ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2177/2020

Ședința publică din data de 29 mai 2020

Asupra cauzei de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1). Obiectul litigiului dedus judecății

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 05 martie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să admită prezenta cerere, și să dispună anularea raportului de evaluare nr. x/12.02.2020, emis de pârâtă.

Reclamantul a invocat în drept dispozițiile art. 30 C. proc. civ., art. 1 și art. 8 din Legea contenciosului administrativ, nr. 554/2004, și art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010.

2). Apărarea formulată în cauză

Pârâta Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția de necompetență materială și teritorială a Înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură cu judecarea cauzei, solicitând admiterea excepției, și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova.

3). Procedura de soluționare a cererii

În cauză s-a derulat procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile din C. proc. civ.

Prin rezoluția din 29 aprilie 2020, a completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen pentru judecată, în data de 29.05.2020, cu citarea părților, în condițiile art. 494 -495 C. proc. civ., dată când a avut loc judecata, în ședință publică.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra cererii formulate.

În temeiul art. 248 alin. (1) și (2), coroborat cu art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., examinând, cu prioritate, excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de pârâtă, cât și de instanță, în temeiul art. 131 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Se constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, reclamantul A. a solicitat anularea raportului de evaluare nr. x/12.02.2020, emis de AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE.

Prin acest raport de evaluare, s-a constatat că, în perioada 01.01.2008 - 18.11.2019, reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât, în calitate de funcționar public (consilier în cadrul Primăriei Gângiova), a desfășurat activități remunerate în calitate de contabil în cadrul "B.", activități care se află în legătură cu atribuțiile exercitate în funcția publică, conform fișei postului, încălcând, astfel, dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

Sub aspectul competenței materiale a Înaltei Curți de a soluționa în primă instanță cererea formulată, potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, "Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilității în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ.".

Iar, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

În cauză, reclamantul A. contestă un act emis de o autoritate publică centrală, respectiv, raportul de evaluare nr. x/12.02.2020, emis de AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE.

În consecință, contestarea acestuia se face conform dreptului comun, reprezentat de dispozițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, respectiv art. 10 alin. (1) teza a doua și alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora, raportat la rangul central al emitentului actului, competența materială de soluționare în fond revine secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Craiova, instanță competentă teritorial în raport cu domiciliul reclamantului.

Temeiul de drept al soluției pronunțate.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale a instanței și, având în vedere prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, și art. 10 alin. (1) teza a doua și alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va trimite cauza, spre competentă soluționare, la Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul A. privind anularea raportului de evaluare nr. x/12.02.2020, emis de Autoritatea Națională de Integritate, în favoarea Curții de Apel Craiova.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 mai 2020.