ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3056/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3056/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată adresată Judecătoriei Timișoara, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, anularea procesului-verbal de contravenție nr. x din 17.10.2017, cu consecința exonerării sale de la plata amenzii aplicate, în cuantum de 250 RON.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Hotărârea Judecătoriei Timișoara
Prin Sentința civilă nr. 977 din 31.01.2018 a Judecătoriei Timișoara a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că sunt aplicabile cauzei dispozițiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, în conformitate cu care competența teritorială de soluționare a plângerii contravenționale aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, legea stabilind în acest caz o competență teritorială exclusivă.
Având în vedere faptul că această contravenție a fost săvârșită în localitatea Sacamas, județul Hunedoara, în raza de circumscripție a Judecătoriei Deva, instanța a hotărât în consecință declinarea competenței la Judecătoria Deva.
2.2. Hotărârea Judecătoriei Deva
Prin Sentința civilă nr. 1158/2018 din 24.05.2018 a Judecătoriei Deva a fost admisă excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.
Instanța a constatat ivit un conflict negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că instanța competentă să soluționeze litigiul dedus judecății este instanța de la domiciliul petentului, văzând dispozițiile art. 10
1
din O.G. nr. 15/2002, motiv pentru care a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea instanței de la domiciliul petentului.
II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în regulator de competență.
Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara, pentru considerentele ce urmează:
Argumentele de fapt și de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe îl constituie problema instanței competente teritorial să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Înalta Curte reține că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă anularea procesului-verbal de contravenție nr. x din 17.10.2017, cerere formulată de A., proces-verbal prin care, în temeiul art. 8 alin. (3
2
) din O.G. nr. 15/2002, contestatorul a fost sancționat contravențional cu amendă pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. (1) din același act normativ, reținându-se în sarcina acestuia că, la data de 31.08.2017, autovehiculul categoria A înmatriculat sub nr. x, proprietatea sa, ar fi circulat pe DN 7 Km 411+865 m, Sacamas, județul Hunedoara, fără a deține rovinietă valabilă.
Potrivit art. 10
1
din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, lege specială în raport cu O.G. nr. 2/2001, plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul.
Prin urmare, constatând că domiciliul petentului este în raza de competență a Judecătoriei Timișoara, Înalta Curte reține că aparține acestei instanțe competența teritorială de soluționare a litigiului dedus judecății, și va soluționa astfel conflictul negativ de competență.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Timișoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA în favoarea Judecătoriei Timișoara.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 septembrie 2018.
Procesat de GGC - GV