AFFAIRE DOĞAN ET AUTRES CONTRE LA TURQUIE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

25.06.2008

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Informations fournies par le gouvernement concernant les mesures prises permettant d'éviter de nouvelles violations. Versement des sommes prévues dans l'arrêt

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE DOĞAN ET AUTRES CONTRE LA TURQUIE (CtEDO, 2008)

HUDOC · oficial

Rezoluția CM/ResDH(2008)60 [1] Executarea Hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Doćan și alții împotriva Turciei (Cercetarea nr. 8803/02, Hotărârea din 29/06/2004, definitivă la 10/11/2004, rectificată la 18/11/2004, Hotărârea din 13/07/2006 (satisfacție echitabilă), definitivă la 23/10/2006) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "Convenția" și "Curtea," având în vedere hotărârea transmisă Comitetului de către Curte după încheierea acesteia Reamintind că încălcările convenției constatate de Curte în această cauză se referă la interzicerea accesului reclamanților la bunurile lor situate în sud-estul Turciei din 1994 din motive de securitate (încălcarea articolelor 1 din Protocolul nr. 1, 8 și 13) (a se vedea detaliile din anexă); Întrucât a invitat guvernul statului pârât să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate ca urmare a hotărârii Curții, având în vedere obligația Turciei de a se conforma acesteia în conformitate cu art. 46 alineatul (1) din Convenția care a examinat informațiile transmise de guvern în conformitate cu normele Comitetului pentru aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție S-a asigurat că, în termenul stabilit, statul pârât a plătit reclamantului satisfacția echitabilă prevăzută în hotărâre (a se vedea detaliile din anexă), reamintind că constatările privind încălcarea de către Curte impun, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte în hotărârile sale, adoptarea de către statul pârât, dacă este necesar - măsuri individuale care să pună capăt încălcării și să șteargă consecințele, dacă este posibil prin restitutio in integrum; și - măsuri generale care să permită prevenirea unor încălcări similare; DECLARIE, după examinarea măsurilor luate de statul pârât (a se vedea anexa), că și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză și DECIDE de a închide examinarea. Anexă la Rezoluția CM/ResDH(2008)60 Informații privind măsurile luate pentru a se conforma hotărârii în cauza Doćan și alții împotriva Turciei Rezumatul introductiv al cauzei Cazul se referă la interzicerea reclamanților, din motive de securitate, de a avea acces la bunurile lor situate în sud-estul Turciei din 1994; reclamanții au susținut că forțele de securitate i-au alungat din satul lor în octombrie 1994 și le-au distrus bunurile. Mulți dintre aceștia s-au mutat cu familiile lor în alte regiuni din Turcia, unde trăiesc în condiții dificile. În perioada 1999-2001, reclamanții au depus cereri la autoritățile administrative turce care au solicitat permisiunea de a se întoarce în satul lor și de a se întoarce la uzul bunurilor lor. În ceea ce privește cererile depuse de cinci dintre solicitanți în 1999 și 2000, autoritățile competente le-au răspuns că cererile lor vor fi examinate în cadrul proiectului Ca răspuns la cererile din 2001, trei dintre solicitanți au primit scrisori din partea autorităților care le-au informat că orice eventuală întoarcere în satul lor a fost interzisă din motive de securitate. Ceilalți solicitanți nu au primit niciun răspuns. Curtea a constatat că nu era în măsură să determine cauza exactă a deplasării reclamanților din cauza lipsei unor probe suficiente și a unei anchete independente cu privire la evenimentele pretinse. Cu toate acestea, faptul că accesul la satul lor a fost interzis reclamanților, i-a privat pe aceștia de toate resursele care le asigură subzistența și, prin urmare, a constituit o interferență în dreptul lor de a-și respecta bunurile. Curtea a constatat, de asemenea, că reclamanții trăiesc în condiții de sărăcie extremă în alte regiuni ale Turciei, practic fără încălzire, igienă și infrastructură și că autoritățile nu le ofereau locuințe, locuri de muncă sau chiar asistență financiară în vederea compensării. Recunoscând eforturile guvernului de a remedia situația persoanelor strămutate în interiorul țării, Curtea a considerat că, în speță, aceste eforturi au fost insuficiente și ineficiente, deoarece proiectul de returnare în sate și de reabilitare nu s-a tradus prin măsuri concrete pentru a facilita întoarcerea reclamanților în satul lor (încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1). În lumina acestor elemente, Curtea a concluzionat că interzicerea accesului la domiciliu al reclamanților și a redobândirii mijloacelor de subzistență constituie o ingerință gravă și nejustificată în dreptul la respectarea vieții de familie și a domiciliului acestora (încălcarea articolului 8). În sfârșit, Curtea a constatat că reclamanții nu au dispus de nicio acțiune efectivă pentru a-și prezenta obiecțiunile (încălcarea