ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.02.2018

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 377/2018

HOTĂRÂRE
05.02.2018
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 377/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, sub nr. x/2017, la data de 29.05.2017, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții Inspectoratul de Poliție Județean Brașov și Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de jurisdicție a imputațiilor, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună, în temeiul art. 1, 8 și 18 din Legea nr. 554/2004, anularea următoarelor acte administrative: Proces-verbal de cercetare administrativă nr. x/11.11.2016, emis de I.P.J. Brașov - Comisia de cercetare administrativă, Decizia de imputare nr. x, emisă de I.P.J. Brașov, Hotărârea nr. 188361/18.01.2017, emisă de I.P.J. Brașov - Comisia de soluționare a contestațiilor și Hotărârea nr. 24/22.03.2017, emisă de M.A.I. - Comisia de jurisdicție a imputațiilor, în privința lui B.; Proces-verbal de cercetare administrativă nr. x/11.11.2016, emis de I.P.J. Brașov - Comisia de cercetare administrativă, Decizia de imputare nr. x, emisă de I.P.J. Brașov, Hotărârea nr. 188362/18.01.2017, emisă de I.P.J. Brașov - Comisia de soluționare a contestațiilor și Hotărârea nr. 23/22.03.2017, emisă de M.A.I. - Comisia de jurisdicție a imputațiilor, în privința lui C. și Proces-verbal de cercetare administrativă nr. x/11.11.2016, emis de I.P.J. Brașov - Comisia de cercetare administrativă, Decizia de imputare nr. x, emisă de I.P.J. Brașov, Hotărârea nr. 188363/18.01.2017, emisă de I.P.J. Brașov - Comisia de soluționare a contestațiilor și Hotărârea nr. 25/22.03.2017, emisă de M.A.I. - Comisia de jurisdicție a imputațiilor, în privința lui D., cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 2183/CA/17.11.2017, Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, invocată de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul de Poliție Județean Brașov și Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de jurisdicție a imputațiilor, în favoarea Curții de Apel Brașov.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 5/2018 din 15 ianuarie 2018, a admis excepția de necompetență materială, invocată de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne și, în consecință: a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul de Poliție Județean Brașov și Ministerul Afacerilor Externe, în favoarea Tribunalului Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea judecății prezentei cauze și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în vederea soluționării conflictului.

Înalta Curte constată că, în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente, în cauză competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Înalta Curte reține că obiectul cererii introductive îl reprezintă anularea proceselor-verbale de cercetare administrativă și a deciziilor de imputare emise de Inspectoratul de Poliție Județean Brașov, prin care s-a dispus angajarea răspunderii materiale a reclamantei, în calitate de fost șef Serviciu Resurse Umane în cadrul I.P.J. Brașov, precum și anularea hotărârilor emise de I.P.J. Brașov în soluționarea contestațiilor formulate de reclamantă împotriva deciziilor de imputare și anularea hotărârilor emise de Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de jurisdicție a imputațiilor în soluționarea plângerilor formulate de reclamantă împotriva hotărârilor prin care au fost respinse contestațiile sale împotriva deciziilor de imputare.

Astfel, în speță, Inspectoratul Județean de Poliție Brașov, autoritate județeană, a emis trei decizii de imputare în sarcina reclamantei A., urmare a stabilirii răspunderii sale materiale, iar aceste acte intră în categoria actelor administrative care produc efecte vătămătoare în sensul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Dispozițiile art. 30 și art. 31 din O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor reglementează două faze de contestare administrativă a deciziilor de imputare. În prima fază, contestația împotriva deciziei de imputare, care se soluționează de comandantul sau șeful care a emis decizia de imputare, reprezintă un recurs administrativ care se finalizează printr-o hotărâre dată asupra contestației, ce poate fi atacată cu plângere. A doua fază, declanșată prin plângerea formulată împotriva hotărârii prin care a fost respinsă/admisă în parte contestația împotriva deciziei de imputare, se desfășoară în fața Comisiei de jurisdicție a imputațiilor, care funcționează la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.

Cea de a doua fază se finalizează prin pronunțarea unei hotărâri definitive, potrivit art. 31 alin. (4) din O.G. nr. 121/1998, hotărâre care are natura juridică a unui act administrativ jurisdicțional, adoptat într-o activitate de jurisdicție specială.

