ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1972/2019

Ședința publică din data de 6 noiembrie 2019 Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 348 din 26 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, a fost respinsă cererea de repunere în termen formulată de contestatorul A.. A fost respinsă ca tardivă contestația în anulare formulată de contestator împotriva deciziei nr. 3061 din 14 octombrie 2014, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2014. Împotriva acestei decizii a formulat cerere de contestație în anulare contestatorul A., arătând că decizia atacată arată abandonul față de popor, prin refuzarea recuperării unui prejudiciu de 3 miliarde de euro.

Cererea nu a fost întemeiată în drept. La data de 09 octombrie 2019, intimata ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ C.S.A.T. BUCUREȘTI a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației în anulare, înrucât nu se încadrează în dispozițiile art. 503 din C. proc. civ. La data de 28 octombrie 2019, contestatorul a depus note scrise prin care a arătat că nu este de acord cu admiterea cererii. La data de 31 octombrie 2019, intimata COMPANIA NAȚIONALĂ ROMARM S.A. BUCUREȘTI a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației în anulare, ca inadmisibilă. Prin întâmpinarea formulată, intimata CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI a solicitat respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă, întrucât nu se încadrează în dispozițiile art. 503 și 504 alin. (2) C. proc.

civ. Cum problema timbrajului se analizează prioritar oricăror cereri, excepții sau motive de recurs, Înalta Curte, conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 modificată și completată, va luat în examinare excepția netimbrării contestației în anulare, reținând următoarele: Deși contestatoarul a fost citat cu mențiunea timbrării cererii în cuantum de 10 RON și 0,3 RON timbru judiciar, acesta, în mod nejustificat, nu și-a îndeplinit obligația legală. Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit dispozițiilor art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, cererea părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau ca insuficient timbrată. Este de reținut că accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și respectarea dispozițiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței, aceasta nefiind legal învestită.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut în mod constant în jurisprudența sa, cu ocazia analizării dreptului la un proces echitabil și accesul la justiție, că dreptul la justiție nu este absolut, ci el se pretează la limitări pentru că el comandă, prin chiar natura sa, o reglementare din partea statului, care are alegerea mijloacelor de a se ajunge la atingerea acestui scop (cauza Tolstoy Miloslovski vs. Regatul Unit, 13.07.1995), stabilind, totodată, că taxele judiciare de timbru sau diverse alte sume de bani pe care trebuie să le plătească reclamantul, nu sunt incompatibile cu art. 6 din C.E.D.O.

Constatând că prezenta cerere nu a fost timbrată anticipat, contestatorul neconformându-se obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 06 noiembrie 2019, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 și să dispună anularea contestației în anulare formulate de contestatorul A., ca netimbrată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 348 din 26 februarie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, ca netimbrată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 noiembrie 2019.