ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.03.2018

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1325/2018

HOTĂRÂRE
27.03.2018
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1325/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Asupra recursului de față;

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare, secția I civilă la data de 12.01.2015, sub nr. x/2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale și Inspectoratul Școlar Județean Satu Mare, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună:

(i) obligarea pârâților la plata dobânzilor legale penalizatoare, aferente sumelor stabilite prin titlurile executorii la care se referă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată, cu titlu de daune-interese moratorii, pentru prejudiciul produs prin executarea creanțelor potrivit prevederilor acestui act normativ, de la data pronunțării hotărârii judecătorești ce constituie titlu executoriu și până la data plății integrale a acestor sume, actualizate lunar în funcție de rata inflației;

(ii) obligarea la plata lunară a dobânzilor actualizate lunar în funcție de rata inflației, pentru sumele ce au fost/urmează a fi plătite conform O.U.G. nr. 71/2009;

(iii) obligarea pârâtului Ministerul Educației Naționale să aloce fondurile necesare, acoperitoare, efectuării plății lunare de către Inspectoratul Școlar Județean Satu Mare, a sumelor cu titlu de dobândă lunară actualizată în funcție de rata inflației, astfel calculate.

Prin sentința civilă nr. 117/LMA/11 martie 2015 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, secția I civilă s-a admis excepția de necompetență materială a instanței, invocată din oficiu, și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea.

Prin sentința nr. 84/CA/2015-PI din 18 mai 2015, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus:

- respingerea excepției autorității de lucru judecat invocată de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Satu Mare, ca nefondată:

- admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada anterioară datei de 12.01.2015, invocată prin întâmpinare de pârâții Ministerul Educației și Cercetării Științifice și Inspectoratul Școlar Județean Satu Mare și respingerea acțiunii ca prescrisă pentru această perioadă;

- admiterea acțiunii în parte și, în consecință, obligarea pârâților la plata către reclamant a dobânzii legale pentru debitele restante prevăzute în titlu executoriu constând în sentința civilă nr. 262/4.10.2010 pronunțată în dosarul nr. x/2010 al Curții de Apel Oradea, rămasă irevocabilă la data de 9.03.2011, dobândă ce se va calcula de la data de 12.01.2015 și până la plata efectivă a drepturilor salariale restante, prevăzute în titlul executoriu;

- obligarea pârâtului Ministerul Educației și Cercetării Științifice să aloce fondurile necesare plății dobânzii legale;

- obligarea pârâților la plata către reclamant a sumei de 100 RON cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din data de 29 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2015, s-a admis cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petentul A. și s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 84/18.05.2015, pronunțată în dosarul nr. x/2015 al Curții de Apel Oradea, în sensul că:

- în loc de "Admite excepție prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada anterioară datei de 12.01.2015 invocată prin întâmpinare de pârâții Ministerul Educației și Cercetării Științifice și Inspectoratul Școlar Județean Satu Mare și respinge acțiunea pentru această perioadă.

Obligă pârâții la plata către reclamant a dobânzii legale, pentru debitele restante prevăzute în titlul executoriu constând în sentința civilă nr. 262/4.10.2010 pronunțată în dosarul nr. x/2010 al Curții de Apel Oradea, rămasă irevocabilă la data de 9.03.2011, dobândă ce se va calcula de la data de 12.01.2015 și până la plata efectivă a drepturilor salariale restante, prevăzute în titlul executoriu".

- se va trece "Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada anterioară datei de 12.01.2013, invocată prin întâmpinare de pârâții Ministerul Educației și Certării Științifice și Inspectorul Școlar Județean Satu Mare și respinge ca prescrisă acțiunea pentru această perioadă.

. . . . . . . . . .Obligă pârâții la plata către reclamant a dobânzii legale, pentru debitele restante prevăzute în titlul executoriu constând în sentința civilă nr. 262/4.10.2010 pronunțată în dosarul nr. x/2010 al Curții de Apel Oradea, rămasă irevocabilă la data de 9.03.201, dobândă ce se va calcula de la data de 12.01.2013 și până la plata efectivă a drepturilor salariale restante, prevăzute în titlul executoriu".

Împotriva sentinței nr. 84/CA/2015-PI din 18 mai 2015 a declarat recurs în termen legal pârâtul Ministerul Educației și Cercetării Științifice, susținând că aceasta este nelegală prin raportare la prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pentru următoarele motive:

În mod neîntemeiat s-a admis în parte cererea reclamantului de acordare a dobânzii legale, pentru debitele restante prevăzute în titlul executoriu constând în sentința civilă nr. 262/2010 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, rămasă irevocabilă la data de 09.03.2011, dobândă ce se va calcula de la data de 12.01.2015 și până la plata efectivă.

