Decizia nr. 229/2018 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — cale de atac împotriva sentinței nr. 324/2015 a Curții de Apel Craiova

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova la data de 10 aprilie 2014, reclamanta P.F.A. A., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 836 din 10.01.2014 emisă de pârâtă, solicitând anularea deciziei atacate precum și a tuturor actelor care au stat la baza acestei decizii. II Hotărârea pronunțată de instanța de fond

Prin sentința nr. 324 din data de 06 iulie 2015, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta PFA A. și a anulat Decizia nr. 836/10.01.2014 și Procesul-verbal de constatare a neregulilor nr. x/4.11.2013 emise de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. III Recursul formulat de pârâtă

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (fostă Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit), în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8) din C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, a expus situația de fapt și dispozițiile legale și contractuale incidente și a arătat că sentința nr. 324/2015 încalcă normele de drept material, dat fiind situația de fapt detaliată în actele administrative contestate, instanța de fond nu a interpretat corect situația de fapt și nici nu a dat valoare clauzelor contractuale.

A arătat că în mod eronat Curtea de Apel Craiova a motivat sentința nr. 324/2015 prin aceea că în speță au fost întocmite cu ocazia a două controale diferite două procese-verbale de constatare, în mod eronat a reținut instanța de fond că a considerat că investiția era nerealizată ori că puieții de brazi reprezentau o cultură improprie pentru zona montană; potrivit clauzelor contractuale, beneficiarul avea obligația de a respecta planul de afaceri, iar modificarea unei obligații contractuale nu poate interveni prin documentele întocmite în executarea contractului, ci prin actele adiționale ale acestuia, iar in speță acestea nu cuprind mențiuni privind înlăturarea art. 1 alin. (1)(2); în plus, în raport de estimările făcute de reclamantă și de producția efectiv realizată în urma înființării plantației de brad și datorită diferenței mari între cele două operațiuni, acordarea fondurilor nerambursabile nu se justifică.

În urma verificărilor efectuate, echipa de control care a participat la verificarea proiectului pe teren a considerat că beneficiarul nu a realizat planul de afaceri atașat cererii de finanțare, condițiile fiind improprii pentru dezvoltarea puieților de brad, astfel încât să fie valorificați și să fie obținut profitul indicat de beneficiar în planul de afaceri; nici în procesul-verbal întocmit cu ocazia vizitei pe teren și nici in titlul de creanță nu a susținut că zona montană este improprie culturii de brad, ci doar că modul în care aceasta a fost cultivată face imposibilă realizarea estimărilor asumate de beneficiar prin planul de afaceri care face parte integrantă din cererea de finanțare și din contractul de finanțare; s-a constatat că la momentul controlului cultura de brad fusese instalată în condiții improprii acestei specii, astfel că nu se putea asigura producerea cantităților de puieți de brad prevăzute în Planul de afaceri și implicit a veniturilor estimate.

A emis cu respectarea procedurii un proces-verbal cu ocazia vizitei pe teren, ulterior a emis titlul de creanță în raport de situația de fapt avută în vedere la momentul emiterii procesului-verbal de constatare, măsura declarării ca neeligibilă a finanțării aferente achizițiilor realizate de beneficiar este justificată, iar în ceea ce privește principiul proporționalității, apreciază că a dat valoare acestuia, în raport de situația de fapt avută în vedere la momentul emiterii procesului-verbal de constatare măsura declarării ca neeligibilă a finanțării aferente achizițiilor realizate de beneficiar este justificată.

A precizat faptul că finanțarea nerambursabilă este constituită din două componente, ambele gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale potrivit O.U.G. nr. 74/2009, cu modificările și completările ulterioare, contribuția financiară a Comunității Europene în proporție de 80% și contribuția publică națională în proporție de 20%, principiul de bază al finanțării nerambursabile fiind acela al rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în prealabil de către beneficiar; situația de fapt reținută în procesul-verbal de constatare reprezintă o dovadă clară a unei nereguli comise în mod intenționat care a afectat întregul contract de finanțare, iar pe de altă parte rațiunea retragerii sprijinului acordat prin prima tranșă de plată constă în aceea că finalitatea trebuie să fie dezvoltarea unui proiect care se dovedește pe viitor viabil și profitabil, astfel că se impune și recuperarea integrală a finanțării nerambursabile în cazul în care se constată ulterior o neregulă și se dovedește că proiectul propus nu și-a atins finalitatea.

