ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 640/2020

Ședința publică din data de 12 martie 2020

Deliberând asupra cererii de recurs, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la 16 ianuarie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 30.157 RON, reprezentând drepturi salariale neacordate, actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective, precum și la plata dobânzii legale, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 3213 din 16 aprilie 2018, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018 s-a admis acțiunea formulată de reclamanta A. și a obligat pârâtul Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației să plătească reclamantei suma de 30.157 RON, reprezentând drepturi salariale neacordate, actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective, dobânda legală, fiind obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 3.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâtul Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației.

Prin încheierea din 20 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în temeiul art. 413 pct. 1 din C. proc. civ. s-a dispus suspendarea judecății apelului formulat de apelantul-pârât Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației împotriva sentinței civile nr. 3213 din 16 aprilie 2018, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A., până la soluționarea definitivă a dosarului mr. x/2018 al Judecătoriei Sectorului 3 București.

Împotriva încheierii din 20 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a declarat recurs pârâtul Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației.

Prin memoriul de recurs, pârâtul Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, în consecință, reluarea judecății apelului în dosarul nr. x/2018, având ca obiect drepturi bănești, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În argumentarea memoriului de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul susține că încheierea prin care s-a dispus suspendarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2018 este nelegală și netemeinică, fiind pronunțată cu încălcarea prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

Pentru suspendarea judecății în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. este necesar a se demonstra că soluționarea pricinii depinde de dreptul ce face obiectul unei alte judecăți, deci că se află într-un raport de interdependență. Astfel, dispoziția legală menționată instituie cerința existenței unei dependențe procesuale între litigiul ce urmează a se pronunța și litigiul ce determină măsura suspendării. Per a contrario, dacă o astfel de dependență procesuală nu există, atunci nu se justifică măsura suspendării judecății.

Simpla reținere de către instanța de apel a faptului că "soluționarea acestei excepții depinde de soluția ce se va pronunța în dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Sectorului 3 București, în care instanța a fost învestită cu constatarea nulității absolute a aceluiași contract de asistență juridică" nu constituie un temei justificat pentru întreruperea cursului judecății. Dosarul nr. x/2018 are ca obiect obligarea recurentului-pârât INFLPR la plata de drepturi salariale neacordate, iar dosarul nr. x/2018, are ca obiect constatarea nulității Contractului de asistență juridică seria x nr. x/08.05.2017.

Prin întâmpinarea depusă la data de 18 martie 2019, intimata-reclamantă A. a invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a Cabinetului de avocat "B." în promovarea prezentului recurs, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul este admisibil în principiu.

Prin încheierea din 16 mai 2019 s-a dispus comunicarea raportului către părți potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., iar la data de 14 noiembrie 2019 a fost admis în principiu recursul declarat în cauză, stabilindu-se termen la 12 martie 2020, în ședință publică, pentru soluționarea acestuia.

Analizând cu prioritate excepția lipsei dovezii calității de reprezentant recursului, Înalta Curte o va respinge având în vedere că la dosarul cauzei, fila x se află împuternicirea avocațială emisă de cabinetul de avocat care a promovat calea de atac a recursului.

Înalta Curte, verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată în raport de criticile formulate, constată că recursul este fondat, urmând a fi admis pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte a fost învestită cu soluționarea recursului declarat de reclamantă împotriva încheierii din 20 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Prin încheierea atacată a fost suspendată judecata apelului formulat de apelantul-pârât INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU FIZICA LASERILOR, PLASMEI ȘI RADIAȚIEI, împotriva sentinței civile nr. 3213/16.04.2018, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2018 al Judecătoriei Sectorului 3 București.

În motivarea soluției s-a reținut că măsura suspendării se justifică având în vedere că dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Sectorului 3 București are ca obiect constatarea nulității aceluiași contract de asistență juridică, cu privire la care și în apel se invocă sancțiunea nulității.

Conform art. 413 alin. C. proc. civ. instanța poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.

Potrivit dispozițiilor art. 414 alin. (1) C. proc. civ. asupra suspendării judecării procesului instanța se va pronunța prin încheiere, care poale fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanța ierarhic superioară iar potrivit alin. (2) recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului.

Acest caz de suspendare legală facultativă vizează o chestiune prejudicială de a cărei rezolvare depinde soluția ce urmează a se pronunța în cauza susceptibilă de aplicarea textului legal anterior citat și are rolul de a preîntâmpina pronunțarea unor hotărâri contradictorii, cu efecte nedorite asupra stabilității raporturilor juridice existente între părți.

Din norma enunțată, rezultă că suspendarea va putea fi dispusă în contextul îndeplinirii anumitor condiții, și anume: să fie vorba de două judecăți pendinte; să privească existența sau inexistența unui drept; de existența sau inexistența acelui drept, să atârne în tot sau în parte dezlegarea pricinii în care s-a solicitat suspendarea.

Condiția existenței sau inexistenței unui drept are în vedere însă un drept în sens substanțial iar nu procedural, cum este în cauză cel legat de reprezentarea părților în proces.

Dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Sectorului 3 București, pentru a cărei soluționare definitivă s-a dispus suspendarea judecății apelului are ca obiect constatarea nulității unui contract de asistență juridică, în timp ce dosarul de față are ca obiect drepturi salariale neacordate.

Cele două dosare vizează așadar, două litigii distincte care decurg din raporturi juridice distincte: dosarul nr. x/2018 are ca obiect un litigiu civil, în timp ce dosarul de față are la bază un litigiu de muncă, prin urmare finalitatea celor două dosare este diferită, deci soluțiile ce se pot pronunța nu pot îmbrăca caracter contradictoriu.

Conform art. 82 C. proc. civ. când instanța de judecată constată lipsa calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.

Așadar, legiuitorul prevede în mod expres remediile procesuale în cazul în care apare o situație în care reprezentarea părții nu este conformă în mod aparent normelor procedurale, astfel încât părții reprezentate să nu i se încalce drepturile procesuale.

În aceste condiții, valabilitatea contractul de asistență juridică pusă în discuție în cadrul litigiului pentru a cărei soluționare definitivă a fost suspendată cauza, nu poate influența litigiul de muncă principal întrucât nu vizează fondul acestuia ci un incident procedural care poate fi remediat prin procedura prevăzută de art. 82 C. proc. civ.

Prin urmare, se constată că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., atât în ceea ce privește existența unui drept care face obiectul altei judecăți, cât și condiția dependenței celor două cauze care nu privesc aceeași finalitate: acordarea unor drepturi salariale restante.

Față de considerațiile reținute, Înalta Curte va admite recursul declarat de recurentul-pârât INSTITUTUL NAȚIONAL PENTRU FIZICA LASERILOR, PLASMEI și RADIAȚIEI împotriva încheierii din 20 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A., va casa încheierea atacată și va trimite cauza în vederea continuării judecății, aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția lipsei calității de reprezentant.

Admite recursul declarat de recurentul-pârât INSTITUTUL NAȚIONAL PENTRU FIZICA LASERILOR, PLASMEI ȘI RADIAȚIEI împotriva încheierii din 20 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A..

Casează încheierea atacată și trimite cauza în vederea continuării judecății, aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 martie 2020.