Atât timp cât între părți nu există dispoziții legale sau prevederi contractuale conform cărora obligația este purtătoare de dobânzi, în mod eronat prima instanță a hotărât că acestea se pot acorda.

În speța dedusă judecății nu există o neexecutare culpabilă a obligației de plată, ci ne aflăm în fața unei modalități efective de executare stabilită de legiuitor, care reglementează executarea obligațiilor de plată stabilite în titlurile executorii.

În concluzie, pentru motivele expuse, recurentul-pârât a solicitat admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, și respingerea cererii de chemare în judecată a reclamantului în totalitate ca neîntemeiată.

Recursul declarat de reclamant împotriva acestei încheieri de îndreptare eroare materială a fost anulat de instanța de recurs, prin Decizia nr. 4009/12 decembrie 2017, pronunțată în procedura de filtru, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, constată că recursul este fondat, în sensul și pentru considerentele ce urmează.

Problema esențială care se impune a fi dezlegată în cauză, cu prioritate, vizează prescripția dreptului material la acțiune, în sensul de a stabili dacă aceasta operează în cauză și dacă da, pentru ce perioadă.

Subsecvent, în raport de aceste constatări, se poate analiza dacă reclamantul era îndreptățit la acordarea de dobânzi și dacă a existat sau nu o neexecutare culpabilă a obligației prevăzute în titlul executoriu.

Din această perspectivă, analizând considerentele și dispozitivul hotărârii recurate, Înalta Curte constată, pe de o parte, neconcordanțe între minuta întocmită cu ocazia deliberării și dispozitivul hotărârii, astfel cum acesta a fost îndreptat prin încheierea din 29.06.2015, iar, pe de altă parte, existența unei contrarietăți între dispozitivul și considerentele hotărârii.

Astfel, conform minutei din data de 18.05.2015, a fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada anterioară datei de 12.01.2015, invocată de pârâți, și s-a dispus respingerea acțiunii ca prescrisă pentru această perioadă.

Pe de altă parte, soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii, astfel cum acesta a fost configurat ca urmare a admiterii cererii de îndreptare eroare materială, este în sensul admiterii excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada anterioară datei de 12.01.2013 și respingerii acțiunii ca prescrisă pentru această perioadă.

Aceasta, în condițiile în care pârâtul Ministerul Educației și Cercetării Științifice a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada anterioară datei de 12.01.2012, iar pârâtul Inspectoratul Județean Școlar Județean Satu Mare a susținut că dreptul material la acțiune s-a stins încă din anul 2013.

Totodată, soluția instanței consemnată în dispozitivul hotărârii este în contradicție cu motivarea acesteia prezentată în considerente, unde se apreciază că excepția prescripției dreptului material la acțiune este parțial întemeiată, urmând să fie admisă pentru perioada anterioară datei de 12.01.2012.

Toate aceste neregularități nu pot fi considerate simple erori de redactare, întrucât pun în discuție însăși soluția adoptată de instanță, dar și raționamentul pe care aceasta s-a fundamentat, astfel că sunt de natură să atragă nulitatea hotărârii pronunțate, făcând practic imposibilă exercitarea controlului judiciar.

În consecință, în temeiul art. 497 coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Educației Naționale împotriva sentinței nr. 84/CA/2015 - PI din 18 mai 2015 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 martie 2018.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2019-02-20
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 865/2019
ă, conform prevederilor art. 1535 din C. civ., până la data plății efective. Printr-o cerere înregistrată separat, în cadrul aceluiași dosar, reclamanta PP., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curt
ÎCCJ 2020-02-18
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 922/2020
Ședința publică din data de 18 februarie 2020 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curți
ÎCCJ 2015-11-25
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2674/2015
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare la data de 31 martie 2015, A.A.R., A.M., B.A.G., B.I., B.I., E.S.A.D.R., F.M.E., F.O., F.V.L., M.I.C., M.C.S., N.I.I., P.R., P.C.C., R.C.
ÎCCJ 2018-10-10
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3554/2018
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj sub nr. x/2017, la data de 18.09.2017, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. și M., grefieri
ÎCCJ 2020-09-15
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4365/2020
Ședința publică din data de 15 septembrie 2020 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: Circumstanțele cauzei Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată înreg
Sursă