Contrar celor enunțate în sentință, a dat eficiență clauzelor contractuale și prevederilor Ghidului Solicitantului aferent măsurii 112, din Regulamentul nr. 2988/95 reiese că prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naționale poate fi real sau potențial, iar producerea unei nereguli și utilizarea necorespunzătoare a banilor acordați atrage sancțiunea restituirii parțiale sau totale a acestora.

În ceea ce privește reținerea în cadrul sentinței nr. 324/2015 a concluziilor raportului de expertiză tehnică, a arătat faptul că de la data controlului pe teren efectuat de reprezentanții instituției (iulie 2013 - Raport decontrol nr. x) până la momentul efectuării expertizei, respectiv 18.01.2015, s-a derulat o perioadă îndelungată de timp, ceea ce a permis reclamantei să completeze prin cultivare suprafața de teren cu puieți de brad astfel încât aceasta să corespundă cu cea prevăzută în proiect, în plus expertul desemnat a concluzionat cu privire la condițiile optime pentru dezvoltarea culturii de brad, acest lucru demonstrând că orice motiv invocat cu privire la condițiile neprielnice dezvoltării bradului este neîntemeiat; la cel de al treilea obiectiv propus prin dispozițiile instanței, expertul precizează că o plantație de puieți poate fi valorificată de la orice vârstă, ceea ce i-ar fi permis reclamantei să realizeze obiectivele propuse în Planul de Afaceri, astfel că subliniază că beneficiarul nu a realizat planul de afaceri atașat cererii de finanțare, condițiile în care acesta a realizat cultura de brad fiind improprii pentru dezvoltarea puieților de brad astfel încât să fie valorificați și să fie obținut profitul indicat de beneficiar în planul de afaceri.

A menționat recurenta că, în raport de estimările făcute de reclamantă și de producția efectiv realizată în urma înființării plantației de brad, și datorită diferenței mari între cele două operațiuni, acordarea fondurilor nerambursabile nu se justifică, expertul învederează că de la instalarea culturii până in prezent au existat factori limitativi care determină neatingerea veniturilor estimate și a obiectivelor asumate prin planul de afaceri. Chiar dacă la data efectuării expertizei cultura era întreținută, din constatările expertului rezulta că de-a lungul timpului aceasta a suferit din cauza nerespectării pe deplin a tehnologiei culturii de brad din moment ce este vorba de dezvoltare dificilă, uscare și lucrări de completări cu puieți de brad, în plus, chiar și la momentul realizării expertizei cultura necesita completări în golurile generate de uscarea puieților. IV Apărările intimatei

Prin întâmpinare, intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

A arătat că instanța de fond a analizat faptul că beneficiarul proiectului a respectat toate prevederile prevăzute în contractul de finanțare, în baza normelor metodologice, drept pentru care comisiile de verificare în teren din cadrul APDRP nu au semnalat nereguli întocmind documentele ce erau necesare pentru acceptarea la plată a primei tranșe de 60% din valoarea proiectului, respectiv 15.000 euro în noiembrie 2009, plata făcându-se în ianuarie 2010; perioada ianuarie 2010 - decembrie 2012 a fost cea de-a doua etapă de realizare a creșterii suprafeței cu 0,08 ha privind plantarea trandafirilor cât și achiziționarea de utilaje în procent de 30% din valoarea primei tranșe de plată, după care urma să fie acordată și tranșa a doua în procent de 40% din valoarea contractului, respectiv 10.000 euro. Toate aceste obligații au fost realizate, lucru evidențiat de către echipele de control din cadrul APDRP care au verificat terenul și documentele, acordând și tranșa a doua de plată, potrivit raportului nr. 1439/17.12.2012; a menționat că în planul de afaceri acest lucru este evidențiat că reprezintă o estimare, o previziune, și nu este condiție obligatorie privind eligibilitatea. V Procedura de filtrare a recursului

