ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2247/2020

Ședința publică din data de 4 noiembrie 2020

asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 15.07.2020 pronunțată în dosar nr. x/2011, având ca obiect apelurile formulate de reclamantul Baroul București și de intervenienta Casa de Asigurări a Avocaților-Filiala București împotriva sentinței nr. 1354/05.11.2017 a Tribunalului București, secția a V a civilă, Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis cererea formulată de intimata-pârâtă Confederația Națională Sindicală A. și, în temeiul dispozițiilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecății până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2017, aflat pe rolul Tribunalului București, secția a III a civilă.

Instanța a reținut că se impune admiterea cererii de suspendare a judecății apelurilor, formulată de către intimata-pârâtă, până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2017, aflat în prezent pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, fiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 244 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. 1865, în sensul că lămurirea unora dintre chestiunile stabilite obligatoriu prin decizia de casare nr. 318/14.02.2019 depinde de soluția definitivă ce va fi pronunțată în dosarul nr. x/2017.

Astfel, în cadrul judecății ce face obiectul dosarului nr. x/2017, se va stabili existența, ca entitate juridică, a Confederației Generale a Muncii-Uniunea Generală a Sindicatelor din România, din moment ce acțiunea are ca obiect solicitarea acestei entități de a se lua act de anumite modificări survenite în legătură cu personalitatea sa juridică (modificări privind statutul, denumirea, componența organelor de conducere, afilierea).

Or, prin decizia de casare nr. 318/14.02.2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că se impun "verificări suplimentare cu privire la împrejurarea dacă fosta Confederație Generală a Muncii din Republica Populară Română mai ființează din punct de vedere juridic, dacă patrimoniul său a intrat în obiectul de activitate al Convenției Naționale pentru Administrarea Patrimoniului Sindical Comun, iar, în caz afirmativ, cu ce titlu s-a transmis bunul în patrimoniul pârâtei".

Chiar dacă Înalta Curte a stabilit că se poate aplica în cauză o prezumție simplă, în sensul că intimata-pârâtă are calitatea de continuatoare a fostei structuri sindicale, cel puțin în ceea ce privește imobilul în cauză, în considerentele deciziei de casare s-a arătat explicit că o atare prezumție poate opera doar "în situația în care, în rejudecare, în urma completării probatoriului, nu se va putea stabili cu certitudine dacă fosta Confederație Generală a Muncii (donatara din contractul de donație) și-a încetat personalitatea juridică în condițiile legii și nu se va putea stabili care este entitatea sindicală care a preluat patrimoniul acesteia".

În consecință, sub aspectul completării probatoriului la care a obligat instanța supremă, Curtea de Apel București a constatat că este necesară hotărârea definitivă ce se va pronunța în dosarul nr. x/2017.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs reclamanții Baroul București și Casa de Asigurări a Avocaților-Filiala București care, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C.por.civ., au formulat critici sub următoarele aspecte:

- Soluția de suspendare a judecății, pe temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., este eronată, întrucât nu există nicio dependență sau interdependență între obiectul dedus judecății în dosar x/2011 al Curții de Apel București, secția a III-a civilă și obiectul dedus judecății în dosar x/2017 al Tribunalului București, secția a III-a civilă.

Astfel, prin cererea dedusă judecății în prezenta cauză (aflată în rejudecarea apelului pe rolul Curții de Apel București) s-a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de donație autentificat sub nr. x/17.04.1951 de fostul Notariat de Stat București, încheiat între Baroul București și Casa de Pensii a Județului Ilfov și Confederația Generală a Muncii, în timp ce prin cererea ce face obiect al celuilalt dosar s-a solicitat să fie recunoscute măsuri de ordin organizatoric adoptate de Confederația Generală a Muncii. În felul acesta, soluția adoptată nu face, în realitate, decât să temporizeze pentru o perioadă de timp soluționarea cauzei vizând desființarea unui act juridic.

- De asemenea, s-a susținut că măsura suspendării încalcă dispozițiile art. 315 C. proc. civ., întrucât instanța de grad inferior nu se mai poate pronunța pe dezlegări date asupra unor probleme de drept de către instanța de grad superior. Aceasta întrucât prin decizia de casare nr. 318/14.02.2019, Înalta Curte a stabilit, în ce privește calitatea procesuală pasivă a Confederației Naționale A., că aceasta este dovedită cu Protocolul din 30.03.1992, unit cu împrejurarea că pârâta posedă și folosește bunuri, considerându-se proprietară, fiind înscrisă în evidențele fiscale, deși nu a produs nici un document în sensul susținerii sale.

Analizând aspectele deduse judecății (încadrabile, potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ. în motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., câtă vreme se invocă nesocotirea unei dispoziții procedurale, iar nu în cel reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cum eronat se indică) Înalta Cure constată caracterul nefondat al acestora, potrivit următoarelor considerente:

- Învestită cu rejudecarea cauzei, ca urmare a deciziei de casare nr. 318/14.02.2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, instanța de apel are de lămurit, cu respectarea dispozițiilor art. 315 C. proc. civ. și a îndrumărilor obligatorii ale deciziei menționate anterior, chestiunea referitoare la personalitatea juridică a Confederației Generale a Muncii.

