ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 929/2020

Ședința publică din data de 21 mai 2020

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin plângerea formulată împotriva Hotărârii nr. 200/20.04.2016, emisă de către Comisia Județeană Alba pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor și înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 27 mai 2016, sub nr. x/2016, petenta A., în nume propriu și pentru petenții B., C., D., și E., în calitate de moștenitori ai defunctului F., au solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța, în contradictoriu cu intimatele Comisia Județeană Alba pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și Comisia Locală de Fond Funciar Vințu de Jos, să dispună admiterea plângerii; anularea Hotărârii nr. 200/2016 emisă de Comisia Județeană Alba pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, ca netemeinică și nelegală; obligarea intimatelor să le emită titlu de proprietate pentru suprafața de teren de 1071 m.p. - grădină, intravilan, cu nr. top. x - Vințu de Jos; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1447 din 26 iunie 2018, Judecătoria Alba Iulia a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților A., B., C., D. și E., invocată de intimata Comisia Locală de Fond Funciar Vințu de Jos; a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții A., B., C., D. și E. împotriva intimatelor Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a comunei Vințu de Jos, Comisia Județeană Alba pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor; a anulat Hotărârea nr. 200 din 20 aprilie 2016, emisă de intimata Comisia Județeană Alba pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor; a obligat intimatele să reconstituie în favoarea reclamanților dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1071 mp teren arabil intravilan; a respins în rest cererea, ca neîntemeiată; a obligat fiecare dintre intimate la plata către reclamanți a sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând parte onorariu expert.

Prin decizia civilă nr. 381 A din 04 iunie 2019, Tribunalul Alba, secția I civilă a respins excepția lipsei de interes a apelantei în declararea căii de atac și excepția lipsei calității procesuale active a Primarului Comunei Vințu de Jos, invocate de intimați prin întâmpinare; a admis apelul declarat de pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Vințu de Jos împotriva sentinței civile nr. 1447/2018, pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul civil nr. x/2016; a schimbat în parte sentința apelată în ceea ce privește modalitatea de soluționare a cererii de chemare în judecată și procedând la rejudecare între aceste limite; a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții A., B., C., D. și E. împotriva pârâților Comisia Locală de Fond Funciar Vințu de Jos și Comisia Județeană Alba pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor; a menținut sentința apelată în ce privește modalitatea de soluționare a excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Vințu de Jo; a obligat intimații la plata în favoarea apelantei a sumei de 1000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în apel.

Prin decizia civilă nr. 418 din 17 septembrie 2019, Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă a respins, ca nefondată, revizuirea declarată de reclamanții A., B., C., D. și E. împotriva deciziei civile nr. 381/A/2019 pronunțate de Tribunalul Alba, secția I civilă în dosar nr. x/2016; a obligat revizuenții să plătească intimatei Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a comunei Vințu de Jos suma de 1500 RON, cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei civile pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, au declarat recurs reclamanții A., B., C., D. și E., fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 23 octombrie 2019 și repartizat aleatoriu, spre soluționare, completului filtru nr. 6.

În dezvoltarea motivelor de recurs, cu referire la situația de fapt dedusă judecății, reclamanții au susținut că instanța a încălcat dispozițiile art. 513 alin. (1) din C. proc. civ. în sensul în care a judecat cauza potrivit regulilor de la judecata recursului și nu a celor ce reglementează judecata apelului.

De asemenea, au arătat că instanța nu a verificat dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. având în vedere că decizia nr. 381 A/2019 este potrivnică deciziei civile nr. 551/1981, prin care s-a stabilit că G. și H. au cumpărat terenul intravilan nr. top x în anul 1950.

Au învederat că instanța nu a aplicat dispozițiile Legii nr. 310/2018 prin care a fost modificat art. 513 alin. (4) din C. proc. civ., încălcând efectul pozitiv al autorității de lucru judecat cu referire la deciziile mai sus menționate.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5 și 8 din C. proc. civ.

Prin întâmpinarea formulată la data de 25 noiembrie 2019, în termenul legal, intimata Comisia Județeană Alba pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a solicitat să se constate inadmisibilitatea recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 425 alin. (3) din C. proc. civ., având în vedere Decizia nr. 2083/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. x/2014, și faptul că decizia atacată este definitivă.

Prin întâmpinarea formulată la data de 26 noiembrie 2019 (data depunerii la oficiul poștal), în termenul legal, intimata Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a comunei Vințu de Jos a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal.