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2)-(3) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității recursului, prin care s-a constatat că cererea de recurs întrunește cerințele de admisibilitate. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 09.10.2017, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că acesta este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. și a dispus comunicarea actului către părți, conform alin. (4) al aceluiași articol.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 04.12.2017, completul de filtru a admis recursul în principiu și a fixat termen pentru judecarea acestuia în ședință publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ. VI Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința recurată prin prisma motivului de casare invocat prin cererea de recurs, prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., "încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material", Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (A.P.D.R.P.), în calitate de autoritate contractantă, și PFA A., în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul cadru nr. x/04.06.2010 având ca obiect acordarea unei finanțări nerambursabile de către autoritatea contractantă pentru implementarea proiectului având ca obiectiv "Creșterea și diversificarea producției de flori și plante ornamentale destinată comercializării, în exploatația agricolă A. din oraș Tismana, județul Gorj".

În baza contractului menționat, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit s-a angajat să acorde o finanțare nerambursabilă de maxim 107.057 RON, echivalent a 25000 euro, în două tranșe, de 15000 euro, echivalent a maxim 64.234 RON (60%) și 10000 euro, echivalent a maxim 42823 RON (40%). Conform datelor înscrise în cererea de finanțare depusă de PFA A. în anul 2009, prin proiect s-a propus justificarea sprijinului financiar pentru instalarea tinerei A. ca fermier în oraș Tismana, jud. Gorj, având nr. de identificare x, preocupată de cultivarea și valorificarea plantelor ornamentale și a florilor în câmp, producerea și comercializarea lor ca plante ornamentale și flori de câmp, pe o suprafață de 0,22 ha arabil plantată cu puieți de brad ornamentali, exploatația agricolă având o dimensiune de 14,154 UDE.Conform planului de afaceri, în anul 2 suprafața arendată se va mări cu 0,08 ha, pe care se vor cultiva trandafiri, realizându-se o exploatație agricolă de 0,30 ha cultivată cu plante ornamentale și flori în câmp, cu un total general de 19,30 UDE.De asemenea, beneficiarul urma să demonstreze că cel puțin 30% din valoarea sprijinului financiar acordat îl investește pentru realizarea conformității cu standardele comunitar, urmând să investească peste 30% din subvenția ce o va primi în utilaje strict necesare (un atomizor, echipament de irigat prin picurare, un motocultor, o motosapă).

În baza formularului IRD 0.1 nr. x/05.08.2013 Suspiciune de neregulă/suspiciune de fraudă, aprobat de Directorul General al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, la sesizarea d-lui B., înregistrată la A.P.D.R.P. cu nr. x/04.07.2013, privind existența anumitor nereguli în derularea proiectului FEADR, s-a procedat la efectuarea unei verificări referitoare la mai multe proiecte depuse pe măsura 112 în județul Gorj, printre care și PFA A., beneficiar Program FEADR.

Prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrat la A.P.D.R.P. sub nr. x, întocmit în baza O.U.G. nr. 66/2011 și H.G. nr. 875/2011, s-a constituit în sarcina reclamantei un debit în cuantum de 105.906,99 RON. S-a constatat faptul că beneficiarul nu a respectat planul de afaceri și pct. 8 și 9 din partea F- Declarația pe proprie răspundere a solicitantului din Cererea de finanțare, obiectivul specific din Fișa măsurii 112 referitor Ia creșterea veniturilor exploatațiilor conduse de tinerii fermieri, întrucât cultura de brad instalată în condiții improprii acestei specii nu asigură producerea cantităților de puieți de brad prevăzute în Planul de afaceri și implicit a veniturilor estimate, drept urmare proiectul devenind neeligibil.

Împotriva acestui titlu executoriu emis de instituția pârâtă, beneficiarul a formulat contestația nr. 40924/11.12.2013, care a fost respinsă prin Decizia nr. 836/10.01.2014 emisă de A.P.D.R.P. Împotriva acestei decizii a formulat reclamanta cererea admisă prin sentința recurată de către pârâtă.

