ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 43/2019
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 43/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Deliberând, asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele:
Hotărârea instanței de apel
Prin Decizia civilă nr. 679 din 10 septembrie 2018, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a respins ca nefondate apelurile declarate de pârâții Primarul municipiului Bacău, SC A. SRL și SC B. SA Humeiuși împotriva încheierii din 20 octombrie 2016 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2012.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că cererea de lămurire dispozitiv nu este condiționată de lege cu privire la data formulării sale de rămânerea definitivă sau irevocabilă a hotărârii a cărei lămurire se solicită, din contră, reprezentând o instituție care urmărește îndreptarea numitor neregularități care ar putea face obiectul apelului, recursului sau revizuirii.
Chiar dacă obligativitatea parcurgerii unei asemenea etape în fața instanței care a pronunțat hotărârea este prevăzută expres abia în art. 445 C. proc. civ., anterior doctrina și practica judiciară considerase că parcurgerea procedurii prevăzute de art. 281
1
din vechiul C. proc. civ. este specială și obligatorie, partea fiind obligată să se adreseze mai întâi cu cerere de lămurire, fără ca această cerere să poată face, direct, obiectul apelului sau recursului. Prin urmare, excepția prematurității a fost în mod corect respinsă de prima instanță.
Cu privire la nemotivarea cererii de lămurire, instanța de apel a apreciat că deși instanța de fond a tratat sumar motivele soluției sale, totuși încheierea de lămurire, chiar dacă reprezintă o hotărâre judecătorească în sens larg, nu poate fi supusă acelorași exigențe ca sentințele și deciziile prin care se soluționează fondul cauzei; cum prin încheierea de lămurire instanța nu a făcut altceva decât să enumereze explicit bunurile imobile și suprafețele acestora identificate în raportul de expertiză, este evident că nu există alte raționamente decât cele din sentința lămurită, motivul admiterii cererii de lămurire fiind doar explicitarea insuficientă/incompletă a dispozitivului, fără ca prin aceasta să aibă loc o modificare a soluției inițiale. Pe de altă parte art. 297 alin. (1) C. proc. civ. nu prevede obligativitatea trimiterii cauzei spre rejudecare în situația nemotivării sau motivării deficitare/insuficiente a hotărârii apelate.
În fine, dacă dispozitivul sentinței a fost clar și înainte, nu se vede vătămarea care ar putea exista după explicitarea mai amănunțită a acestuia, considerente pentru care instanța va respinge apelurile ca nefondate.
Referitor la cererea reclamantului - intimat de acordare a cheltuielilor de judecată instanța de apel a reținut incidența art. 281
3
alin. (2), potrivit căruia cheltuielile de judecată ocazionate de lămurirea dispozitivului nu pot fi puse în sarcina vreunei părți.
Recursurile
2.1. Motive
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs petenta SC A. SRL și intimata SC B. SA Humeiuși.
Criticile formulate de petentă, încadrate în drept în prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., vizează următoarele aspecte:
În mod greșit a fost respinsă excepția de prematuritate de către prima instanță, iar instanța de apel nu a analizat acest motiv prin prisma criticilor recurentei.
Atât cu privire la împrejurarea că instanța nu a individualizat bunurile de restituit, cât și cu privire la faptul că în considerente instanța a reținut că ar subzista obligația petentei de a emite decizie de restituire pentru suprafața de 1.527 mp teren, fără a motiva hotărârea, petenta a formulat recurs.
Fiind pusă în discuție în apelul pe fond și problema suprafeței de teren pentru care s-ar pune problema emiterii deciziei, instanța în fața căreia s-au solicitat lămuriri trebuia să constate că aceasta este o problemă supusă discuției în apel, o problemă de fond și nu una care să poată fi soluționată printr-o lămurire de dispozitiv.
Ca atare, cererea de lămurire este prematură.
