ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1166/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, la data de 12 iulie 2016, contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 452 din 06 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2015.

Prin Decizia civilă nr. 791/CA din 26 octombrie 2016, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură.

Împotriva Deciziei civile nr. 791/CA din 26 octombrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs contestatorul A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Prin precizarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 08.12.2016, recurentul-contestator a învederat că temeiul de drept al recursului este reprezentat de dispozițiile art. 508 pct. 4 C. proc. civ., coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 25 aprilie 2018, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului din data de 18 octombrie 2018, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 6 martie 2019, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigențelor dispozițiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., față de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, Înalta Curte constată că recursul declarat de contestatorul A. este inadmisibil, calea de atac urmând a fi respinsă, ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României:

"Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."

Totodată, se vor avea în vedere dispozițiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ., conform căruia:

"Hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată".

Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

În raport cu dispozițiile art. 457 alin. (1) raportat la art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., se constată că Decizia civilă nr. 791 din 26 octombrie 2016 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, este definitivă.

Potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile exprese prevăzute de lege".

Prevederile art. 634 alin. (1) din C. proc. civ. arată că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului".

Înalta Curte reține că Decizia civilă nr. 791 din 26 octombrie 2016 a fost pronunțată de curtea de apel în soluționarea contestației în anulare declarată împotriva Deciziei civile nr. 452 din 6 iunie 2016, pronunțată de aceeași instanță în Dosarul nr. x/2015, această din urmă hotărâre având caracter definitiv. Pe cale de consecință, rezultă că și Decizia nr. 791/26.10.2016 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, are caracter definitiv, potrivit art. 508 alin. (4) C. proc. civ., iar recursul declarat de contestatorul A. împotriva acestei decizii este inadmisibil, hotărârea atacată nefiind susceptibilă de recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia:

"Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

Prin urmare, instanța de control judiciar constată că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva deciziei atacate, întrucât o astfel de hotărâre nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 457 alin. (1) și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității recursului și va respinge recursul declarat de contestatorul A., ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității recursului, invocată prin întâmpinare de intimata Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Constanța.

Respinge recursul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 791 din 26 octombrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 martie 2019.

Procesat de GGC - NN