ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3298/2018

Hotărârea pronunțată de instanța de fond 1.1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta Comuna Popești, județul Vrancea, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, suspendarea executării măsurii de sistare privind alimentarea Unității Administrativ Teritoriale a comunei Popești, județul Vrancea, atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare până la recuperarea sumei de 1.849.493,29 RON, acordată prin transferuri de la bugetul de stat pentru realizarea obiectivului la investiții "Alimentare cu apă - sat Popești, Comuna Popești", în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004. 1.

Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 30/2017 din 16 februarie 2017 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și, în consecință, a fost respinsă cererea reclamantei Comuna Popești, județul Vrancea, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. 2. Cererea de recurs Împotriva acestei hotărâri, reclamanta Comuna Popești a formulat recurs, solicitând casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii promovate. Recurenta a prezentat situația de fapt, referitoare la Notificarea nr. x din 17 mai 2016 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin care i-a solicitat să restituie suma de 1.849.493,29 RON, acordată prin transferuri de la bugetul de stat în vederea realizării obiectivului de investiții "Alimentarea cu apă sat Popești, Comuna Popești". Măsura de sistare privind alimentarea comunei, atât cu cote de defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare pusă în executare de către Ministerul Finanțelor Publice, a fost dispusă de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, actele emise în cadrul executării fiind subsecvente. De altfel, exclusiv ministerul este în drept să solicite ridicarea restricțiilor impuse conform art. 10 1 din O.U.G. nr. 28/2013. Prin Adresa nr. x din 1 noiembrie 2016, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați-Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vrancea a comunicat faptul că măsura a fost luată urmare a neregulilor privind procedura de achiziție publică invocată în Adresa MDRAP nr. x din 17 mai 2016. A susținut recurenta că în mod eronat prima instanță a apreciat că Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu are calitate procesuală pasivă admițând excepția invocată de acesta. De asemenea, în Dosarul nr. x/2016, având ca obiect anulare act administrativ, prin încheierea pronunțată în ședința publică din 20 februarie 2017, Curtea de Apel Galați a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MDRAP și a dispus continuarea judecății. În continuarea recursului, recurenta-reclamantă a reiterat susținerile privind îndeplinirea condițiilor pentru suspendarea executării actului administrativ, prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, a cazului bine justificat și a prevenirii pagubei iminente.

Apărările formulate de intimat Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. A arătat că actele de executare a căror anulare se solicită nu au fost emise de MDRAPFE, iar admiterea acțiunii ar genera o obligație imposibil de complinit.

Examinarea recursului în completul de filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în complet de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 10 mai 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Prin încheierea din 27 iunie 2018, completul de filtru, constatând că recursul îndeplinește cerințele de admisibilitate, l-a declarat admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată.

