ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4635/2020

Ședința publică din data de 24 septembrie 2020

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 23.09.2020, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2020, contestatorul A. - Organizația Județeană Argeș a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, anularea Hotărârii nr. 111/21.09.2020 emisă de Biroul Electoral Central și obligarea intimatului să emită o nouă hotărâre în cuprinsul căreia să hotărască în sensul că un partid politic, o alianță politică, o alianță electorală sau o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegerile locale nu poate avea într-un birou electoral al unei secții de votare mai mult de 3 reprezentanți.

În motivarea cererii, contestatorul a susținut că, prin hotărârea contestată, intimatul a dat o interpretare greșită și nelegală a dispozițiilor art. 30 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, "pentru că a hotărât ilegal că un partid politic, o alianță politică, o alianță electorală și o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, nu poate avea, într-un borou electoral al unei secții de votare, mai mult de un reprezentant".

În opinia contestatorului, intimatul Biroul Electoral Central nu a argumentat în cuprinsul hotărârii atacate de ce a fost eliminată ultima frază a art. 15 alin. (5) din Legea nr. 205/2015, astfel încât, intimatul nu a umărit să asigure interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale privitoare la alegerile locale pe întreg teritoriul țării și să asigure interpretarea unitară a prevederilor acestora, respectiv a prevederilor din Ghidul birourilor electorale ale secțiilor de votare, Legea nr. 115/2015, Legea nr. 135/2020, precum și a unor măsuri pentru buna organizare și desfășurare a acestora, motiv pentru care, se impune admiterea contestației sale, așa cum a fost formulată.

La data de 24.09.2020, contestatorul a depus o cerere precizatoare a contestației, prin care a solicitat anularea și a actelor subsecvente Hotărârii nr. 111/21.09.2020 emisă de Biroul Electoral Central, ca fiind vădit nelegale și netemeinice.

Hotărârea nr. 111/21.09.2020 este nelegală, întrucât de la 3 reprezentanți PSD a ajuns să aibă numai un reprezentant. Or, o astfel de limitare se poate stabili numai prin lege și nu prin hotărâre a Biroului Electoral Central, care funcționează în baza Legii nr. 115/2015. Legea nr. 202/2020 nu modifică și nu completează Legea nr. 115/2015 și nici Legea nr. 135/2020 (art. 4).

A mai arătat contestatorul că hotărârile Biroului Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc potrivit dispozițiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, sens în care competența aparține ÎCCJ.

În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 22, art. 29, art. 32, art. 33, art. 148 și urm., art. 223, art. 411 alin. (1) pct. 2, art. 453 alin. (1) C. proc. civ., art. 126 alin. (3), (1) și 2 din Constituția României, Legea nr. 24/2000, art. 6, 10 din C. civ., Legea nr. 115/2015, precum și orice alte dispoziții legale în materie.

Prin cererea depusă în cadrul acestui dosar și înregistrată sub nr. x/2020/a1, conform Hotărârii nr. 232/2019 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, contestatorul A. - Organizația Județeană Argeș a solicitat sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 115/2015, normă pe care a apreciat-o ca fiind neconstituțională în raport de prevederile art. 123 alin. (3) și art. 61 din Constituția României, precum și a art. 39 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, normă pe care a apreciat-o ca fiind neconstituțională în raport de prevederile art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (1), art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituția României.

Intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare față de contestația dedusă judecății.

Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., excepția necompetenței materiale a instanței supreme, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite și va trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Înalta Curte reține că prin prezenta contestație s-a solicitat anularea Hotărârii nr. 111/21.09.2020 privind interpretarea unitară a prevederilor art. 30 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și ale art. 4 din Legea nr. 135/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, precum și a unor măsuri pentru buna organizare și desfășurare a acestora.

Competența materială a Înaltei Curți de Casație și Justiție este reglementată prin dispozițiile art. 97 C. proc. civ., potrivit cărora:

"Înalta Curte de Casație și Justiție judecă:

Astfel, competența de judecată a Înaltei Curți de Casație și Justiție se referă, conform art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., la recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, instanța supremă neputând fi sesizată direct cu soluționarea pe fond a unei cereri de chemare în judecată, cu excepția celor date prin lege în competența sa.

În ceea ce privește teza de la pct. 4 al art. 97 sus citat:

"orice alte cereri date prin lege în competența sa", se constată că aceasta nu este incidentă în cauză.

Hotărârea nr. 111/21.09.2020 a fost emisă de Biroul Electoral Central în baza dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) și alin. (5) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții: (...) c) urmărește și asigură respectarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul țării; asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora; (…) (5) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I".

Înalta Curte constată că Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali nu prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de Biroul Electoral Central în virtutea atribuțiilor legale anterior enumerate și, pe cale de consecință, nici competența Înaltei Curți în soluționarea lor.

În conținutul acestui act normativ există un singur text care prevede expres competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, și anume art. 41 alin. (2) din lege, acesta privind, însă, contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței Biroului Electoral Central.

În considerentele deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de ÎCCJ în recurs în interesul legii s-a reținut că birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicționale, care aparțin materiei contenciosului electoral (paragraful 58), remarcându-se existența a trei categorii de acte determinate de competențele legale. Astfel, birourile electorale: soluționează conflictele apărute în perioada electorală (atribuții de contencios electoral - acte administrativ-jurisdicționale); hotărăsc în legătură cu unele operațiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare și interpretare unitară a dispozițiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuții care intră doar în competența Biroului Electoral Central) (paragraful 57).

În aceleași considerente se arată că, atunci când legea organică stabilește o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudență s-a recunoscut dreptul de acces la justiție potrivit Legii contenciosului administrativ, ca jurisdicție cu caracter general în materia actelor administrative.

Astfel fiind, în raport de dispozițiile legale anterior menționate, precum și în raport de obiectul contestației, de temeiul de drept invocat și de calitatea intimatului, Înalta Curte constată că cererea formulată în prezenta cauză este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, fiind incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din lege, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. Cum prin legea specială nu se prevede altfel, competența materială de soluționare a prezentei contestații revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, iar în ceea ce privește instanța competentă teritorial, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competența revine Curții de Apel Pitești, având în vedere domiciliul contestatorului din municipiul Pitești.

Pentru considerentele arătate, în conformitate cu dispozițiile art. 132 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 97 pct. 4 din C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Înalta Curte, secția de contencios administrativ și fiscal va admite excepția necompetenței materiale și va declina competența materială de soluționare a cererii formulate de contestatorul A. - Organizația Județeană Argeș împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 111 din 21 septembrie 2020, în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal.

Declină competența materială de soluționare a contestației formulate de contestatorul A. - Organizația Județeană Argeș împotriva Hotărârii nr. 111 din 21 septembrie 2020 emisă de Biroul Electoral Central, în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 septembrie 2020.