articolului 13). Plata satisfacției echitabile și măsuri individuale Detalii privind satisfacția echitabilă Prejudiciul material Prejudiciul moral Taxa și cheltuielile de judecată Total 279 500 EUR 995,40 EUR 298 495,40 EUR Plata la 12/01/2007 b) Măsuri individuale În hotărârea sa din 13/07/2006 privind satisfacția echitabilă, Curtea a considerat că posibilitatea reclamanților de a se întoarce în satul Boydaș, în sud-estul Turciei, precum și compensația care trebuie acordată pentru pierderile suferite de solicitanți în perioada în care aceștia nu aveau acces la locuințele și bunurile lor ar plasa reclamanții într-o situație aproape echivalentă cu cea în care nu ar fi fost săvârșită nicio încălcare a convenției. Cu toate acestea, a apărut din ofertele părților că reclamanții nu mai doresc să se întoarcă acasă pentru a reîncepe o nouă viață în Boydaș (a se vedea punctul 26 din hotărâre). Prin urmare, Curtea a considerat că despăgubirea prejudiciului material ar fi cea mai adecvată satisfacție echitabilă (§48-49 din hotărâre) și le-a acordat o sumă în acest sens. Prin urmare, nu pare necesară nicio altă măsură individuală. II. Măsuri generale Măsuri cu caracter general 1. Legea privind despăgubirea prejudiciilor rezultate din acte teroriste și măsuri luate împotriva terorismului (Legea nr. 5233 adoptată la 17/04/2004 și modificată prin Legea nr. 5442 din 28/12/2005) și reglementările relevante care fac obiectul legii și reglementării : Această lege prevede posibilitatea de a obține, direct din administrație, o despăgubire pentru prejudiciile materiale suferite de persoane fizice sau juridice din cauza actelor teroriste și a operațiunilor de combatere a terorismului din 1987 până în 2005 (mai multe dispoziții ale legii au fost modificate prin legea nr. 5442 din 28/12/2005, în special durata sa a fost prelungită cu un an), cu posibilitatea unei căi de atac judiciare împotriva deciziilor luate în această privință. Legea nu acoperă prejudiciile care au făcut obiectul unui regulament de către stat prin alte mijloace, cele care au făcut obiectul unei despăgubiri de către Curte, prejudiciile cauzate de cauze economice sau sociale sau prejudiciile suferite de persoane care și-au părăsit în mod voluntar reședința (din motive care nu au legătură cu preocupările legate de securitate), prejudiciile cauzate de acte intenționate comise de persoane condamnate în temeiul articolelor 1, 3 și 4 din Legea împotriva terorismului sau pentru ajutorarea organizațiilor teroriste. Reglementarea privind despăgubirile pentru prejudiciile cauzate de acte teroriste și de măsurile luate împotriva terorismului a intrat în vigoare la 20/10/2004. comisioane de despăgubire și de evaluare a prejudiciilor, precum și metodele de lucru ale acestora. Reglementarea stabilește, de asemenea, normele privind metodele de evaluare a sumelor care urmează să fie acordate. Munca efectuată de către autoritățile de despăgubire și de evaluare a prejudiciilor. : Comisioanele sunt formate din 6 experți în materie financiară, lucrări publice și regulamente, agricultură, igienă, industrie și comerț, precum și din avocați numiți de Consiliul de administrație al Ordinului Avocaților. Până în prezent, 76 de comisii au fost stabilite în 76 de provincii. Autoritățile turce au prezentat, de asemenea, următoarele documente privind activitatea desfășurată de aceste comisii: - lista cererilor depuse în fața comisiilor de despăgubire și de evaluare a prejudiciilor din 76 de provincii - lista provinciilor care au beneficiat de un transfer de fonduri - lista (neexhaustivă) cererilor care au făcut obiectul unei hotărâri de despăgubire - exemple de decizii ale comisiilor și declarații de regulamente. În consecință, raționamentul urmat pentru a refuza cererile de despăgubire se bazează pe faptele prezentate de solicitanți, și anume că evenimentele care au stat la baza cererii de despăgubire au avut loc înainte de 19/07/1987 sau cererea de despăgubire a făcut deja obiectul unei rambursări din partea Fondului de ajutor social și de solidaritate. Există, de asemenea, exemple de decizii de acordare a unei despăgubiri suplimentare pe motiv că rambursarea inițială era insuficientă și aceste decizii precizează, de asemenea, că sumele despăgubirilor acordate vizează în principal prejudiciile corporale sau decesul. Evaluarea prejudiciilor legate de proprietăți nu a putut fi finalizată din cauza dificultăților întâmpinate în organizarea vizitelor in situ din cauza condițiilor climatice riguroase - informații referitoare la metodele de lucru ale comisiilor și la procedura care trebuie urmată în fața acestor comisii (art. 6 din Legea nr. 5233 prevede normele care trebuie respectate de către persoanele care doresc să introducă o acțiune în fața unei comisii. Procedura este introdusă printr-o cerere din partea victimei, moștenitorilor sau reprezentanților săi în fața comisiei competente sau în fața Vice Guvernator. Cererile depuse la Birourile Guvernatorilor în alte provincii, sau la orice alt organism, sau la ambasade și consulate turce sunt