ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4130/2018

Ședința publică din data de 5 octombrie 2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 19.12.2016, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtele S.C. B. S.A. Filiași prin lichidator judiciar C. SPRL și S.C. D. S.R.L. Craiova, solicitând instanței să se constate că activitatea desfășurată ca strungar, muncitor necalificat izolator conductori în cadrul S.C. B. S.A. Filiași, în perioada 03.03.1978 - 05.11.1978, 17.09.1980 - 15.11.1997 se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100% conform Ordinului nr. 50/1990 anexa 2 pct. 34, pct. 69, pct. 79 și pct. 160, cu obligarea pârâtei S.C. D. S.R.L. Craiova, în calitate de păstrător depozitar al arhivei S.C. B. S.A. Filiași, la eliberarea unei adeverințe în acest sens.

Prin încheierea din 7 martie 2017, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a Casei Județene de Pensii Dolj.

Prin sentința nr. 1720/2017 din 16 mai 2017 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Județeană de Pensii Dolj.

A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Casa Județeană de Pensii Dolj și S.C. D. S.R.L..

S-a constatat că activitatea desfășurată de reclamantă în perioadele 03.03.1978-05.11.1978, 17.09.1980-01.01.1991 se încadrează în grupa a II-a de muncă, în conformitate cu prevederile Ordinului 50/1990, art. 3 și anexa II, pct. 34, 69, în procent de 100%.

A fost obligată pârâta S.C. D. S.R.L. să elibereze reclamantei adeverință în acest sens.

Împotriva acestei soluții, a declarat apel pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, iar prin decizia nr. 2944 din 3 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, s-a admis apelul și a fost schimbată sentința primei instanțe în sensul respingerii acțiunii.

La data de 09 ianuarie 2018, recurenta-reclamantă A. a formulat recurs împotriva deciziei nr. 2944 din 3 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

Prin cererea de recurs, recurenta a susținut că decizia atacată este nelegală deoarece din probatoriul administrat rezultă că activitatea desfășurată se încadrează în grupa a II-a de muncă, fără a indica vreunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Prin întâmpinarea înregistrată la 01.03.2018, intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii Dolj a invocat excepția inadmisibilității recursului, în raport cu dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. și art. 634 alin. (1) pct. 4 același cod.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ.

Prin încheierea din 11 mai 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Analizând recursul formulat, în conformitate cu dispozițiile art. 246-248 C. proc. civ. și ale art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României și art. 457 C. proc. civ.

Conform dispozițiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.

Art. XVIII din Legea nr. 2/2013 prevede că: " (1) Dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2017.

(2) În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2016, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigația civila și activitatea în porturi, conflictele de munca și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv."

Potrivit art. 266 din Codul muncii republicat, jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, iar conform art. 274 același cod, hotărârile pronunțate în fond sunt definitive și executorii.

În conformitate cu dispozițiile art. 7 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., " (1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "definitivă", de la data intrării în vigoare a C. proc. civ., aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară."

În speță, prezentul recurs are ca obiect o decizie pronunțată în apel, definitivă, obiectul cauzei fiind litigiu de muncă, prin urmare, având în vedere dispozițiile legale evocate anterior, Înalta Curte constată că decizia recurată nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Prin urmare, în speță fiind operant principiul legalității căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 C. proc. civ., pentru considerentele ce preced, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 2944 din 3 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 2944 din 3 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, ca inadmisibil.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 octombrie 2018.