ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3457/2018

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Administrația Fondului pentru Mediu, în contradictoriu cu pârâta Comuna Valea Crișului a solicitat să se constate intervenția rezilierii contractului de finanțare nerambursabilă din 8 aprilie 2011, încheiat cu pârâta și să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 277.945,30 RON, reprezentând 250.185,92 RON - valoare finanțată și 27.759,38 RON - valoarea aferentă dobânzii calculată conform prevederilor art. 8 alin. (8).3 din contractul de finanțare nerambursabilă din 8 aprilie 2011, sumă la care se adaugă dobânda legală pentru suma acordată, la nivelul ratei dobânzii Băncii Naționale a României, până la data plății.

Prin Sentința civilă nr. 128 din 20 ianuarie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității, a admis acțiunea formulată de reclamanta Administrația Fondului pentru Mediu, în contradictoriu cu pârâta Comuna Valea Crișului, a constatat intervenită rezilierea contractului pentru finanțare nerambursabilă din 8 aprilie 2011 încheiat între Administrația Fondului pentru Mediu și Comuna Valea Crișului și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 250.185,92 RON reprezentând valoare finanțată, actualizată cu rata dobânzii Băncii Naționale a României, calculată de la data tragerii finanțării până la data plății.

Împotriva Sentinței civile nr. 128 din 20 ianuarie 2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Comuna Valea Crișului, invocând dispozițiile art. 10 și 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că situația deficitului de teren era cunoscută încă din luna iunie 2011, însă acest aspect nu a influențat aprobarea cererilor de tragere și nici încheierea actelor adiționale de prelungire a termenului de realizare a proiectului.

Consideră recurenta-pârâtă că și în situația în care terenul pus la dispoziție pentru realizarea proiectului ar fi fost de 2.200 mp, comuna Valea Crișului tot ar fi fost eligibilă pentru finanțare, obținând 76 puncte, în condițiile în care la stabilirea punctajului final era înscrisă notă "pentru punctajul mai mic de 71 puncte se propune respingerea".

Deși contractul de finanțare din 8 aprilie 2011 încetase de drept prin expirarea termenului la data de 8 aprilie 2014 conform art. 8.1. alin. (a) din contract, Comitetul director din cadrul A.F.M. în ședința din data de 22 mai 2014 a decis încetarea contractului încheiat cu Comuna Valea Crișului prin reziliere precum și recuperarea sumelor decontate.

Este lipsit de temei argumentul instanței privind respingerea ca nerelevantă a verificării în teren a reprezentanților AFM care au confirmat în scris existența și cantitățile de lucrări pentru care ulterior s-a făcut plata întrucât, potrivit art. 6.3. din contractul de finanțare din 8 aprilie 2011 AFM avea obligația să verifice prin inspecție la fața locului, dacă tot ceea ce a declarat beneficiarul este conform cu realitatea, înainte de aprobarea cererii de tragere.

Pentru aceste motive recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă.

Intimata-reclamantă Administrația Fondului pentru Mediu a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 18 iunie 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 1 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 22 octombrie 2018.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenta-pârâtă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei-reclamante, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Controlul judiciar declanșat de intimata-reclamantă are ca obiect constatarea intervenirii rezilierii contractului de finanțare nerambursabilă din 8 aprilie 2011, încheiat cu pârâta și obligarea acesteia la plata sumei de 277.945,30 RON, reprezentând 250.185,92 RON - valoare finanțată și 27.759,38 RON - valoarea aferentă dobânzii calculată conform prevederilor art. 8 alin. (8).3 din contractul de finanțare nerambursabilă din 8 aprilie 2011, sumă la care se adaugă dobânda legală pentru suma acordată, la nivelul ratei dobânzii Băncii Naționale a României, până la data plății.

Prima instanță a admis acțiunea formulată de reclamantă, a constatat intervenită rezilierea contractului pentru finanțare nerambursabilă din 8 aprilie 2011 încheiat între Administrația Fondului pentru Mediu și Comuna Valea Crișului și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 250.185,92 RON reprezentând valoare finanțată, actualizată cu rata dobânzii Băncii Naționale a României, calculată de la data tragerii finanțării până la data plății.

Soluția primei instanțe este împărtășită și de instanța de control judiciar, pentru că reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor normative pertinente în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Răspunzând punctual motivelor de recurs, Înalta Curte reține următoarele:

În primul rând se constată că recurentul-pârât a invocat dispozițiile art. 10 și 20 din Legea nr. 554/2004 (fără a indica vreunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.), însă din modul de formulare a criticilor de recurs rezultă că acestea pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material").

