ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1230/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul litigiului dedus judecății

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2013, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Satu-Mare, a formulat recurs împotriva sentinței nr. 384/CA din 28.05.2015 pronunțată de Tribunalul Satu-Mare.

Hotărârile pronunțate in cauză

Prin încheierea de ședință din 01 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost suspendată judecata cauzei în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2015 al Curții de Apel Oradea.

Este de menționat că, prin Decizia nr. 984/CA din 28.04.2017, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal admis recursul declarat de recurenta-reclamantă A., în contradictoriu cu intimata-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Satu-Mare, împotriva sentinței nr. 384/CA/28.05.2015, pronunțate de Tribunalul Satu-Mare, a anulat în parte sentința atacată și rejudecând fondul, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Finanțelor "B." Satu-Mare, în reprezentarea membrului de sindicat A. în contradictoriu cu pârâta ANAF - Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj-Napoca.

A dispus anularea Deciziei nr. 670/02.08.2013 emisă de pârâtă și reintegrarea reclamantei A. într-o funcție publică similară celei deținute anterior, în cadrul noii structuri.

A obligat pârâta la plata către reclamantă a unei despăgubiri egale cu salariile indexate majorate și recalculate și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat în exercitarea funcției de la data eliberării din funcție și până la data reintegrării efective.

A respins celelalte pretenții ca neîntemeiate și a menținut restul dispozițiilor sentinței.

Recursul formulat în cauză și motivele de casare invocate

Împotriva încheierii de ședință din 01 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a promovat recurs pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Satu Mare considerând-o netemeinică și nelegală, fără a indica vreun temei de drept.

Din lecturarea motivelor de recurs expuse recurenta-pârâtă a susținut că suspendarea dispusă este o măsura disproporționată ce împiedică efectiv soluționarea cauzei într-un termen rezonabil și, drept urmare, se impune admiterea recursului cu consecința desființării încheierii pronunțate și, pe cale de consecință, reluarea judecății cauzei.

Având în vedere criticile expuse de recurenta-pârâtă, precum și din perspectiva hotărârii atacate, se apreciază că argumentele prezentate în susținerea recursului pot fi încadrate în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă A. nu a înțeles să formuleze întâmpinare în cauză.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Analizând cererea de recurs prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, a cadrului normativ aplicabil, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Recurenta-pârâtă a supus controlului de legalitate încheierea de ședință din 01 februarie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal prin care, în temeiul articolului 413 punct 1 din Noul C. proc. civ., a fost suspendată judecarea cauzei până la soluționarea irevocabilă a acțiunii ce face obiectul Dosarlui nr. x/2015.

Curtea de apel a reținut, în esență, că soluționarea irevocabilă a acțiunii ce face obiectul Dosarului nr. x/2015 aflat pe rolul Curții de Apel Oradea, având ca obiect anularea parțială a H.G.R. nr. 520/2013 cu privire la dispozițiile art. 9, 10 și 14 are o strânsă legătură cu soluționarea prezentei cauze.

La aceeași concluzie a ajuns și Înalta Curte în urma propriului demers de aplicare a cadrului normativ incident cauzei, la situația de fapt.

Astfel, în cauza aflată pe rolul Curții de Apel Oradea ce face obiectul Dosarului nr. x/2015 se contestă legalitatea HGR nr. 520/2013 sub aspectul competenței președintelui ANAF de a aproba numărul posturilor pe fiecare structură, numărul posturilor de conducere și a celor de execuție.

Din analiza dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., reiese că: judecătorul va suspenda:

(2) Suspendarea va dura până când hotărârea pronunțată în cauza care a provocat suspendarea a devenit definitivă.

(3) Cu toate acestea, instanța poate reveni motivat asupra suspendării, dacă se constată că partea care a cerut-o nu are un comportament diligent în cadrul procesului care a determinat suspendarea, tergiversând soluționarea acestuia, ori dacă urmărirea penală care a determinat suspendarea durează mai mult de un an de la data la care a intervenit suspendarea, fără a se dispune o soluție în acea cauză.

Prevederile art. 413 punct 1 din C. proc. civ. reglementează un caz de suspendare facultativă a judecății, întrucât permit instanței să aprecieze cu privire la necesitatea întreruperii vremelnice a cursului judecății.

În cauza de față reclamanta solicită anularea Deciziei nr. 670 din 02.08.2013 de eliberare din funcția publică, reintegrarea funcționarului public pe funcția publică deținută anterior sau pe o funcție similară în cadrul noii structuri.

În situația faptică expusă este evident și de netăgăduit că soluționarea acestei acțiuni este în strânsă legătură cu acțiunea ce face obiectul dosarului nr. x/2015 al Curții de Apel Oradea învestită cu verificarea legalității H.G. nr. 520/2013 pe motiv că acesta contravine prevederilor art. 13 din O.U.G. nr. 74/2013.

Cu alte cuvinte, în măsura în care ar fi dispusă anularea normelor instituite prin dispozițiile art. 9,10 și 14 din HGR nr. 520/2013, această împrejare ar avea înrâurire asupra litigiului de față.

După cum a evocat și Curtea Constituțională în Decizia sa nr. 29 din 27 ianuarie 2004, suspendarea cauzei într-o astfel de ipoteză este de natură să preîntâmpine situațiile în care instanțele judecătorești (și nu numai) ar pronunța hotărâri contradictorii, cu efecte nedorite asupra stabilității raporturilor juridice existente între părți. Suspendarea reprezintă un incident procedural survenit în cursul desfășurării judecății și are ca efect sistarea temporară a procedurii de judecată ca urmare a apariției unor împrejurări voite de părți sau independente de voința lor.

În considerarea celor menționate, măsura dispusă de instanță, prin Încheierea recurată este legală, Curtea constatând că recursul declarat de aceasta împotriva încheierii de suspendare a judecății este nefondat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și al art. 496 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul de față, ca nefondat.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj Napoca prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Satu Mare împotriva încheierii din 1 februarie 2016 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 21 martie 2018.