Deciziile de imputare emise în cauză au fost atacate de reclamanta A. conform procedurii ce reglementează căile de atac prevăzute de O.G. nr. 121/2008 privind răspunderea materială a militarilor. Au fost emise așadar, urmare contestației, hotărâri de către șeful inspectoratului care a emis decizia de imputare, conform art. 30 alin. (1) din acest act normativ.

Ulterior, reclamanta a formulat plângere împotriva acestor hotărâri, conform art. 31 din același act normativ, folosind deci procedura administrativ jurisdicțională specială facultativă reglementată de O.G. nr. 121/2008.

Astfel, în cauza de față reclamanta A. a înțeles să urmeze și procedura administrativ-jurisdicțională de contestare, astfel că și actul administrativ-jurisdicțional prin care s-a finalizat procedura (în speță Hotărârile nr. 23, 24 și 25 din data de 22.03.2017, emise de Comisia de jurisdicție a imputațiilor din cadrul M.A.I.) constituie obiectul acțiunii în contencios administrativ, conform art. 1 alin. (1), art. 6 și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Așadar, astfel cum a reținut Curtea de Apel, deciziile de imputare au natura juridică a unor acte administrative tipice, susceptibile să facă obiectul unei jurisdicții administrative speciale, iar reclamanta a urmat atât calea recursului grațios, conform art. 30 alin. (1) și (2) din O.G. nr. 121/1998, cât și procedura administrativ - jurisdicțională în fața Comisiei de jurisdicție a imputațiilor, conform art. 31- 43 din O.G. nr. 121/1998, ultimul act, cu caracter definitiv în sistemul administrativ, fiind hotărârea Comisiei de jurisdicție a imputațiilor din cadrul M.A.I.

Înalta Curte reține că actele administrative contestate au fost emise în considerarea raporturilor de serviciu ale reclamantei, fost șef Serviciu Resurse Umane în cadrul I.P.J. Brașov (funcționar public cu statut special).

În privința competenței materiale de soluționare a cauzei, întrucât reclamanta este funcționar public, sunt aplicabile dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".

Dispozițiile Legii nr. 188/1999 stabilesc, așadar, în favoarea tribunalelor, competența materială exclusivă în soluționarea cauzelor având ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, fără a face distincție după cum autoritatea publică pârâtă este una de nivel central sau local. Dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 au caracter de lege generală în raport de dispozițiile speciale ale art. 109 din Legea nr. 188/1999, fiind, astfel, înlăturate de la aplicare, neputând justifica o competență materială a instanței de judecată stabilită în raport de rangul autorității publice emitente a actului administrativ contestat.

Această interpretare este conformă Soluției de unificare a jurisprudenței adoptate în ședința judecătorilor secției contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți din data de 18 februarie 2013, în sensul că "normele de competență prevăzute de art. 109 din Legea nr. 188/1999, astfel cum au fost modificate prin art. IV din Legea nr. 2/2013, sunt aplicabile inclusiv funcționarilor publici cu statut special, în măsura în care statutele speciale ale categoriilor respective nu conțin dispoziții prin care să fie stabilită expres competența unei alte instanțe".

Soluția se impune și prin prisma Soluției de principiu a secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată în data de 11 aprilie 2016, potrivit căreia revine tribunalului competența de soluționare a cauzelor având ca obiect contestația formulată împotriva hotărârii emise de Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor constituită pe lângă Ministerul Afacerilor Interne.

Prin urmare, reținând incidența art. 109 din Legea nr. 188/1999, astfel cum a fost modificat, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza în fond este tribunalul.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. și pe pârâții Inspectoratul Județean de Poliție Brașov și Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor, în favoarea Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 februarie 2018.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2016-04-26
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1373/2016
Decizia nr. 1373/2016 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 04
ÎCCJ 2019-10-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5001/2019
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei 1.1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată, inițial, pe rolul Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de con
ÎCCJ 2025-05-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2877/2025
Ședința publică din data de 27 mai 2025 Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolu
ÎCCJ 2017-06-06
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2096/2017
Decizia nr. 2096/2017 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, s
ÎCCJ 2017-02-01
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 256/2017
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea ce face obiectul recursului 1.1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2015 r
Sursă