A susținut că recurenții au reluat în partea introductivă a cererii de recurs aspectele care au fost invocate atât în fața instanței de fond, cât și în fața instanței de apel, dar și în cererea de revizuire, aspecte care sunt nefondate.

Cu toate că au invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5, 8 din C. proc. civ. în motivarea recursului nu se regăsesc critici cu referire la încălcarea a acestor prevederi legale.

A arătat că instanța de judecată a motivat soluția de respingere a cererii de revizuire în raport de criticile care au fost aduse de către recurenți în cuprinsul cererii de revizuire. În ceea ce privește motivul de revizuire invocat în cererea de revizuire, precizează că Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. are în vedere situația în care se pronunță soluții contradictorii, în una și aceeași cauză, înfrângându-se principiul puterii lucrului judecat, rațiunea reglementării fiind necesitatea înlăturării încălcării acestui principiu și conduce, în final, la anularea ultimei hotărâri pronunțate cu încălcarea acestui principiu.

Acest text legal trebuie coroborat cu prevederile art. 430-431 din C. proc. civ. care determină conținutul și efectele autorității de lucru judecat.

Dispoziții procedurale statuează asupra instituției autorității de lucru judecat, ca efect al hotărârii judecătorești, arătând în mod explicit asupra căror părți ale hotărârii poartă această autoritate, ce fel de statuări ale instanței, precum și tipul de hotărâri care sunt înzestrate cu autoritate de lucru judecat (art. 430), menționând totodată, cele două efecte pe care le produce lucrul judecat - efectul pozitiv și efectul negativ (art. 431).

În speță, nu poate fi vorba de o chestiune litigioasă dezlegată în cadrul primului proces invocat, care să poată fi înzestrată cu autoritate de lucru judecat, și să fi fost contrazisă prin decizia 381/A/2019 a Tribunalului Alba, aspectele invocate în cererea de revizuire fiind neîntemeiate.

Din cuprinsul acestei decizii reiese că instanța a analizat în considerente implicațiile puterii de lucru judecat a deciziei civile nr. 551/1981 în prezenta cauză.

În fața instanței de fond și de apel a arătat că prin niciun act (acte de stare civilă sau testament) nu s-a dovedit calitatea de moștenitoare a numitei H. după G. pentru a avea un drept asupra terenurilor ce au aparținut acestuia din urmă cu referire la situația de fapt dedusă judecății, expusă pe larg în întâmpinare.

Pin răspunsul la întâmpinare, transmis prin poștă electronică la data de 02 decembrie 2019, intimata Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor a comunei Vințu de Jos a solicitat să se constate indamisbilitatea recursului formulat de revizuenți având în vedere considerentele invocate de către intimata-pârâtă Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Alba.

La data de 06 decembrie 2019, recurenții-revizuenți au depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimata Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Alba prin care au solicitat respingerea excepției inadmisbilității recursului și a apărărilor formulate prin întâmpinare.

La data de 13 decembrie 2019 (data depunerii la oficiul poștal), recurenții au depus precizări în cuprinsul cărora au menționat că recursul este declarat împotriva deciziei nr. 418/2019 a Curții de Apel Alba Iulia, pronunțată în dosarul nr. x/2019 în soluționarea cererii de revizuire formulate împotriva deciziei nr. 381 A/2019 a Tribunalului Alba, pronunțată în dosarul nr. x/2016. Ultima hotărârea a fost dată în soluționarea apelului declarat de Comisia Locală de Fond Funciar Vințu de Jos împotriva sentinței civile nr. 1447/2018 a Judecătoriei Alba Iulia.

Au susținut că motivul de revizuire este cel prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. în condițiile în care au invocat în dosarul nr. x/2019 efectul pozitiv al autorității de lucru judecat în considerarea deciziei civile nr. 551/1981 a Tribunalului Alba prin care s-a stabilit în mod definitiv că terenul nr. Top x Vințu de Jos a fost cumpărat în anul 1950 de către cei doi concubini G. și H..

Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin rezoluția din data de 24 octombrie 2019, a dispus comunicarea cererii de recurs cu mențiunea de a se depune întâmpinare, precum și efectuarea celorlalte formalități de comunicare, menționate în dispozițiile art. 490 alin. (2) din C. proc. civ.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în complet filtru, fiind comunicat părților, iar prin încheierea din camera de consiliu din data de 19 martie 2020, completul filtru, constatând că recursul îndeplinește cerințele de formă prevăzute, sub sancțiunea nulității, de art. 486 alin. (1) din Codul de procedură civillă și că s-a încheiat etapa comunicărilor prealabile, a admis în principiu recursul declarat de reclamanții A., B., C., D. și E. împotriva deciziei civile nr. 418 din 17 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă în dosarul nr. x/2019, fixându-se termen de judecată la data de 21 mai 2020, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Verificând legalitatea deciziei recurate în raport de criticile formulate și dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanți este fondat, urmând a fi admis pentru considerentele ce succed:

Primul motiv de nelegalitate supus analizei instanței de recurs este cel prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. care se referă la ipoteza în care "(...) instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale."

Evaluând critica privind judecarea cererii de revizuire de către un complet în compunerea prevăzută la judecata recursului, Înalta Curte o găsește întemeiată, pentru următoarele considerente:

Prin sintagma "compunerea instanței" se înțelege alcătuirea instanței cu numărul de judecători prevăzut de lege.

În condițiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, republicată, cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel, se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale.

În concordanță cu sistemul colegialității, art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 prevede că apelurile se judecă în complet format din doi judecători, iar recursurile în complet format din trei judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.

Nerespectarea dispozițiilor legale menționate constituie un motiv de nelegalitate și determină casarea hotărârii judecătorești, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

În cauza dedusă judecății, temeiul juridic invocat în susținerea cererii de revizuire este reprezentat de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit cărora, "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (…) există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri."

Din această perspectivă, revizuenții au criticat decizia civilă nr. 381 A/2019 a Tribunalului Alba, secția I civilă sub aspectul încălcării efectului pozitiv al autorității de lucru judecat a deciziei civile nr. 551/1981 a Tribunalului Alba.

Ambele hotărâri au fost pronunțate de către instanțe de apel, în complet de doi judecători.

Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac de retractare, se judecă de instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere, evident într-un complet având aceeași compunere ca număr de membri, cu cel care a pronunțat hotărârea atacată. De la această regulă există o excepție, anume, revizuirea pentru contrarietate de hotarâri, prevăzută de în art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., când competența de soluționare revine instanței superioare care a dat prima hotărâre. Instanța superioară însă urmează a judeca pricina într-un complet având același număr de membri, în considerarea faptului că revizuirea este o cale de atac de retractare, iar excepția instituită de art. 509 alin. (1) pct. 8 intervine doar în cazul în care instanța superioară nu poate judeca decât ca instanță de recurs.

Astfel fiind, în condițiile în care hotărârea supusă revizuirii a fost pronunțată în soluționarea unui apel de către tribunal, în complet format din doi judecători, la rândul său, curtea de apel era ținută să examineze cererea de revizuire în aceeași compunere.

În acest context procesual, hotărârea recurată a fost pronunțată de un complet nelegal constituit, ipoteză ce se circumscrie sferei de aplicabilitate a motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. așa încât, instanța de recurs apreciază că se impune casarea acesteia și trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiași instanțe, soluție care este în acord cu dispozițiile art. 496 - 497 din C. proc. civ.

Cu ocazia rejudecării, instanța de trimitere va analiza criticile formulate de recurenții-reclamanți sub aspectul motivelor invocate în cererea de revizuire, pronunțându-se asupra tuturor elementelor ce i-au fost supuse examinării, urmând a fi supuse analizei și celelalte critici de nelegalitate formulate prin prezentul recurs subsumate dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 4, 5 și 8 din C. proc. civ.

În considerarea soluției care se impune, aceea de casare cu trimitere spre rejudecarea cererii de revizuire, Înalta Curte apreciază că, la acest moment procesual, nu poate dispune asupra cheltuielilor de judecată pretinse în recurs de către una dintre intimate, întrucât nu s-a stabilit în mod definitiv culpa procesuală în litigiul dedus judecății, deci nu s-a tranșat asupra aspectului privind "partea care a pierdut procesul", în sensul art. 453 alin. (1) din C. proc. civ.

Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (2) coroborat cu art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanții A., B., C., D. și E. împotriva deciziei civile nr. 418 din 17 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă și va casa hotărârea atacată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.

În rejudecare, se va ține seama de art. 513 alin. (1) din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanții A., B., C., D. și E. împotriva deciziei civile nr. 418 din 17 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă.

Casează hotărârea atacată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 mai 2020.