ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 671/2019

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2015, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - MECS, anularea Deciziei nr. 01/1097/ES din 13 iulie 2015 privind soluționarea contestației formulată împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor nr. OI/5325/SJCSN din 9 iunie 2015.

Tribunalul București, prin Sentința nr. 1344 din 1 martie 2016, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, având în vedere art. 10 din Legea nr. 554/2004 și faptul că actul care se contestă este emis de o autoritate centrală.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, sub nr. x/2015.

La termenul de judecată din 30 mai 2016, reclamanta și-a precizat verbal acțiunea sub aspectul obiectului, arătând că înțelege să conteste și titlul de creanță reprezentat de procesul-verbal, solicitând în acest sens și anularea Procesului-verbal nr. x din 9 iunie 2015.

Prin Sentința nr. 3199 din 24 octombrie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - MECS, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta A., pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea recursului, a susținut că hotărârea este netemeinică și nelegală, întrucât, cu privire la cheltuielile salariale cu expertul de achiziții, deși instanța a avut la dispoziție o serie înscrisuri în mod nejustificat nu s-a pronunțat pe acestea și a motivat soluția însușindu-și întocmai punctul de vedere al pârâtei.

Considerentele curții de apel în sensul că nu sunt rezonabile cheltuielile salariale, nu sunt justificate, nu respectă cerințele bunei gestionări financiare, nu sunt conforme principiilor unui management riguros, având în vedere utilizarea eficientă a fondurilor și un raport optim cost- rezultate nu sunt întemeiate. Instanța în mod netemeinic a apreciat că suma de 22.117 RON nu a fost dovedită ca fiind eligibilă.

Ghidul solicitantului - Condiții generale 2013, care a stat la baza elaborării cererii de finanțare și a bugetului aferent proiectului, precizează la pag. 25, punctul 3.2 ce înseamnă echipa de management și de implementare a proiectului, și anume:

"Echipa de management și de implementare a proiectului. Structura organizațională a proiectului cuprinde atât rolurile care au ca obiectiv coordonarea proiectului (managementul de proiect), cât și pe cele care vor realiza efectiv livrabilele proiectului (echipa de implementare).

Managementul proiectului trebuie să acopere cel puțin următoarele domenii/funcțiuni: - coordonarea generală a proiectului; - coordonarea financiară a proiectului (înregistrări contabile, raportări financiare); - realizarea achizițiilor aferente proiectului"

Așadar, expertul de achiziție face parte din echipa de management a proiectului, și nu din echipa de implementare a proiectului care realizează efectiv livrabilele proiectului.

În Ghidul solicitantului (pag. 37) se explica aplicanților cum se completează secțiunea "Activitățile proiectului" din cererea de finanțare, menționându-se următoarele:

"Activitățile proiectului. Aici se vor menționa activitățile și subactivitățile previzionate, esențiale și specifice pentru implementarea proiectului. Activitățile proiectului trebuie să contribuie la atingerea rezultatelor și la realizarea obiectivelor propuse.

Se introduc atât activitățile eligibile menționate în Ghidul Solicitantului - Condiții specifice, cât și activitățile transversale, adică managementul proiectului, achizițiile publice și măsuri specifice pentru informare și publicitate pentru proiect (ce reprezintă activități continue)"

În cadrul proiectului au existat două tipuri de activități:

Aceste activități au fost realizate de către experții din cadrul echipei de implementare (asistenți sociali, psihologi, pedagogi, psihopedagogi) în sprijinul membrilor grupului țintă cu implicarea și participarea directă a acestora la implementarea respectivelor activități.

Prin implementarea activităților specifice au fost atinși indicatorii de program, atât cei de realizare imediată (numărul unităților școlare sprijinite, personal din educație perfecționat), cât și cei de rezultat (Număr de persoane care beneficiază de servicii de orientare/consiliere - învățământ preuniversitar, Număr de participanți la alte servicii de educație (educație extracurriculară, TIC, pilotări de servicii noi etc.) - învățământ preuniversitar, Număr de elevi implicați în programe de cetățenie activă și educație antreprenorială, Ponderea elevilor care și-au îmbunătățit performanțele școlare ca urmare a serviciilor de orientare/consiliere - învățământ preuniversitar (%), pentru toți indicatorii atingându-se la finalul perioadei de implementare a proiectului valoarea preconizată inițial, în procent de 110%.