Sub acest aspect, prin soluția de casare cu trimiterea cauzei spre rejudecare, instanța supremă a arătat că se impun verificări suplimentare în ce privește cadrul procesual pasiv, respectiv "dacă fosta Confederație Generală a Muncii mai ființează din punct de vedere juridic, dacă patrimoniul său a intrat în obiectul de activitate al Convenției Naționale pentru Administrarea Patrimoniului Sindical Comun, iar în caz afirmativ, cu ce titlu s-a transmis bunul în patrimoniul pârâtei".

S-a reținut, în cadrul acelorași dezlegări vizând problema calității procesuale pasive, că se impun verificări privind mențiunile din registrul special al sindicatelor și că numai în situația în care, în urma completării probatoriului, nu se poate stabili cu certitudine că fosta Confederație Generală a Muncii și-a încetat personalitatea juridică în condițiile legii și nu se poate stabili care este entitatea sindicală care a reluat patrimoniul acesteia, poate fi activată prezumția că pârâta, cea care posedă și folosește bunul, ar avea calitatea de continuatoare a fostei structuri sindicale, cel puțin în privința imobilului în cauză, astfel încât capătul de cerere referitor la constatarea nulității contractului de donație să fie analizat pe fond în contradictoriu cu aceasta.

În acest context, instanța de apel a apreciat în mod corect că, în condițiile în care există pe rolul unei alte instanțe, în desfășurare, o procedură judiciară specifică în cadrul căreia se supun analizei, potrivit normelor de drept incidente materiei, tocmai aspectele ce trebuie să facă obiect al dezlegării la rejudecare, se impune măsura suspendării judecății până la finalizarea soluționării celeilalte cauze.

Aceasta întrucât pe de o parte, aspectele respective, ținând de calitatea procesuală pasivă, deci de cadrul procesual al judecății trebuie analizate în mod evident înainte de a se trece la fondul raporturilor juridice și pe de altă parte, întrucât respectiva analiză, referitoare la personalitatea juridică a pârâtei, face obiect al unei proceduri necontencioase, aflate potrivit normelor de competență specifice materiei, pe rolul altei instanțe.

Astfel, Curtea de apel a constatat că cererea dedusă judecății pe rolul tribunalului (obiect al dosar nr. x/2017, în considerarea căruia s-a dispus suspendarea) constă în solicitarea Confederației Generale a Muncii de a se dispune înscrierea mai multor mențiuni în registrul persoanelor juridice cu privire la această petentă (referitoare la schimbări intervenite de-a lungul timpului în denumirea acesteia, în structura organelor de conducere, în ce privește statutul ori sediul; ultima hotărâre menționată fiind cea a unui Congres din 27 februarie 2016).

Or, raportat la acest obiect al judecății din dosarul nr. x/2017, în mod corect s-a concluzionat că este vorba despre aspecte care aduc în discuție și supun analizei instanței existența, ca entitate juridică, a Confederației Generale a Muncii (din moment ce se solicită să se ia act de modificări survenite în legătură cu personalitatea sa juridică), așa încât dezlegarea dată asupra acestora are relevanță în soluționarea apelului raportat la dezlegările deciziei de casare (care impun în mod punctual efectuarea de verificări asupra mențiunilor din registrul special privind sindicatele).

De aceea, susținerea recurenților conform căreia nu este nicio legătură între obiectul celor două dosare și ca atare, măsura suspendării ar fi nejustificată, este lipsită de fundament.

Așa cum s-a arătat, legătura existentă și modalitatea în care soluționarea cererii petentei, formulate în procedura necontencioasă, se repercutează sau poate influența judecata apelului din prezenta cauză decurge din aceea că vizează un aspect al litigiului referitor la personalitatea juridică a Confederației Generale a Muncii, cu consecințe asupra cadrului procesual pasiv.

Este vorba așadar, de o chestiune prioritară de verificat în apel, la momentul rejudecării, dar care face în același timp obiect al judecății într-o procedură specifică materiei persoanelor juridice, astfel încât este îndreptățită măsura suspendării până la definitivarea acestei proceduri speciale.

- Susținerea că prin măsura suspendării s-a paralizat pentru o perioadă de timp "o acțiune în constatarea nulității unui act juridic printr-o acțiune având ca obiect recunoașterea unor măsuri de ordin organizatoric de către Confederația Generală a Muncii" nu demonstrează nelegalitatea soluției.

Aceasta întrucât judecata în premise corecte, care să permită aflarea adevărului și dezlegarea corespunzătoare a raporturilor juridice, presupune tranșarea aspectelor litigioase în ordinea pe care o impune modalitatea în care ele sunt aduse în fața judecății.