transmise comisiilor competente). c) I formațiuni privind activitatea desfășurată de Comisie: Autoritățile turce au avut, între aprilie 2006 și ianuarie 2008 comunicat periodic Comitetului cifrele (actualizate până în februarie 2008) privind cererile depuse la Comisia de compensare în temeiul Legii nr. 5233 1) Cererile depuse la Comisia de compensare în temeiul Legii nr. 5233 Număr total de cereri 298 879 Numărul cererilor încheiate până în prezent 121 395 Numărul cererilor declarate admisibile (a se vedea tabelul 2 de mai jos) 718 (225 088 666 EUR au fost plătite în total reclamanților) Numărul cererilor respinse (a se vedea tabelul 3 de mai jos) 41 677 2) Cereri declarate admisibile Număr total de cereri 79 718 Prejudicii legate de deces 3 588 Prejudicii rezultate din rănirea provocată 836 Prejudicii rezultate din handicapurile suferite 565 Prejudicii legate de proprietatea imobiliară și imobiliară 17 485 Prejudicii legate de pierderea mijloacelor de subzistență (exploatații agricole sau animale) 1 604 Prejudicii legate de imposibilitatea de a avea acces la proprietate 47 870 Prejudicii care au fost acordate anterior prin alte mijloace 7 168 Alte 602 3) Cereri respinse Numărul total de cereri de despăgubire care nu sunt prevăzute de Legea nr. 41 677 5233 20 715 Cereri prescrise 1 194 Lipsa informațiilor sau a documentelor relevante 5 293 Alte 14 475 4) Cereri depuse în departamentul de Diyarbak Electroluxr Număr total de cereri 48 616 Număr de cereri decise până în prezent 19 134 Număr de cereri pentru care s-a acordat o despăgubire 189 (inclusiv 11 288 de regulamente amiabile) Numărul de cereri respinse 4 945 5) Cereri depuse în departamentul Tunceli Număr total de cereri 737 Număr de cereri încheiate până în prezent 5 470 Număr de cereri pentru care s-a acordat o despăgubire 091 (inclusiv 2 403 regulamente amiabile) Proiect realizat în ceea ce privește situația persoanelor strămutate : Autoritățile turce au prezentat liniile generale ale unui proiect realizat de Institutul de Studii pentru Populații, de la Universitatea Hacettepe la Ankara. Proiectul vizează persoanele strămutate pe plan intern (PDI) din sudul și sud-estul Turciei, care și-au părăsit satul după anii 1980. Scopul acestui proiect este de a identifica următoarele aspecte, care să ajute guvernul să îmbunătățească situația acestor persoane din Turcia - mișcarea populației în regiune și compoziția demografică; - regiuni în care aceste persoane au ales să se stabilească; - structura demografică, socială și economică a acestor persoane; - structura socio-economică a regiunilor pe care aceste persoane le-au părăsit; - structura socio-economică a regiunilor în care aceste persoane au migrat; - motivele deplasărilor interne; - problemele cu care se confruntă în noul lor loc de reședință; - așteptările și gradul de satisfacție al celor care au plecat. 3. Eficacitatea noului recurs recunoscut de Curte În acest caz, reclamantul s-a plâns de refuzul autorităților de a-i permite să se întoarcă în satul său și pe terenurile sale din sud-estul Turciei. Curtea Europeană a subliniat că: - comisioanele de despăgubire, stabilite odată cu intrarea în vigoare a Legii privind despăgubirile, păreau operaționale în 76 de provincii din Turcia; - 170 000 de persoane au sesizat deja aceste comisioane; - se pare, având în vedere numeroasele decizii prezentate de guvern ca exemple, că persoanele care au suferit un prejudiciu din cauza negării accesului sau a prejudiciului bunurilor lor, a decesului sau a prejudiciului corporal reușesc să obțină despăgubiri prin intermediul căii de atac oferite de legea de despăgubire. Referindu-se la concluziile sale în cauza Doćan și altele, Curtea a remarcat că, atunci când constată existența unei probleme structurale sau a unor deficiențe generale ale legii sau ale practicii interne, este de competența guvernului pârât să reformeze și, dacă este necesar, să instituie căi de atac efective pentru a evita noi cereri similare să fie aduse în fața Curții Europene. După identificarea problemelor, este de competența autorităților naționale, sub supravegherea Comitetului miniștrilor, să ia toate măsurile necesare, dacă este cazul retroactiv. Curtea a remarcat că, în cauza Doćan și altele, a identificat deja existența unei probleme structurale referitoare la persoanele strămutate și a indicat eventualele măsuri care trebuie adoptate pentru a pune capăt situației sistemice predominante din Turcia. Comisia a concluzionat că guvernul Turciei a luat diverse măsuri, inclusiv adoptarea legii de despăgubire și că, prin urmare, se poate considera că guvernul și-a îndeplinit obligația de a examina situația sistemică în cauză și de a introduce o cale de atac eficientă. Excesul căilor de atac interne. III. Concluziile statului pârât Guvernul consideră că măsurile luate vor preveni noi încălcări similare și, prin urmare, Turcia și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție. [1] Adoptată de Comitetul de Miniștri la 25 iunie 2008 în cadrul celei de-a 1028-a reuniuni a delegaților miniștrilor