - CT