ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2515/2020

Ședința publică din data de 12 iunie 2020

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, A. a formulat contestație împotriva Hotărârii secției pentru judecători nr. 1804/21.11.2019.

În susținerea cererii se precizează că, anterior, a mai formulat cinci cereri de transfer de la Judecătoria Botoșani la Judecătoria Iași, toate fiind respinse.

În opinia contestatoarei, motivarea hotărârii de respingere a cererii de transfer este lipsită de previzibilitate și transparență în analizarea criteriilor prevăzute la art. 4 din Hotărârea nr. 1347/17.09.2019.

Se mai arată că în anunțul din 08.10.2019 Judecătoria Botoșani figura cu 7 locuri libere, dar la instanța respectivă mai erau și 2 posturi temporar vacante, astfel că în total erau 9 posturi vacante, or o astfel de contradicție într-un act oficial este inadmisibilă.

Se mai susține că Judecătoria Iași a avut o încărcătură pe schemă de 934 cauze, spre deosebire de media națională de 866 de cauze.

Contestatoarea apreciază că a fost discriminată în condițiile în care au fost admise alte cereri de transfer ale unor judecători, dintre care unii prezentau o situație chiar mai favorabilă.

Prin notele de ședință din data de 16.03.2020 contestatoarea a mai arătat următoarele:

- avea cea mai mare vechime la instanța de la care provine;

- a primit aviz favorabil de la Curtea de Apel Iași, respectiv aviz negativ de la Curtea de Apel Suceava și Judecătoria Botoșani, însă și alți judecători au avut aviz negativ de la instanța de la care solicitau transferul;

- faptul că și-a manifestat disponibilitatea de a activa atât în cadrul secției civile cât și în cadrul secției penale nu a fost analizat;

- a fost admis un transfer de la Judecătoria Pașcani la Judecătoria Iași, deși încărcătura pe schemă la Judecătoria Pașcani era de 1300 cauze/judecător, iar la Judecătoria Botoșani încărcătura era de 1207 cauze/judecător;

- are o situație personală dificilă, iar distanța de la Iași - Botoșani nu este navetabilă zilnic așa cum este distanța Iași - Pașcani sau Iași - Vaslui.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție de a soluționa cauza, solicitând declinarea pricinii la Curtea de Apel Iași.

Înainte de a analiza motivele contestației, în temeiul art. 248 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., examinând cu prioritate excepția necompetenței materiale a instanței, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite și, pe cale de consecință, va declina contestația în favoarea Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a ajunge la această soluție Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit art. 29 alin. (4)-(9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

"Art. 29. - (…)

(4) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen și în secții, se iau prin vot direct și secret și se motivează.

(5) Hotărârile plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată.

(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.

(7) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători.

Rezultă că, potrivit art. 29 alin. (5) și (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, numai hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu contestație direct la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Totodată, se reține că art. 9 din Legea nr. 304/2004 de organizare judiciară, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 207/2018, prevede că:

Hotărârile secției pentru judecători, respectiv ale secției pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situații decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituția României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, pot fi atacate la secția de contencios administrativ a curții de apel competente, conform dreptului comun.

Înalta Curte constată că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă o hotărâre a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

În consecință, cum prezenta hotărâre nu este pronunțată în materie disciplinară, contestarea acesteia se face conform dreptului comun, reprezentat de dispozițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, respectiv art. 10 alin. (1) teza a doua și alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora, raportat la rangul central al emitentului actului, competența materială de soluționare a cauzei revine secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Iași.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței sale materiale și, având în vedere prevederile art. 9 din Legea nr. 304/2004 și art. 10 alin. (1) teza a doua și alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va trimite cauza, spre competentă soluționare, la Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Declină contestația formulată de A., împotriva Hotărârii nr. 1804 din 21 noiembrie 2019 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în favoarea Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 iunie 2020.