Experții echipei de implementare au elaborat și livrabilele care au justificat fiecare activitate desfășurată în sprijinul grupului țintă, precum și evoluția gradului de realizare a obiectivelor și indicatorilor stabiliți inițial.

Rezultatul muncii prestate de către expertul de achiziții publice nu poate fi pus sub semnul întrebării din moment ce toate activitățile stabilite inițial în cererea de finanțare au fost implementate cu respectarea graficului activităților, cu implicarea activă a membrilor grupului țintă și au condus la rezultatele stabilite și la atingerea tuturor indicatorilor, în măsura în care desfășurarea acestor activități era condiționată de existența materialelor educaționale și a dotărilor achiziționate.

Așa cum nici managerul de proiect și nici responsabilul financiar care nu au fost implicați în realizarea de activități specifice destinate susținerii grupului țintă pentru îmbunătățirea situației școlare, familiale, sociale nu aveau obligativitatea elaborării de livrabile, la fel și expertul de achiziții, membru al echipei de management și implicat într-o activitate transversală din proiect nu avea obligativitatea elaborării de livrabile.

În ceea ce privește cheltuielile cu personalul, Ghidul solicitantului la pagina 22 stabilește nivelul de remunerare a personalului. În cazul expertului de achiziții din echipa de management a proiectului, experiența profesională era mai mare de 7 ani la data angajării în proiect. Remunerația stabilită și plătită conform contractului individual de muncă a fost de 178,24 RON pe zi, adică 89,12 RON/oră, cu normă de 2 ore/zi.

Având în vedere diferența foarte mare în minus față de plafonul maxim de remunerare ce putea fi decontat, respectiv 178,24 RON remunerare zilnică față de 1.260 RON admisă, cheltuielile salariale cu expertul de achiziții au fost mai mult decât rezonabile și au respectat cerințele eficienței și ale unui raport optim cost-beneficiu.

În concluzie, solicită recurentul să se aibă în vedere la pronunțarea hotărârii faptul că expertul de achiziție face parte din echipa de management a proiectului, activitatea de achiziții din cadrul proiectului încadrându-se în categoria activități transversale (care asigură suport pentru implementarea activităților specifice și pentru care nu există obligativitatea elaborării de livrabile), iar cuantumul stabilit pentru cheltuielile salariale cu expertul de achiziții s-a situat cu mult sub plafonul maxim admis spre decontare pentru experiența profesională a acestuia, cheltuielile fiind astfel rezonabile, cu respectarea cerințelor eficienței și raportului optim cost-beneficiu.

II. Procedura în fața instanței de recurs

Intimatul-pârât a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta-reclamantă a depus răspuns la întâmpinare, iar ulterior și note de concluzii, prin care a reiterat principalele susțineri din recurs și acțiunea introductivă.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

III. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Cu prioritate, se reține - din cuprinsul cererii de recurs și din precizările formulate oral de reprezentanta părții în ședința publică de judecată din 13 februarie 2019 - că recurenta a înțeles să atace exclusiv soluția pronunțată cu privire la suma de 22.117 RON reprezentând cheltuieli salariale cu expertul de achiziții, considerate neeligibile.

Prin urmare, controlul judiciar al instanței de recurs se va exercita în aceste limite, în rest cele dezlegate prin hotărârea primei instanțe și nerecurate intrând în puterea lucrului judecat.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. ("hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material"), Înalta Curte constată că cheltuielile salariale pentru expertul de achiziții au fost declarate neeligibile datorită încălcării prevederilor art. 4 ("Eligibilitatea cheltuielilor") din Contractul de finanțare care stabilesc că, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ o serie de condiții, respectiv: să fie necesară realizării operațiunii, rezonabilă și justificată cu documente (reală).

Recurenta-reclamantă a susținut necesitatea cheltuielilor cu expertul achiziții întemeindu-se direct pe prevederile Ghidului Solicitantului, iar aspectul nu a fost contestat în cauză.

Nu pot fi primite însă susținerile din recurs referitoare la cuantumul rezonabil al remunerației zilnice a expertului (respectiv 178,24 RON, față de 1260 RON permisă), întrucât, pe de o parte, nivelul maxim de 1260 RON pe zi privește o normă întreagă de activitate, acesta nefiind prevăzut nicidecum "indiferent de norma zilnică de lucru" așa cum se menționează fără temei în cererea de recurs, recurenta "omițând" în reproducerea textului citat din Ghidul solicitantului tocmai dispozițiile pct. 1.3, aplicabile în cazul în care activitatea zilnică se desfășoară pentru fracții din durata normală de 8 ore (cum este situația în speță) și care prevăd că "În cazul în care activitatea zilnică este efectuată parțial, decontarea se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună".