Instanța de fond a constatat, din probele administrate, că între procesul-verbal încheiat după deplasarea la fața locului în data de 24.07.2013 și procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrat sub nr. x de către personalul de control al ANRP, care nu s-au deplasat la fața locului, există inadvertențe, prin urmare a înlăturat mențiunile din cel de al doilea proces-verbal de constatare a neregulilor, din data de 31.10.2013; având în vedere concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de către expert C., a reținut că împrejurările identificate drept neregularități în sensul dispozițiilor din contractul de finanțare, care ar putea atrage neeligibilitatea cheltuielilor, nu pot constitui un motiv de rambursare a întregii finanțări nerambursabile folosită efectiv la executarea proiectului aprobat, deoarece s-ar încălca scopul în care Programul FEADR a fost reglementat, dar și principiul proporționalității consacrat în practica C.E.J, cele reținute de pârâtă în actele contestate nu justifică retragerea sprijinului financiar nerambursabil întrucât aceasta ar reprezenta o măsură disproporționată, de natură să deturneze scopul finanțării și să creeze consecințe negative excesiv de împovărătoare pentru reclamantă.

Înalta Curte va examina motivele de recurs ce pot fi încadrate, raportat la conținutul acestora, în motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8) C. proc. civ., "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material", și nu va examina criticile din cererea de recurs care se referă la netemeinicia sentinței, care nu constituie motive de casare, în sensul dispozițiilor art. 488 C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 264 C. proc. civ., instanța examinează probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor, iar în vederea stabilirii existenței sau inexistenței faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviințate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabilește puterea lor doveditoare.

Situația de fapt reținută de instanța de fond a rezultat din probele administrate, înscrisuri și expertiza tehnică silvicultură efectuată de către expert C..

Cu privire la susținerile din cererea de recurs privind faptul că în mod eronat Curtea de Apel Craiova a reținut că au fost întocmite cu ocazia a două controale diferite două procese-verbale de constatare, Înalta Curte constată că instanța de fond nu a reținut efectuarea a două controale; a reținut existența unui proces-verbal încheiat ca urmare a deplasării la fața locului în data de 24.07.2013 și a unui proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrat sub nr. x și faptul că între acestea există inadvertențe, motiv pentru care a înlăturat mențiunile din procesul-verbal din data de 31.10.2013; în acest sens, a reținut că inspectorii care s-au deplasat la fața locului au constatat că la momentul controlului stadiul fizic de realizare este de 100%, că măsurătorile privind mărimea suprafețelor cultivate conduc la concluzia că suprafețele corespund cu cele prevăzute în planul de afaceri și contractele de arendă, că bunurile achiziționate prin proiect au fost verificate, constatându-se existența lor la sediul beneficiarului, în stare de funcționare corespunzătore, iar din punct de vedere contabil reclamanta a înregistrat producție în anul 2012 pe care a valorificat-o conform facturilor fiscale prezentate echipei de control.

De asemenea, în ceea ce privește susținerea din cererea de recurs privind faptul că în mod eronat a reținut instanța de fond că pârâta a considerat că investiția era nerealizată, se observă că instanța de fond nu a reținut acest fapt, a arătat că echipa de control a considerat că beneficiarul nu a realizat planul de afaceri atașat cererii de finanțare, că investiția realizată de beneficiar a devenit neeligibilă, iar referitor la faptul că instanța a reținut eronat că pârâta a considerat că puieții de brazi reprezentau o cultură improprie pentru zona montană, din considerentele sentinței rezultă că instanța de fond nu a reținut acest fapt, ci împrejurarea că sunt improprii condițiile pentru dezvoltarea puieților de brad, întrucât cultura de brad este instalată în condiții improprii acestei specii. Faptul invocat de recurentă, că instanța a reținut că amplasarea culturii nu a fost criteriu de eligibilitate, zona montană fiind favorabilă acestei specii, este corect, însă instanța a menționat, cu privire la acest aspect, că echipa de control ce s-a deplasat la fața locului la data de 24.07.2013 nu a semnalat nereguli în acest sens; pe de altă parte, este de observat că prin procesul-verbal s-a menționat, totuși, faptul că "cultivarea bradului ca specie ornamentală nu poate produce venituri în primii 5 ani de la instalare, fiind o eroare alegerea acestei specii".

