ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5826/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5826/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 22 noiembrie 2019
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea formulată, reclamanta Remat Dâmbovița S.A. reprezentată de Cabinet Individual de Insolvență A., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Administrare fiscală a Marilor Contribuabili București, a formulat cerere de suspendare a executării a Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală pentru persoane juridice nr. x/01.08.2014 și Raportul de Inspecție Fiscală nr. x/01.08.2014.
Soluția instanței de fond
Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 37 din 19 februarie 2019, a respins excepția inadmisibilității, invocată prin întâmpinare, ca neîntemeiată, a respins cererea de suspendare formulată de reclamanta Remat Dâmbovița S.A., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, în reprezentarea Direcției Generale Regionale a finanțelor Publice Ploiești și Administrației Județene a finanțelor Publice Dâmbovița, ca neîntemeiată și a dispus, din oficiu, în temeiul art. 1064 alin. (4) C. proc. civ., restituirea cauțiunii în cuantum de 16.500 RON, achitată prin chitanța nr. x/15.02.2019 și pusă pe seama și la dispoziția instanței prin recipisa de consemnare nr. x/15.02.2019, către reclamantă.
Calea de atac exercitată
Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta Remat Dâmbovița S.A. a declarat recurs, iar pârâta Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili recurs incident.
Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, verificând data la care a fost formulat recursul reclamantei, constată că acesta a fost declarat peste termenul prevăzut de art. 14 alin. (4) din Legea 554/2004.
Potrivit art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 "Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare".
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă fără putință de tăgadă că încheierea atacată a fost comunicată la data de 8 martie 2019, iar recursul a fost înregistrat la data de 25 martie 2019, depășindu-se, așadar, termenul legal de 5 zile prevăzut de textul legal sus citat.
Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:
"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".
Potrivit art. 186 C. proc. civ., republicat:
"(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen."
Înalta Curte constată că recurenta nu a solicitat repunerea sa în termen.
Cum în cauză, recurenta nu a pretins și nu a dovedit că a fost împiedicată în exercitarea, în termen, a căii de atac, se va constata că recursul este tardiv formulat și în temeiul art. 493 alin. (3) și (5) C. proc. civ. se va respinge, ca atare.
De asemenea, Înalta Curte va respinge recursul incident formulat de pârâta Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili ca rămas fără efect având în vedere dispozițiile art. 491 C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 472 alin. (2) C. proc. civ.
Temeiul legal al soluției instanței de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul reclamantei Remat Dâmbovița S.A. ca tardiv formulat și, pe cale de consecință, recursul incident al pârâtei Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, ca rămas fără efect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta Remat Dâmbovița S.A. împotriva sentinței civile nr. 37 din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
Respinge recursul incident declarat de pârâta Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili împotriva sentinței civile nr. 37 din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, ca rămas fără obiect.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 noiembrie 2019.