De altfel, abia prin răspunsul la întâmpinare în fața instanței de recurs recurenta și-a modificat afirmațiile, renunțând să mai susțină că plafonul maxim este aplicabil indiferent de norma de lucru.

În plus, s-au plătit expertului 14 ore de concediu de odihnă la 26 ore lucrate, în condițiile în care avea o normă de activitate de 2 ore pe zi, iar Ghidul Solicitantului prevede expres că doar "Pentru persoanele angajate (raporturi de muncă sau raporturi de serviciu) sunt eligibile inclusiv cheltuielile cu concediul de odihnă al salariaților implicați, corespunzător timpului efectiv lucrat pentru angajator în implementarea proiectului, cu respectarea prevederilor Codului Muncii și legislației naționale aplicabile".

Pe de altă parte, caracterul rezonabil reprezintă doar una dintre condițiile ce trebuie îndeplinite cumulativ, pentru ca o cheltuială să poată fi considerată eligibilă.

Or, așa cum corect a reținut judecătorul fondului, s-au constatat o serie de neconcordanțe, care sunt, oricum, de natură să atragă neeligibilitatea cheltuielilor salariale în discuție.

Astfel, documentele de plată (stat salarii, ordin de plată și extras de cont) sunt datate 28 august 2014, în condițiile în care documentele care stau la baza întocmirii acestora, poartă o dată ulterioară (31 august 2014); expertul de achiziții publice a lucrat/raportat (conform Fișei individuale de pontaj și a Raportului de activitate) în luna august 2014 un număr de 26 ore lucrate în implementarea proiectului, în timp ce în Foaia de pontaj colectivă și în Statul de salarii din luna august 2014 a fost trecut cu un număr de 40 de ore lucrate, care i-au și fost plătite cu ordin de plată.

Și sub acest aspect, instanța de recurs constată că recurenta a furnizat "justificări" abia prin răspunsul la întâmpinare pe care l-a depus în faza recursului, care oricum nu sunt de natură să conducă la o altă concluzie în cauză, având în vedere nejustificarea în sine a numărului de ore plătite.

Mai mult, recurenta reclamantă este în eroare considerând că prima instanță ar fi reținut că expertul de achiziții nu și-a justificat activitatea prin elaborarea de livrabile.

În realitate, așa cum rezultă cu claritate din considerentele sentinței, în mod temeinic și legal judecătorul fondului a constatat că, deși recurenta a enumerat activitățile pretins desfășurate de către acest expert în perioada de referință (plan de achiziții modificat, studiu de piață, tabele preliminare, studiu materiale, consiliere echipă de management, verificare facturi, participare la recepție, verificarea cantității și calității produselor, îndosariere, numerotare, opisare și după caz actualizare documente), nu a fost justificat în mod adecvat numărul de 170 de ore de activitate și, mai ales, nu s-a dovedit realitatea activităților pretins prestate.

Într-adevăr, în loc de dovada realității/efectivității activităților enumerate recurenta reclamanta susține doar că acestea se prezumă pe baza faptului atingerii obiectivelor proiectului, iar activitățile enumerate nu pot presupune, prin natura lor, un număr atât de mare de ore de activitate.

Or, art. 4 din Contractul de finanțare x prevede că "Cheltuielile angajate pe perioada de implementare a Proiectului sunt eligibile în condițiile stabilite de: H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului finanțelor publice nr. 1117/2170/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin OIPOSDRU MEN; Ghidul solicitantului - Condiții Generale și Specifice; prezentul Contract de finanțare; legislația națională și comunitară în vigoare; Instrucțiunile și deciziile AMPOSDRU; alte dispoziții legale aplicabile."

Față de toate împrejurările de fapt și de drept expuse, Înalta Curte constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale și contractuale la situația de fapt ce rezulta din probatoriul administrat, constatând că cheltuielile salariale ale expertului de achiziții nu îndeplinea condițiile legale de eligibilitate, motiv pentru care nu se impune casarea sentinței recurate.

IV. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de reclamanta A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva Sentinței nr. 3199 din 24 octombrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 februarie 2019.

Procesat de GGC - LM