ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1680/2018

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Dorohoi la data de 27.07.2017, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., desfacerea căsătoriei încheiate între părți la data de 18 iulie 1992, în localitatea Dorohoi, jud. Botoșani.

Prin sentința civilă nr. 1787 din 22.11.2017, Judecătoria Dorohoi a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.

În motivare, instanța a reținut că părțile s-au căsătorit ia data de 18 iulie 1992, în localitatea Dorohoi, jud. Botoșani, așa cum rezultă din certificatul de căsătorie depus la fila 11 dosar.

Conform dispozițiilor art. 915 alin. (1) din C. proc. civ., cererea de divorț este de competența judecătoriei în a cărei circumscripție s-a situat ultima locuință comună a soților, iar dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în raza acesteia, competența aparține judecătoriei în a cărei rază își are domiciliul pârâtul.

Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, dacă niciuna dintre părți nu își mai are locuința în țara, în lipsa unei convenții între acestea, competența aparține Judecătoriei sectorului 5 București.

În speță, reclamantul, prin apărător, la interpelarea instanței, a arătat că ultimul domiciliu comun al părților a fost în mun. Dorohoi, jud. Botoșani,

Pe de altă parte, însă, în prezent, așa cum au arătat apărătorii la termenul de judecată, pârâta locuiește în Italia, iar reclamantul locuiește în Marea Britanie,

Prin sentința civilă nr. 1756/2018 din 27.02.2018, Judecătoria sectorului 5 București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Dorohoi.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în prezent pârâta locuiește stabil în Italia, iar reclamantul are domiciliu! -în sensul de locuință principală stabilă în jud. Iași, municipiul Dorohoi, potrivit înscrisurilor de la dosar.

Pentru a ajunge la această concluzie instanța constatat că, pe de o parte, în evidențe reclamantul figurează cu acest domiciliu.

Pe de altă parte, instanța inițial învestită cu soluționarea cererii și-a întemeiat concluzia că pârâtul nu are locuința în țara pe mențiunile pârâtei reclamante din cererea reconvențională, fără a administra vreun probatoriu pe acest aspect.

De altfel, acceptând că anumite perioade ale anului reclamantul este plecat în străinătate, după cum s-a precizat în fața acestei instanțe, acest fapt nu poate, de unul singur, să justifice concluzia că pârâtul nu mai are locuința în țară, în sensul art. 915 C. proc. civ. Faptul că pârâtul își părăsește periodic locuința stabilă din România pentru a merge în străinătate să lucreze pe perioade determinate, dar revine întotdeauna în domiciliul său (după cum reiese din ultima dovadă de comunicare) nu echivalează cu renunțarea la locuința din județul Iași,

Apărătorul reclamantului a precizat că acesta merge în Marea Britanie să lucreze doar când găsește lucrări, apoi revine în România. Niciuna dintre probele administrate în cauză nu justifică stabilirea unei alte situații de fapt, nu a fost probată rezidența obișnuită a reclamantului pârât pe teritoriul unui alt stat.

Cu privire la conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat desfacerea căsătoriei prin divorț.

în materie de divorț, competența teritorială este absolută, fiind reglementată prin dispozițiile imperative ale art. 915 alin. (1) C. proc. civ., de la care nu se poate deroga.

Textul legal enunțat prevede:

"Cererea de divorț este de competența, judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă esîe aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu mai locuiește În țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul".

În aplicarea normei legale citate, înalta Curte reține că cea din urmă locuință comună a soților a fost în municipiul Dorohoi, str. C., județul Botoșani, unde reclamantul locuiește în continuare, împreună cu copiii rezultați din căsătoria cu pârâta, după cum s-a menționat în cererea de chemare în judecată.

De altfel, din întregul material probator administrat în cauză rezultă că reclamantul domiciliază în locuința comună a soților; procesul-verbal de recenzie din data de 17.12.2012, încheiat de Primăria municipiului Dorohoi, prin care se adeverește că spațiul locativ de la adresa indicată este închiriat familiei A., anexă fiind contractul de închiriere încheiat între cele două părți pentru o perioadă de 5 ani, de la 1.05.2012 până la 1.05.2017 și în continuare, prelungit până Ia 1.08.2022, conform actului adițional la contract; cartea de identitate a reclamantului, valabilă pentru perioada 24.06.2015-23.06.2025.

Acest aspect a fost confirmat de reclamant, prin concluziile scrise depuse la termenul din 22.11.2017 și susținute oral de apărătorul ales al acestuia, cu ocazia discutării excepției necompetențeî teritoriale a Judecătoriei Dorohoi în soluționarea pricinii, când s-a reiterat faptul că reclamantul are domiciliul stabil în municipiul Dorohoi și că acesta pleacă să muncească în străinătate doar ocazional, fără a avea în Marea Britanie un loc de muncă stabil. Apărătorul reclamantului a confirmat domiciliul reclamantului la adresa din municipiul Dorohoi și în fața Judecătoriei sectorului 5 București, la termenul din data de 27.02.2018.

Este de reținut, totodată, că atât reclamantul, cât și pârâta au solicitat printr-un petit formulat distinct, atribuirea beneficului contractului de închiriere a locuinței comune situată în municipiul Dorohoi, str. C., județul Botoșani.

Având în vedere considerentele reținute, în conformitate cu prevederile art. 915 alin. (1) teza I C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Dorohoi, în favoarea căreia urmează a fi stabilită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., având ca obiect " divorț ", în favoarea Judecătoriei Dorohoi.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 mai 2018.