În al doilea rând se constată că recurentul-pârât solicită, în principal, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă.

Această excepție a fost invocată și în fața primei instanțe care în mod corect a reținut că în prezenta cauză nu se poate constata încetarea de drept a contractului prin expirarea termenului, la data de 8 aprilie 2014, deoarece dispozițiile art. 3.1. din contrat menționează în mod expres următoarele: "contractul intră în vigoare la data semnării lui de către ambele părți și își încetează valabilitatea în 6 luni de la data depunerii la AFM a raportului de finalizare".

În altă ordine de idei se constată că în raport de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este acel act unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică în vederea executării sau a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative în sensul acestei legi și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice sau achizițiile publice. Ca atare, cererile formulate în contencios administrativ care nu au ca obiect un act administrativ, așa cum este acesta definit de Legea nr. 554/2004, sunt inadmisibile.

Cu privire la fondul cauzei, Înalta Curte constată că prin cererea de finanțare nerambursabilă din 9 octombrie 2009 Comuna Valea Crișului a solicitat finanțarea pentru proiectul "Parc și aliniamente plantate" în sumă de 449.602 RON, reprezentând 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului, pe un termen de 3 luni. La lit. n) se menționează că solicitantul a luat la cunoștință că prezentarea eronată sau falsă a datelor și informațiilor conținute în documentația cuprinsă în dosarul de finanțare va duce automat la respingerea acestuia ori la neselectarea proiectului sau, ulterior, la returnarea integrală a sumei primite ca finanțare în cadrul proiectului.

Potrivit declarației din 7 octombrie 2009 primarul Comunei Valea Crișului a declarat pe proprie răspundere că terenurile puse la dispoziție pentru realizarea proiectului "Parc și aliniamente plantate" în localitatea Valea Crișului în suprafață de 22.000 mp sunt identificate astfel: 12.500 mp teren aflat în proprietatea și administrarea Consiliului Local Valea Crișului (conform M.O. nr. 694 bis) și 9.500 mp teren se află în proprietatea și administrarea Primăriei comunei Valea Crișului (conform extrasului de carte funciară nr. x Valea Crișului).

Prin Hotărârea nr. 47/2009 Comuna Valea Crișului a aprobat aplicarea la "Programul național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități" derulat de Guvernul României prin Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, sesiunea de depunere 21 septembrie 2009 - 12 octombrie 2009, în vederea realizării proiectului "Parc și aliniamente plantate" în localitatea Valea Crișului, precum și contractarea finanțării. La art. 5 se menționează că durata de realizare a investiției este de 3 luni, iar valoarea totală a investiției este de 499,602.00 RON. La art. 6 se menționează aprobarea punerii la dispoziție a terenului în suprafață de 22.000 mp, iar la pct. 8 s-a aprobat cofinanțarea de la bugetul local a Comunei Valea Crișului cu suma de 50.000 RON reprezentând 10% din valoarea totală a proiectului.

În conținutul contractului de finanțare nerambursabilă din 8 aprilie 2011 se menționează la art. 3 că durata de realizare a proiectului este de 12 luni de la data întrării în vigoare a contractului, iar contractul intră în vigoare la data semnării lui de către ambele părți și își încetează valabilitatea în 6 luni de la data depunerii la AFM a raportului de finalizare.

La art. 8.2. se menționează că încetarea contractului poate avea loc prin reziliere, la inițiativa AFM, în situația intervenirii unuia dintre cazurile de culpă prevăzute la art. 7 alin. (7).2. (declarații false sau incomplete pentru a obține finanțarea prevăzută în contract sau furnizarea rapoartelor ce nu reprezintă realitatea).

Prin actul adițional nr. x din data de 2 aprilie 2012 la contractul pentru finanțare nerambursabilă din 8 aprilie 2011 s-a modificat durata contractului menționându-se că este de 15 luni de la data intrării în vigoare a prezentului contract, iar celelalte prevederi ale contractului rămân nemodificate.

Prin actul adițional din data de 18 iulie 2012 la contractul pentru finanțare nerambursabilă din 8 aprilie 2011 s-a modificat durata contractului menționându-se că este de 24 luni de la data intrării în vigoare a prezentului contract, iar celelalte prevederi ale contractului rămân nemodificate.

