ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1702/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1702/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 23 martie 2020
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul litigiului dedus judecății
Prin cererea înregistrată la data de sub nr. x/2016 din data de 07.10.2016 pe rolul Curții de Apel Galați, secția pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, reclamanta P.F.A.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția Pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), anularea Deciziei înregistrate la pârâtă sub nr. x/08.09.2016 și exonerarea sa de la plata creanței bugetare în valoare de 106668,00 RON.
Hotărârea primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 180 pronunțată în data de 5 iunie 2019, Curtea de Apel Galați, secția pentru cauze de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta PFA A., în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a anulat Decizia emisă de pârâtă sub nr. x/08.09.2016, precum și actele administrative prealabile emiterii acesteia (procesul-verbal încheiat la data de 07.07.2016 și înregistrat sub nr. x/12.07.2016 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare și proiectul acestui proces-verbal), a exonerat reclamanta de la plata creanței bugetare în valoare de 106.668,00 RON reprezentând prima tranșă de sprijin financiar, respectiv 60% din valoarea totală stabilită prin contractul de finanțare și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1350 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a declarat recurs pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca netemeinice.
Recurenta apreciază că instanța de fond a dat o hotărâre cu aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a dispozițiilor legale aplicabile în materia finanțării nerambursabile aferentă PNDR 2007-2013.
Astfel, în esență, susține că instanța de fond ar fi reținut în mod greșit că nu există o neregulă, motivând că "eeste adevărat că actele prezentate de reclamantă nu fac dovada dreptului de proprietate, ci doar a dreptului de folosință", împrejurare permisă de Ghidul Solicitantului.
Învederează că intimata nu a depus la cererea de finanțare documentele cerute de Ghidul aferent măsurii 112 pentru dovada dreptului de proprietate/folosință asupra terenului, documentele depuse atestând dreptul de proprietate exclusiv asupra terenului aparținând soțului.
Apreciază că dobândirea bunurilor de către soțul beneficiarei prin moștenire conferă acestora caracterul de bunuri proprii ale acestuia.
Anularea celor 30 de puncte acordate prin criteriul de selecție S3 ar duce la neselectarea proiectului.
Prin urmare, în opinia recurentei, beneficiarul nu a respectat art. 1 alin. 2 și art. 1)3) din contractul de finanțare, fapt ce conduce la restituirea întregului ajutor financiar nerambursabil încasat.
Instanța de fond a reținut în mod greșit că lipsa dovezilor dreptului de proprietate nu este imputabilă reclamantei și nu poate atrage sancționarea acesteia întrucât primirea unui ajutor financiar nerambursabil incumbă tuturor persoanelor beneficiare respectarea cu strictețe a condițiilor de realizare a obiectivului subvenționat, fapt ce justifică aplicarea de măsuri coercitive.
În consecință, a solicitat admiterea recursului.
Apărări formulate în cauză
Intimata-reclamantă a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează.
Între recurenta AFIR și intimata PFA A. s-a încheiat contractul de finanțare nr. x/12.06.2013, având ca obiect acordarea unei finanțări nerambursabile de către Autoritatea contractantă (AC) pentru punerea în aplicare a proiectului "Instalarea tânărului fermier A. în comuna Drăgănești, județul Galați".
Proiectul a fost selectat cu un total de 65 puncte și aprobat conform Raportului de selecție x/12-6.07.2012.
În urma reverificării documentelor justificative privind îndeplinirea criteriului S3, pentru care intimata a primit un punctaj de 30 de puncte, echipa de control a stabilit că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului, motiv pentru care, s-a emis procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, nr. x/12.07.2016, în temeiul O.U.G. nr. 66/2011.
În concluziile activității de verificare, se precizează că, urmare a nejustificării dreptului de proprietate asupra terenului agricol, se impune recuperarea primei tranșe de plată acordată în vederea realizării investiției și rezilierea contractului de finanțare.
Prin decizia nr. 24696/08.09.2016 s-a respins contestația administrativă.
Instanța de recurs apreciază că soluția pronunțată de către judecătorul fondului este legală și nu se impune reformarea acesteia.
Lecturând fișa de verificare a conformității proiectului depus de către intimată, se constată că în Partea a II-a intitulată "Verificarea concordanței documentelor prezentate", realizată de către expertul Serviciului Verificare Cereri de Finanțare din cadrul Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, la rubrica a II-a punctul 1 lit. a) vizând "Documente solicitate pentru terenul agricol", s-a bifat "Da", în sensul existenței documentelor.
Din punctul de vedere al instanței de recurs, în acord cu judecătorul fondului, în mod corect au fost acordate 30 de puncte, astfel că în mod greșit recurenta-intimată a dispus recuperarea primei tranșe de plată acordată și rezilierea contractului de finanțare.
Astfel, la aprecierea inițială a îndeplinirii condițiilor criteriului S3 s-au avut în vedere prevederile din Ghidul Solicitantului - Instalarea tinerilor fermieri - Măsura 112, aprobat prin Ordinul ministrului 106/2012 care, la fila x, menționează că "Nu se acordă sprijin persoanelor care nu au acte de proprietate sau contracte de arendă/concesionare încheiate în nume propriu, cu excepția soțului sau soției". Aceeași mențiune este prevăzută și în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, versiunea consolidată 2012 - Măsura "Instalarea tinerilor fermieri", la fila x.
Intimata a anexat la proiect declarația domnului B., autentificată sub nr. x/25.06.2012 care, în calitate de proprietar al lotului x, dobândit în urma actului de partaj voluntar autentificat sub nr. x/17.06.2012, și-a exprimat acordul ca soția sa, A., să poată folosi terenurile pe o perioadă de 6 ani, perioada de desfășurare a proiectului FEADR, și nu va avea niciun fel de pretenții în legătură cu aceste terenuri.
Înscrisurile depuse de către intimată fac dovada îndeplinirii criteriului 3, fiind respectate întocmai dispozițiile din Ghidul Solicitantului astfel că susținerile din procesul-verbal de constatare a neregulilor sunt contrare chiar prevederilor din actul emis de Autoritatea de Management pentru PNDR.
În consecință, contrar susținerilor recurentei, nu sunt îndeplinite condițiile existenței unei nereguli, în sensul dat de prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, cât timp intimata a respectat dispozițiile inserate în Ghidul Solicitantului, și a depus documentele din care rezultă dreptul său de folosință asupra terenului al cărui proprietar este soțul său, care și-a exprimat acordul necondiționat.
Aserțiunile recurentei cu privire la natura de bunuri proprii ale soțului intimatei, astfel cum au fost dobândite prin moștenire, nu au niciun efect pe plan juridic întrucât Ghidul solicitantului a permis acordarea de sprijin și persoanelor al căror soț/soție au acte de proprietate sau contracte de arendă/concesionare, aceasta fiind interpretarea gramaticală a dispozițiilor din Ghid.
De altfel, recurenta nu a oferit nicio altă interpretare a prevederilor din Ghidul Solicitantului, în cadrul motivelor de recurs, astfel că, în raport de criticile invocate, nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Pe cale de consecință, se va respinge recursul declarat ca nefondat, în baza prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta AGENȚIA PENTRU FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE împotriva sentinței nr. 48/2017 din 1 martie 2017 a Curții de Apel Galați, secția pentru cauze de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Obligă recurenta-pârâtă să plătească intimatei-reclamante suma de 2500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 martie 2020.