ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 980/2019

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamanta A. SA a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, solicitând: 1. În principal, anularea Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 170/2015 privind aprobarea tarifelor specifice pentru serviciul de distribuție a energiei electrice și a prețului pentru energia electrică reactivă, pentru SC A. - SA, publicat în M. Of. nr. 940/18.12.2015 În subsidiar, în situația în care, până la data soluționării cauzei, Ordinul atacat își încetează valabilitatea, constatarea nelegalității Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 170/2015 privind aprobarea tarifelor specifice pentru serviciul de distribuție a energiei electrice și a prețului pentru energia electrică reactivă, pentru SC A. - SA, publicat în M. Of. nr. 940/18.12.2015;

Obligarea pârâtei ANRE la emiterea unui ordin, după soluționarea în mod definitiv a prezentei cauze, prin care să fie acoperit prejudiciul cauzat reclamantei de diferența dintre tarifele stabilite prin Ordinul atacat și valoarea la care tarifele pentru 2016 ar fi trebuit stabilite luând în considerare: a) valoarea ratei reglementate a rentabilității stabilită în conformitate cu decizia ce va fi pronunțată de instanța de judecată învestită să soluționeze cererea reclamantei de anulare a Ordinului ANRE nr. 146/2014; b) valoarea pragului până la care pot fi reduse tarifele specifice pentru serviciul de distribuție a energiei electrice și a prețului pentru energia electrică reactivă în conformitate cu decizia ce va fi pronunțată de instanța de judecată învestită să soluționeze cererea reclamantei de anulare a Ordinului ANRE nr. 165/2015. 2. Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 3482 din 11 noiembrie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția tardivității și, în consecință, a respins primul capăt de cerere formulat de reclamanta A. SA, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, ca tardiv formulat. Totodată, a respins capătul doi de cerere ca neîntemeiat.

Cererea de recurs Împotriva sentinței curții de apel a declarat recurs A. SA (fostă A.), în temeiul art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Procedura derulată în recurs Intimata-pârâtă Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepția tardivității cererii de recurs, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată. Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare. În speță, sentința a fost comunicată recurentei-reclamante la data de 25 noiembrie 2016, iar cererea de recurs a fost depusă prin poștă, la data de 13 decembrie 2016. În condițiile în care termenul de recurs de 15 zile de la comunicare, calculat potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 12 decembrie 2016 (termen prorogat), se constată că recursul este tardiv formulat. Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate". De asemenea, se reține că recurenta-reclamantă nu a fost formulat cerere de repunere în termen, potrivit dispozițiilor art. 186 C. proc. civ., și nici nu a contestat depunerea tardivă a cererii de recurs. În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca tardiv formulat, făcând astfel aplicarea sancțiunii decăderii, prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ. pentru neexercitarea în termen legal a căii de atac.