Prin actul adițional din data de 12 septembrie 2013 la contractul pentru finanțare nerambursabilă din 8 aprilie 2011 s-a modificat durata contractului menționându-se că este de 36 luni de la data intrării în vigoare a prezentului contract, iar celelalte prevederi ale contractului rămân nemodificate.

Or, în raport de conținutul actelor adiționale prin care s-a dispus prelungirea succesivă a contractului de finanțare nerambursabilă nu poate fi primită apărarea recurentei-pârâte cu privire la încetarea de drept a contractului de finanțare din 8 aprilie 2011 la data de 8 aprilie 2014 conform art. 8.1. alin. (a) din contract atât timp cât celelalte prevederi ale contractului au rămas nemodificate, iar prin art. 3.1. s-a menționat că valabilitatea contractului încetează în 6 luni de la data depunerii la AFM a raportului de finalizare.

Este fără putință de tăgadă faptul că pentru admisibilitatea contractului de finanțare nerambursabilă s-au avut în vedere informațiile transmise de către Comuna Valea Crișului din care rezultă că pentru realizarea proiectului se pune la dispoziție suprafața de 22.000 mp, iar această condiție a fost menținută timp de 3 ani, respectiv până la data de 1 aprilie 2014 când Primăria Comunei Valea Crișului a emis adresa nr. x prin care a informat Administrația Fondului pentru Mediu că suprafața totală amenajată în cadrul proiectului "Parc și aliniamente plantate" derulat prin contractul pentru finanțare 8 aprilie 2011 este de 2.200 mp.

În urma acestei adrese în mod corect Guvernul României - Ministerul Mediului și Schimbările Climaterice - Administrația Fondului pentru Mediu prin adresa din 2 aprilie 2014 a solicitat clarificări cu privire la suprafața totală corectă a parcului amenajat în cadrul proiectului derulat de către pârâtă.

Prin adresa din 8 aprilie 2014 emisă de Primăria Comunei Valea Crișului și înregistrată la Administrația Fondului pentru Mediu în 10 aprilie 2014 s-a menționat faptul că Hotărârea Consiliului Local al comunei Valea Crișului nr. 47/2009 a fost adoptată avându-se în vedere datele cuprinse în studiul de fezabilitate supus aprobării, suprafața terenului fiind în mod eronat măsurată la 22.000 mp. Suprafața totală amenajată în cadrul acestui proiect este de 2.200 mp, cantitățile de lucrări fiind modificate doar în ceea ce privește lucrările neeligibile - lucrări pentru care Primăria Comunei Valea Crișului nu dispune de fondurile necesare pentru plată.

Or, în situația în care contractul de finanțare nerambursabilă a avut în vedere suprafața de 22.000 mp, iar această suprafață a fost diminuată considerabil la 2.200 mp, în mod corect trebuia reanalizat punctajul obținut de către recurenta-pârâtă.

În urma reanalizării punctajului proiectului s-a constatat că acesta a scăzut cu 12 puncte, devenind 71 de puncte, situându-se sub limita de aprobare de 75 puncte, situație comunicată recurentei-pârâte conform adresei din 13 iunie 2014, emisă de Administrația Fondului pentru Mediu.

Față de aceste considerente, în mod corect Comitetul Director al Administrației Fondului pentru Mediu a decis, în ședința din 22 mai 2014, rezilierea contractului de finanțare nerambursabilă din 8 aprilie 2011 și recuperarea sumelor decontate.

Prin urmare Înalta Curte constată că în mod corect prima instanță a dispus restituirea sumei de suma de 250.185,92 RON reprezentând valoare finanțată (compusă din: - 154.126,80 RON finanțată la cererea de tragere din 12 iulie 2011 prin OP 140 din 10 august 2011; - 96.059,12 RON finanțată la cererea de tragere din 3 octombrie 2011 prin OP 266 din 31 octombrie 2011) actualizată cu rata dobânzii Băncii Naționale a României, calculată de la data tragerii finanțării până la data plății, ca urmare a rezilierii contractului de finanțare nerambursabilă încheiat între Comuna Valea Crișului și Administrația Fondului pentru Mediu.

Față de considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta Comuna Valea Crișului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâta Comuna Valea Crișului, împotriva Sentinței nr. 128 din 20 ianuarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2015*, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 octombrie 2018.

Procesat de GGC - CL