Or, într-o acțiune în constatarea nulității unui contract de donație (dublată, așa cum se reține prin decizia de casare, de o acțiune în revendicare) este important de stabilit, în mod prioritar, în raport cu ce entitate juridică se invocă și se poate pronunța nulitatea actului de care se prevalează reclamanții, pentru ca apoi, văzându-și recunoscut dreptul, aceștia să-l poată opune posesorului neproprietar.

În contextul în care contractul de donație, a cărui nulitate s-a pretins, a fost încheiat între reclamanți și Confederația Generală a Muncii, iar pârâta atrasă în proces este Confederația A., verificările instanțelor de fond și ulterior, îndrumările deciziei de casare au vizat, în mod necesar, modalitatea în care pârâta poate fi considerată succesoarea donatarei (Confederația Generală a Muncii) pentru a i se putea opune, eventual, sancțiunea invocată, a desființării actului.

Separat de împrejurarea că reclamantul, fiind cel care atrage o parte în proces, trebuie să-și legitimeze nu doar poziția sa procesuală, ci și pe a celui împotriva căruia se îndreaptă cu pretenția, cu atât mai mult acesta nu poate reproșa instanței că prin măsura luată a paralizat pentru o perioadă de timp judecata acțiunii.

Pe de o parte, pentru că acestea erau verificări care îi incumbau reclamanților înaintea învestirii instanței, astfel încât în prezența unui cadru procesual adecvat să poată fi tranșat fondul litigiului și pe de altă parte, întrucât instanța nu poate trece la judecata cauzei în absența lămuririi unor aspecte care se impun în mod prioritar, câtă vreme vizează însuși cadrul judecății.

- Este total nefondată susținerea conform căreia, prin măsura suspendării, instanța de apel ar fi încălcat dispozițiile art. 315 C. proc. civ., întrucât prin decizia de casare instanța supremă ar fi constatat calitatea procesuală pasivă a pârâtei A., decurgând din împrejurarea că "aceasta folosește și posedă bunul, născându-se astfel prezumția simplă că este continuatoare a fostei Confederații, cel puțin cu privire la imobilul în litigiu".

În realitate, acest considerent al deciziei de casare (regăsit la fila x) este unul subsidiar, instanța supremă reținând că numai "în situația în care, în rejudecare, nu se va putea stabili cu certitudine dacă fosta Confederație a Muncii (donatara din contractul de donație), și-a încetat personalitatea juridică în condițiile legii și nu se va putea stabili care este entitatea sindicală care a preluat patrimoniul acesteia", se va avea în vedere "în lipsa unor probe contrare, că protocolul din 30 martie 1992, unit cu împrejurarea că pârâta posedă și folosește bunul considerându-se proprietară, fiind înscrisă ca atare, în evidențele fiscale, naște prezumția simplă că aceasta are calitatea de continuatoare a fostei structuri sindicale, cel puțin în ceea ce privește imobilul în cauză, urmând ca primul capăt de cerere având ca obiect constatarea nulității donației să fie analizat pe fond în contradictoriu cu aceasta".

Așadar, contrar susținerii recurenților, instanța supremă nu a tranșat problema calității procesuale pasive a pârâtei, ci a arătat în ce condiții ar putea fi activată o prezumție simplă referitoare la calitatea acesteia de continuator al personalității juridice a organizației sindicale, parte în contractul de donație - și anume, după efectuarea verificărilor în legătură cu entitatea (Confederația Generală a Muncii) care apare în contractul de donație și numai după ce se va stabili cu certitudine că aceasta și-a încetat personalitatea juridică în condițiile legii.

Susținând contrariul, pe de o parte, recurenții extrag din contextul considerentelor deciziei un paragraf denaturând sensul dezlegărilor instanței supreme, și pe de altă parte, ignoră faptul că au învestit instanța în primul rând cu o cerere vizând nulitatea unui contract de donație (și, subsecvent revendicarea imobilului ce face obiectul acestuia), astfel încât lămurirea cadrului procesual al judecății, pe acest prim capăt de cerere, este necesar a se stabili în raport cu părțile actului (iar nu cu deținătorul bunului, operațiune specifică unei acțiuni în revendicare).

De aceea, decizia de casare și apoi, în mod corespunzător dezlegărilor acesteia, instanța de apel, la rejudecare, au considerat necesar a fi lămurire aspecte referitoare la existența juridică în prezent a Confederației Generale a Muncii, donatara din contractul de donație la a cărui desființare se tinde. Aceasta a impus, în mod legal, măsura suspendării, până la definitivarea judecății în dosar nr. x/2017 al Tribunalului București, secția a III-a civilă, care vizează tocmai existența ca entitate juridică a menționatei structuri sindicale.

Pentru toate aceste considerente, criticile au fost găsite nefondate, recursul urmând să fie respins în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul Baroul București și de intervenienta Casa de Asigurări a Avocaților - Filiala București împotriva încheierii din 15 iulie 2020 a Curții de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 noiembrie 2020.