ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2627/2018

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin decizia nr. 98 din data de 2 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, s-a respins cererea de revizuire formulată de către revizuentul A., împotriva sentinței civile nr. 1432 din 31 mai 2012, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr. x/2011, în contradictoriu cu intimații B., C., D., Ocolul Silvic Motru, Comisia Locală de Fond Funciar Cătunele, Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj, intimat Direcția Silvică Gorj, ca inadmisibilă. A fost obligat revizuentul la plata sumei de 1167,60 RON cheltuieli de judecată către intimații, din care 500 RON reprezentând onorariu apărător redus.

Împotriva acestei decizii, revizuentul A. a formulat recurs prin care a invocat faptul că, în mod greșit instanța a soluționat cauza în complet de trei judecători, respingând excepția nelegalei compunerii a completului, invocată prin apărător, raportat la faptul că este vorba de o cerere de revizuire, în prima instanță, care, trebuia soluționată în complet de un singur judecător și nu în complet de recurs, hotărârea dată în revizuire urmând să fie susceptibilă de aceleași căi de atac ca și sentința supusă revizuirii, motiv care atrage casarea hotărârii.

Consideră ca în mod greșit cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă, această inadmisibilitate echivalând cu îngrădirea dreptului de acces la justiție și la un proces echitabil. Instanța de fond trebuia să procedeze la o analiză amănunțită a celor două dosare în care s-au pronunțat cele doua hotărâri contradictorii, respectiv dosar nr. x/2011 și dosar nr. x/2004 și să verifice dacă în aceste cauze a fost soluționată diferit aceeași chestiune litigioasă. Deși, prin Decizia Tribunalului Gorj nr. 182/2005, a fost respinsă pe fond, acțiunea intimaților din această cauză, prin care solicitau anularea titlului său de proprietate pentru terenul situat în "E." și, implicit a fost respins și capătul de cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru acest teren în favoarea intimaților, ulterior, cu complicitatea CLFF Cătunele, care cunoștea faptul că deținea titlul de proprietate pentru acest teren, intimații din cauza dedusă judecății au obținut, urmare a admiterii plângerii împotriva Hotărârii C.J., reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1,1 ha teren cu vegetație forestieră, situat în T25, parcela x, cu vecinătățile indicate, amplasament care se regăsește în titlul meu de proprietate și, pentru care se pronunțase instanța de control judiciar, în apel, prin Decizia nr. 182/2005 și, prin care se statuase irevocabil că, moștenitorii lui F. (autoarea intimaților), nu sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate. Consideră că are calitate procesuală activă și justifică atât legitimarea procesuală, cât și interesul legitim în promovarea cererii de revizuire, întrucât este proprietarul de fapt și de drept al terenului cu vegetație forestieră ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2011, în care s-a pronunțat hotărârea supusă revizuirii, respectiv sentința civilă nr. 1432 din 31.01.2012. Mai arată că, nu a fost parte în acest din urmă dosar, pe de o parte, nu a avut cunoștință despre existența acestui litigiu, iar pe de altă parte, intervenția terților într-un dosar având ca obiect plângere la Hotărârea C.J., este inadmisibilă, deși Comisia Locală Cătunele avea posibilitatea să aducă la cunoștința instanței că amplasamentul terenului era atribuit persoanei îndreptățite la reconstituire, respectiv, subsemnatului, sens în care, din oficiu, instanța trebuia să mă introducă în cauză ca intervenient forțat. întrucât există identitate între problemele tranșate diferit în cele două dosare, cererea de revizuire trebuia analizată pe fond și nu respinsă ca inadmisibilă.

Recurentul critică hotărârea recurată și prin prisma faptului că, hotărârea instanței de fond este lovită de nulitate, întrucât, motivarea sumară și confuză a unei hotărâri echivalează cu nemotivarea hotărârii.

Solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, în vederea constituirii în complet legal și pentru a se intra în cercetarea fondului cauzei.

Asupra recursului de față, Înalta Curte, constată următoarele: În conformitate cu prevederile art. 312 alin. (3) și 304 pct. 1 C. proc. civ., constituie motiv de casare nealcătuirea instanței potrivit dispozițiilor legale, motiv ce se regăsește în prezenta cauză, întrucât cererea de revizuire a fost soluționată de trei judecători, în loc de un judecător.

Prin "compunerea instanței" se înțelege alcătuirea instanței cu numărul de judecători prevăzut de lege.

În condițiile Legii privind organizarea judiciară nr. 304/2004, republicată [art. 54 alin. (1)], cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel, se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale.

La judecata apelurilor și a recursurilor se aplică întotdeauna sistemul colegialității. Astfel, potrivit art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, apelurile se judecă în complet format din doi judecători, iar recursurile, în complet format din trei judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.

Având în vedere principiul accesorium sequitur principale, contestația la titlu, contestația în anulare, revizuirea, cererea de îndreptare a erorilor materiale, cererea de lămurire și completare a hotărârii, care sunt cereri subsecvente față de pricina în care a fost pronunțată hotărârea a cărei îndreptare, lămurire sau completare, revizuire ori anulare se solicită, vor fi soluționate în aceeași compunere în care s-a pronunțat hotărârea respectivă.

Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac de retractare, se judecă deci de instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere și este soluționată în aceeași compunere a completului de judecată ca și în cauza în care a fost pronunțată hotărârea atacată.

De la această regulă există o excepție, și anume, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, prevăzută de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., când competența de soluționare revine unei instanțe superioare.

Întrucât, în cauză, revizuirea a avut ca obiect o hotărâre soluționată de un judecător, aceeași compunere trebuie să aibă și instanța care a soluționat cererea de revizuire.

Având în vedere faptul că decizia atacată nu a fost pronunțată de un complet de judecată legal constituit, fiind pronunțată cu încălcarea unei dispoziții legale de ordine publică, ea este lovită de nulitate, făcând de prisos analizarea celorlalte motive invocate, astfel că, pentru considerentele arătate, se va admite recursul și se va casa decizia recurată cu trimiterea cauzei, spre rejudecare, într-un complet legal constituit, la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 98 din data de 2 aprilie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Crai ova, secția I civilă.

Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21.06.2018.