Soluția instanței de recurs Înalta Curte, examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurenta-reclamantă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, constată că recursul este nefondat. 5.1. În ceea ce privește așa-zisul motiv de ordine publică invocat de recurenta-reclamantă prin precizările și completările depuse la 1 octombrie 2018, pentru termenul din 12 octombrie 2018, circumscrise motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenta a susținut că instanța de fond a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Astfel, instanța nu a pus în discuție cererea sa de introducere în cauză a emitentului actului administrativ a cărei suspendare a solicitat-o și pe care l-ar fi indicat expres în cuprinsul cererii, încălcând dispozițiile art. 16 1 din Legea nr. 554/2004. De asemenea, a mai susținut recurenta, instanța de fond a încălcat principiile fundamentale ale procesului civil, respectiv contradictorialitatea și rolul judecătorului în aflarea adevărului. 5.2. Nu pot fi primite susținerile recurentei, pentru că, potrivit principiului disponibilității procesului civil, instanța va statua în limitele obiectului stabilit prin cererea de chemare în judecată, pronunțându-se asupra a tot ceea ce s-a cerut, dar în același timp doar asupra a ceea ce s-a cerut. Acest principiu are în vedere dreptul părților de a dispune de soarta procesului prin sesizarea instanței de judecată, prin stabilirea cadrului procesual, atât în privința părților, cât și în privința obiectului. Astfel, în cauză, Comuna Popești, reclamantă, nu a înțeles să cheme în judecată, alături de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vrancea din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Galați. A solicitat, în finalul acțiunii, introducerea în cauză a acestei instituții, fără, însă, a indica sediul acesteia și fără a se putea aprecia că ar fi o veritabilă cerere de chemare în judecată a acestei autorități. De altfel, în cuprinsul răspunsului la întâmpinare, depus în fața primei instanțe, reclamanta a precizat faptul că "(...) măsura de sistare privind alimentarea UAT Comuna Popești, județul Vrancea atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare pusă în executare de către Ministerul Finanțelor Publice, a fost dispusă de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, actele emise în cadrul executării fiind subsecvente. De altfel, exclusiv Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) este în drept să solicite ridicarea restricțiilor impuse conform art. 10 1 din O.U.G. nr. 28/2013.". Această precizare a fost iterată expres și în cuprinsul concluziilor scrise depuse pentru termenul de judecată din 16 februarie 2017, reclamanta nesolicitând introducerea în cauză a organului fiscal. Deci, contrar alegațiilor recurentei-reclamante, instanța de fond a soluționat cauza în limitele învestirii sale, tocmai cu respectarea principiilor procesului civil, neputându-se reține incidența vreunui motiv de ordine publică. 5.3. Pe lângă împrejurarea că niciunul dintre motivele enunțate de recurentă nu este susceptibil de încadrare în cazul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte constată că dispozițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ. se opun nu numai la analiza unor veritabile motive de ordine publică, ci chiar la invocarea lor de către părțile din proces. Textul invocat prevede că "Dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în ședință publică." În consecință, rezultă că, în etapa procesuală a recursului, motivele de casare de ordine publică nu pot fi invocate decât de instanță din oficiu. În cauză, după cum rezultă din raportul întocmit în condițiile art. 493 alin. (3) și (4) C. proc. civ. asupra admisibilității în principiu a recursului, nu au fost identificate motive de ordine publică care să fie ridicate din oficiu de instanță în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ. 5.4. În ceea ce privește susținerile din recurs, care, după cum s-a reținut în raportul întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului, se pot circumscrie motivului de casare prevăzut de pct. 8 al art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanța de fond a soluționat cauza cu aplicarea și interpretarea corectă a dispozițiilor legale incidente. Reclamanta a învestit instanța de contencios administrativ cu cerere de suspendare a executării măsurii de sistare privind alimentarea Unității Administrativ Teritoriale a comunei Popești, județul Vrancea, atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare până la recuperarea sumei de 1.849.493,29 RON, acordată prin transferuri de la bugetul de stat pentru realizarea obiectivului la investiții "Alimentare cu apă - sat Popești, Comuna Popești". Potrivit art. 10 1 alin. (2) și (3) din O.U.G. nr. 28/2013 privind aprobarea Programului național de dezvoltare rurală, "(2) În situația în care beneficiarii nu restituie sumele necuvenite în termenul stabilit, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice solicită în scris Ministerului Finanțelor Publice sistarea alimentării atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare (...)" și "(3) După recuperarea sumelor de la beneficiari, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice comunică în scris Ministerului Finanțelor Publice, care dispune încetarea restricțiilor prevăzute la alin. (2).". Prin urmare, în mod corect a apreciat prima instanță că măsura a cărei suspendare face obiectul acțiunii a fost dispusă de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați-Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vrancea, autoritate care, de altfel, poate dispune și încetarea restricțiilor. Recurenta-reclamantă nu indică elementele de nelegalitate ale sentinței recurate și nu critică cele reținute în motivarea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ci reiterează cele precizate în răspunsul la întâmpinare și în concluziile scrise formulate în fața instanței de fond, referitoare la faptul că măsura sistării a fost dispusă de MDRAP, că actele emise în cadrul executării sunt subsecvente și că acesta este în drept să solicite ridicarea restricțiilor impuse conform art. 10 1 din O.U.G. nr. 28/2013, fără, însă, a justifica în niciun fel calitatea procesuală a acestuia. Invocarea soluției pronunțate de instanța învestită cu acțiunea în anulare, în Dosarul nr. x/2016, prin încheierea de ședință din 20 februarie 2017, anexată cererii de recurs, nu are nicio relevanță, pentru că, în dosarul respectiv, instanța a luat act de faptul că reclamanta a precizat că înțelege să conteste Notificarea nr. x din 17 mai 2016 emisă de pârâtul MDRAP, situație care, după cum s-a reținut anterior, nu se regăsește în cauza de față.

Soluția instanței de recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.