Potrivit situației de fapt rezultată din probele administrate, din procesul-verbal întocmit la data de 24.07.2013 pentru verificarea în teren a stadiului și a modului de implementare al proiectului, cultura de brad era amplasată pe o suprafață de teren de 0,22 ha împrejmuită, puieții fiind plantați în primăvara anului 2009, pe rânduri la o distanță de 40 cm pe rând și 1 m între rânduri; cultura de trandafiri a fost înființată în primăvara anului 2010 pe o suprafața de 0,08 ha teren preluat în arendă, fiind în stare de vegetație corespunzătoare, florile de trandafir putând fi valorificate; s-a constatat existența în stare corespunzătoare de funcționare a bunurilor achiziționate prin proiect, respectiv un atomizor D. SR 430, un motocultor cu anexe, o motosapă și instalația de irigat prin picurare; stadiul fizic de realizare până la momentul controlului era de 100%, iar din punct de vedere contabil beneficiarul a înregistrat producție în anul 2012 pe care a valorificat-o.

Prin Procesul-verbal de constatare de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, înregistrat la A.P.D.R.P. sub nr. x, s-a reținut, însă, că starea de vegetație, densitatea și talia puieților de brad (25-40 cm) conduc la concluzia că aceștia nu vor putea fi valorificați în cantitățile și la dimensiunile prevăzute în planul de afaceri, în zonă nu există o sursă de apă, terenul este puternic îmburuienat, nu s-au executat lucrări de întreținere a plantației; s-a apreciat că beneficiarul nu a realizat planul de afaceri atașat cererii de finanțare și pct. 8 și 9 din partea F- Declarația pe proprie răspundere a solicitantului din Cererea de finanțare, condițiile fiind improprii pentru dezvoltarea puieților de brad, nu a respectat obiectivul specific din Fișa măsurii 112, referitor la creșterea veniturilor exploataților conduse de tinerii fermieri, cultura de brad instalată în condiții improprii acestei specii nu asigură producerea cantităților de puieți de brad prevăzute în Planul de afaceri și implicit a veniturilor estimate, cultivarea bradului ca specie ornamentală nu poate produce venituri în primii 5 ani de la instalare, fiind o eroare alegerea acestei specii.

S-au indicat, ca temei de drept, prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare, și Prevederile Ghidului solicitantului și Fișa măsurii 112

Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, neregula este "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezulta dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.".

De asemenea, Fișa măsurii 112 prevede că "Dacă solicitantul nu s-a conformat Planului de afaceri în momentul evaluării acestuia, cu excepția situației când neconformitatea a fost determinată de cauze independente de voința sa, definite ca fiind cauze de forță majoră: inundații, secetă prelungită, furtuni etc., pentru care se întocmesc dosare de către comisiile locale de specialitate, constituite în acest scop, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit va proceda la recuperarea sprijinului, în condițiile pe care le va defini ulterior.".

Raportat la aceste dispoziții, având în vedere situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză, în mod corect s-a dispus anularea procesului-verbal. Deși pârâta susține că beneficiarul nu a realizat planul de afaceri atașat cererii de finanțare, modul în care acesta a realizat cultura de brad fiind impropriu pentru dezvoltarea puieților de brad astfel încât să fie valorificați și să fie obținut profitul indicat de beneficiar în planul de afaceri, instanța de fond a reținut în mod corect, având în vedere situația constatată la fața locului și concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de către expert tehnic specialitatea silvicultură C., că împrejurările identificate drept neregularități, reținute ca fiind de natură să atragă neeligibilitatea cheltuielilor, nu pot constitui un motiv de rambursare a întregii finanțări nerambursabile folosită efectiv la executarea proiectului aprobat, în condițiile în care o cultură de brad se poate valorifica la orice vârstă prin vânzarea de puieți ornamentali, în ghiveci sau fără pământ la rădăcină, rezultați în urma efectuării unor lucrări de rărire a culturilor în vederea asigurării unei desimi optime, o valorificare a puieților de brad cu un profit mai mare realizându-se când puieții ating înălțimi de peste 0,80 m, iar valoarea crește pe măsură ce puieții au înălțimi mai mari.