Instanța de apel a făcut o greșită aplicare a legii, în condițiile în care art. 261 C. proc. civ. nu face nicio distincție între hotărârile pronunțate în fond și încheieri. Faptul că instanța de fond nu a motivat în ce modalitate a ajuns la soluția obligării petentei de a emite o decizie de retrocedare a unui teren mai mare decât deține în proprietate o pune în imposibilitate de a formula apărări pe fond în apelul promovat împotriva sentinței.
Față de stadiul soluționării cauzei nu se justifica necesitatea unei lămuriri a dispozitivului întrucât chestiunile privind atât suprafața de teren, cât și dreptul la restituirea în natură fac obiectul apelului promovat împotriva sentinței.
Pe fondul cauzei, petenta a invocat și lipsa calității procesuale, motivate de faptul că este societate cu capital integral privat.
SC B. SA Humeiuși a criticat hotărârea instanței de apel pentru următoarele motive:
Instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, ceea ce constituie motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 1 C. proc. civ.
Dosarul a fost repartizat inițial la un complet de apeluri care a considerat că nu este legal învestit, având în vedere existența dosarului de fond, suspendat în apel la Curtea de apel Bacău. Dosarul a ajuns la președintele curții de apel, care a pus în discuția Colegiului de Conducere această chestiune și s-a hotărât ca dosarul să fie judecat de completul inițial învestit.
În mod nelegal dosarul a ajuns la un complet de recursuri, care nu a fost învestit cu judecarea apelului dosarului inițial. Completul de recursuri a constatat că nu este legal sesizat cu judecata unui apel și a hotărât să judece dosarul într-un complet de apeluri format din judecătorii C. și D. Față de hotărârea Colegiului de conducere care a stabilit ca dosarul să fie judecat de completul inițial învestit, dosarul trebuia să fie judecat de judecătorii D. și E.
Instanța de apel a judecat cu procedura viciată cu părțile din dosar, întrucât citațiile erau nule față de lipsa orei din cuprinsul lor, ceea ce constituie motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
De asemenea, calitatea părților a fost indicată greșit în citații, acestea fiind citate pentru recurs în calitate de apelant-pârât.
Pe fond, hotărârea conține motive contradictorii. Greșit a considerat instanța de apel că hotărârea de lămurire a dispozitivului nu trebuie motivată, cu încălcarea art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
2.2. Analiza recursurilor
Recursurile nu sunt întemeiate și vor fi respinse în sensul celor ce urmează:
Cât privește recursul SC A. SRL:
În mod corect a fost respinsă excepția de prematuritate, invocată de recurentă prin raportare la existența unui dosar de apel în care s-a dedus judecății critica împotriva obligării sale la emiterea unei dispoziții de restituire în natură a terenului în suprafață de 1.527 mp.
Critica este neîntemeiată întrucât, în primul rând, excepția prematurității poate fi invocată atunci când dreptul subiectiv dedus judecății nu este actual, fiind supus unui termen sau condiții suspensive care nu s-au împlinit la momentul pornirii procesului. Or, în speță nu s-a pus o asemenea problemă, ceea ce au avut de analizat instanțele fiind o chestiune de ordin procedural. Împrejurarea că se cere lămurirea unei hotărâri care nu este executorie nu poate fi considerată un impediment de natură să justifice prematuritatea, câtă vreme nu există niciun text care să impună lămurirea exclusiv a unei hotărâri susceptibile de executare. Orice hotărâre judecătorească trebuie să conțină adevărul judiciar, acesta neputând fi considerat doar un atribut al hotărârii irevocabile.
În al doilea rând, câtă vreme art. 281
2
a C. proc. civ. arată că îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 281 - 281
2
C. proc. civ., înseamnă că este stabilită, implicit, și "ordinea" în care se poate recurge la aceste căi procedurale de obținere a îndreptării, lămuririi, înlăturării dispozițiilor potrivnice sau completării hotărârii. Cum invocarea acestor chestiuni pe calea apelului sau recursului este inadmisibilă, înseamnă că procedura specială instituită prin art. 281 - 281
2
C. proc. civ. - singura la care se poate recurge - are prioritate.
În consecință, instanța de apel a făcut aplicarea corectă a prevederilor legale sus-menționate atunci când a respins critica privitoare la prematuritatea lămuririi hotărârii.
