ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4738/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4738/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 15 octombrie 2019
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul litigiului dedus judecății
Prin cererea înregistrată la data de 04 ianuarie 2016 sub nr. x/2016 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Universitatea de Medicină și Farmacie GR.T.POPA Iași a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației și Cercetării Științifice, anularea deciziei nr. x/02.11.2015 prin care s-a respins contestația împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență x/24.08.2015 privind proiectul x cu titlul "Studii postdoctorale în domeniul eticii politicilor de sănătate", cod SMIS 19218șsi a Procesului Verbal x/24.08.2015.
Hotărârea primei instanțe
Prin sentința nr. 1906 pronunțată în data de 6 iunie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanta Universitatea de Medicină și Farmacie GR.T.POPA Iași, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educației și Cercetării Științifice.
Recursul formulat în cauză și motivele de casare invocate
Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a declarat recurs reclamanta Universitatea de Medicină și Farmacie GR.T.POPA Iași, care, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii cu consecința anulării titlului de creanță.
În motivarea cererii, recurenta a reiterat motivele invocate în fața instanței de fond în ceea ce privește respingerea acțiunii.
Apărări formulate în cauză
Prin întâmpinare, intimata-pârâtă a invocat excepția nulității recursului reclamantului pentru nemotivare, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ., susținând că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, așa cum prevede în mod imperativ art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.. Pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Prin răspunsul la întâmpinare, depus la dosar, recurenta - reclamantă a solicitat admiterea recursului și respingerea excepției nulității.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând excepția nulității recursului pentru nemotivare, invocată de intimata-pârâtă Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltatrea Resurselor Umane - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, asupra căreia trebuie să se pronunțe cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. (d) C. proc. civ., "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor/…/".
Conform art. 489 alin. (2) C. proc. civ., aceeași sancțiune a nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.
Potrivit dispozițiilor legale menționate, dacă motivele de recurs sunt confuze, imprecise și generale, iar dezvoltarea acestora nu permite analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., această lipsă de formă a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea.
Înalta Curte, analizând cererea de recurs și susținerile recurentei-reclamante, reține că aceasta, în motivarea căii de atac a copiat cererea de chemare în judecată, singura diferența între cele două fiind propozițiile (aflate la fila x - recurs):"Prin sentința recurată, prima instanță preia din apărările formulate de pârât prin întâmpinare și înlătură drept consecință argumentele subscrisei. Dar susținem temeinicia acțiunii noastre și necesitatea modificării sentinței, după cum urmează:".
În acest context, deși în cauză recurenta-reclamantă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanța de control judiciar constată că nu s-au formulat critici care să permită încadrarea lor în cazul invocat de dispozițiile acestui text de lege și nici nu a criticat în vreun fel motivele reținute de instanța de fond, care au condus la soluția pronunțată.
Totodată, în raport cu dispozițiile art. 488 C. proc. civ., se constată că argumentele expuse de recurenta-reclamantă nu se încadrează în nici unul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ. recursul examinează, în condițiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate prevăzute în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.
Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța fiind investită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport de criticile formulate de titularul căii de atac, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 C. proc. civ.
Deoarece recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., rezumându-se la reiterarea conținutului cererii de chemare în judecată, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul formulat de reclamanta Universitatea de Medicină și Farmacie GR.T.POPA Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE GR.T.POPA IAȘI împotriva sentinței nr. 1906 din 6 iunie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 octombrie 2019.