De asemenea, s-a arătat în raportul de expertiză că, la data efectuării acesteia, cultura de brad era întreținută, iar prezența la data respectivă a puieților cu creștere înceată și cu mai multe vârfuri denotă că au existat și factori limitativi care au determinat dezvoltarea dificilă și uscarea în procent destul de mare a puieților de brad, cultura de brad necesitând lucrări de completări cu puieți de brad în golurile generate de uscarea puieților.

Chiar dacă de la data controlului pe teren efectuat de reprezentanții instituției până la momentul efectuării expertizei s-a derulat o perioadă de timp, astfel cum a invocat recurenta, este de observat că expertul a arătat că bradul este o specie încet crescătoare, puieții de brad putând atinge înălținea de 0.8 m la vârsta de 4-5 ani, ce se poate prelungi cu 3-4 ani în cazul în care asupra puieților au acționat factori perturbatori, fiind enumerați și factorii de mediu care ar fi putut influența dezvoltarea normală, și a precizat și faptul că a fost respectată tehnologia culturii de brad pe suprafața de teren în cauză.

Contrar susținerilor recurentei, intimata reclamantă nu a încălcat prevederile legale și contractuale, astfel că nu se impunea recuperarea integrală a finanțării nerambursabile ca urmare a constatării unei nereguli și a faptului că proiectul nu și-a atins finalitatea. Potrivit Planului de afaceri, capitolul X - Sinteza veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare la nivel de exploatare, veniturile și rezultatele financiare ale exploatării pentru care s-a acordat sprijinul financiar nerambursabil sunt estimate, neconstituind condiții obligatorii în implementarea proiectului și criterii de eligibilitate. Potrivit înscrisurilor întocmite chiar de către pârâtă, s-a verificat și s-a constatat înființarea și amplasarea culturilor de brad și trandafiri pe suprafața de teren de 0,22 ha împrejmuită, extinsă ulterior la 0,3 ha, existența bunurilor achiziționate conform proiectului, reprezentând mai mult de 30% din valoarea sprijinului financiar acordat (un atomizor D. SR 430, un motocultor cu anexe, o motosapă și instalația de irigat prin picurare), stadiul fizic de realizare până la momentul controlului din iulie 2012 era de 100%, iar din punct de vedere contabil beneficiarul a înregistrat producție în anul 2012 pe care a valorificat-o.

Într-adevăr, prin raportul de expertiză s-a constatat că este viabilă obținerii de venituri cultura de brad, dar nu la nivelul valorilor prevăzute în planul de afaceri din proiect, însă, în acest sens, având în vedere și caracterul estimat al veniturilor și situația de fapt concretă în cauză la momentul emiterii procesului-verbal de constatare, în mod corect a apreciat instanța de fond asupra principiului proporționalității și a faptului că nu se justifică retragerea sprijinului financiar nerambursabil, întrucât aceasta ar reprezenta o măsură disproporționată, de natură să deturneze scopul finanțării, cu indicarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Autoritatea de control este ținută, în activitatea sa, de principiul proporționalității, potrivit dispozițiilor art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, care prevăd că "orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli și al stabilirii creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității, ținându-se seama de natura și de gravitatea neregulii constatate, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale acesteia" art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011 definește principiul proporționalității, care impune ca orice măsură administrativă adoptată să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv.

Principiul proporționalității, statuat în legislația comunitară și reținut în mod constant în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, înseamnă că orice măsură sancționatorie luată de o autoritate publică trebuie să fie corespunzătoare atingerii unui scop legitim, necesară în vederea atingerii acelui scop și în același timp cea mai rezonabilă, să nu depășească ceea ce este necesar pentru a nu deveni improprie scopului urmărit.

Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că sentința recurată, prin care a fost admisă acțiunea formulată de reclamantă, este legală, fiind pronunțată cu aplicarea corectă a normelor de drept material, raportat la contractul de finanțare pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil, nefiind incident motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ. VII Soluția instanței de recurs

Pentru aceste considerente, nefiind incident motivul de casare invocat de recurenta pârâtă, prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., "încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material", în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.