Nu a fost găsită întemeiată nici critica privitoare la nemotivarea încheierii date asupra lămuririi Sentinței civile nr. 1.072/D/2016 a Tribunalului Bacău, secția I civilă.
Prevederile art. 281
1
alin. (3) C. proc. civ., conform cărora încheierea dată asupra lămuririi se va atașa la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât și în dosarul de hotărâri al instanței trebuie înțelese în sensul că încheierea face corp comun cu hotărârea a cărei lămurire se cere. În aceste condiții, dacă în încheiere se arată că instanța admite cererea de lămurire a dispozitivului "pronunțându-se în sensul celor deja reținute în considerentele sentinței", nu se poate susține că se impune anularea încheierii pentru nemotivare. Într-adevăr, considerentele încheierii sunt sumare, dar prin trimiterea la considerentele sentinței a cărei lămurire s-a cerut, în condițiile în care au fost arătate și motivele pentru care s-a cerut lămurirea, exigența impusă oricărei hotărâri judecătorești de art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. a fost respectată.
Având în vedere toate aceste aspecte, Înalta Curte a considerat că recursul formulat de petenta SC A. SRL nu este întemeiat, criticile formulate neîntrunind cerințele art. 304 pct. 7 - 9 C. proc. civ., astfel cum au fost invocate;
Cât privește recursul SC B. SA Humeiuși:
Completul de judecată care a soluționat apelul a fost alcătuit în mod legal. Astfel, prin rezoluția întocmită la data de 11 mai 2018 s-a arătat că, față de Hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel nr. 37 din 11 mai 2018, adoptată în temeiul art. 7 alin. (1) lit. g) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, s-a stabilit ca apelul să fie judecat de completul inițial învestit, respectiv R2. Cum primii judecători din completul de la primul termen de judecată - 12 februarie 2018 - au fost C. și D., în mod corect apelurile au fost soluționate în această compunere. Prin urmare, critica formulată nu întrunește cerințele art. 304 pct. 1 C. proc. civ.
Nu este întemeiată nici critica vizând nelegala citare, în condițiile în care recurenta invocă faptul că alte părți nu au fost legal citate. Întrucât folosul procedural obținut prin invocarea nelegalității procedurii de citare constă în refacerea citării cu respectarea dispozițiilor legii, partea care a fost legal citată nu are interesul de a invoca nelegala citare a unei alte părți. În consecință, critica nu întrunește cerințele art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
În fine, nu este întemeiată nici critica legată de motivarea hotărârii recurate.
În primul rând, hotărârea nu cuprinde considerente contradictorii, nefiind identificate argumente care să se contrazică în privința opiniei instanței de apel asupra modului în care poate fi motivată încheierea dată asupra cererii de lămurire a dispozitivului.
În al doilea rând, faptul că instanța de apel a apreciat că încheierea dată asupra cererii de lămurire poate fi socotită motivată prin simpla trimitere la considerentele hotărârii în care fusese dezvoltat pe larg motivul pentru care s-a pronunțat o anumită soluție, nu este de natură să atragă nelegalitatea hotărârii, în sensul art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Astfel, susținerile instanței de apel trebuie înțelese în sensul că încheierea de lămurire nu trebuie să conțină o nouă motivare a soluției, dacă aceasta se regăsește pe larg în considerentele hotărârii lămurite, ci este suficient ca din motivare să rezulte că se impune lămurirea. Or, verificând Sentința civilă nr. 1.072/D din 11 noiembrie 2016 a Tribunalului Bacău, secția I civilă, Înalta Curte a constatat că soluția la care s-a făcut trimitere în încheierea de lămurire este pe larg motivată.
Având în vedere cele mai sus reținute, în temeiul art. 312 C. proc. civ. recursurile au fost respinse, cu consecința rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petenta SC A. SRL și de intimata SC B. SA Humeiuși împotriva Deciziei civile nr. 679 din data de 10 septembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 ianuarie 2019.
Procesat de ED