ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1200/2018

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului T, sub nr. x/2016, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, Consiliul Județean Timiș - Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș și Consiliul Județean Timiș - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap a solicitat anularea Deciziei nr. 182/06.01.2016 emisă de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, ca fiind nelegală; anularea Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. x/29.09.2015, eliberat de Consiliul Județean Timiș-Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap; ca urmare a anulării celor două acte administrative, obligarea pârâtei Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap la plata către reclamant a tuturor drepturilor bănești cuvenite conform certificatului de handicap emis în 11.04.2006, respectiv a indemnizației de însoțitor lunară, cuvenită și neplătită de la data emiterii certificatului de handicap contestat, la zi; obligarea pârâtelor Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș la plata către reclamant a sumei de 5000 RON cu titlu de daune morale, conform disp. art. 16, alin. (1) din Legea nr. 554/2004; obligarea pârâtelor la plata unor penalități de întârziere de 100 RON pentru fiecare zi de întârziere, în situația în care nu-și execută obligațiile de plată anterior solicitate, în termen de 10 de zile de la data rămânerii definitive a sentinței ce se va pronunța; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința nr. 2320 din 08 noiembrie 2016 a Tribunalului Timiș, secția contencios administrativ și fiscal s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, Consiliul Județean Timiș - Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș, Consiliul Județean Timiș - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități; s-a dispus anularea Deciziei nr. 182/06.01.2016, emisă de pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, precum și anularea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. x/29.09.2015, emis de pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Timiș; au fost obligați Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș la plata către reclamant a tuturor drepturilor bănești cuvenite conform certificatului de încadrare în grad de handicap emis la data de 11.04.2006, respectiv, a indemnizației de însoțitor lunară, de la data emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap nr. x/29.09.2015, la zi, precum și la plata unor penalități de întârziere de 100 RON pentru fiecare zi de întârziere în cazul în care nu își execută obligația de plată în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a sentinței de față; a fost respinsă în rest acțiunea.

Totodată, au fost obligate pârâtele la plata a câte 500 RON către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin Decizia nr. 7460 din 26.10.2017 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal s-a respins excepția nulității recursului formulat de Consiliul Județean Timiș - Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș; s-au admis recursurile formulate de recurenții-pârâți Consiliul Județean Timiș - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Timiș, Consiliul Județean Timiș - Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș și Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dezabilități - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap București împotriva sentinței civile nr. 2320/08.11.2016, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A., s-a casat sentința civilă recurată și, în rejudecare, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A..

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 28.11.2017, sub nr. x/2017, revizuentul A., în contradictoriu cu intimații Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dezabilități - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și Consiliul Județean Timiș, în reprezentarea Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Județeană Timiș, a solicitat anularea Deciziei nr. 7460 din 26.10.2017 a Curții de Apel Timișoara, fiind invocat motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a susținut că Decizia nr. 7460 din 26.10.2017 a Curții de Apel Timișoara s-a dat cu încălcarea autorității de lucru judecat privitoare la chestiunea litigioasă tranșată în hotărârile pronunțate în dosarele nr. x/2015 și y/2016, dosare având ca părți aceiași intimați și soția reclamantului - B., în calitate de reclamantă, obiectul și cauza fiind aceleași.

A arătat revizuentul că a invocat excepția autorității de lucru judecat dat fiind faptul că certificatele de încadrare în grad de handicap și deciziile aferente emise de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap pe numele soției B. au fost identice din punct de vedere al motivării acestora cu cele emise pe numele revizuentului, în sensul că toate au fost nemotivate.

Intimatul Județul Timiș, prin Consiliul Județean Timiș, în reprezentarea Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Timiș a solicitat, prin întâmpinare, respingerea cererii de revizuire, având în vedere că cererea nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de revizuire formulată în cauză

Examinând cauza și cererea de revizuire formulată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte o va respinge pentru considerentele în continuare arătate.

Revizuentul a invocat în susținerea cererii sale motivul de revizuire prevăzut de dispozițiile art. 509 pct. (8) din C. proc. civ., "revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Motivul de revizuire de la punctul 8, invocat ca temei legal al prezentei cereri, este incident atunci când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, făcându-se astfel imposibilă executarea simultană a două hotărâri. Reglementând acest motiv de revizuire, legiuitorul a sancționat nelegalitatea celei de-a doua hotărâri, precum și imposibilitatea executării.

Deși în actualul text nu se mai prevede condiția triplei identități de cauză, de obiect și de părți, acesta consacră vechea jurisprudență, în sensul că este mai clar reglementată necesitatea ca prin cea de a doua hotărâre pronunțată să se încalce autoritatea de lucru judecat, astfel cum aceasta este reglementată de dispozițiile art. 430 și art. 431 din C. proc. civ., potrivit cărora "nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect".

Soluțiile jurisprudențiale generate sub imperiul vechii reglementări își păstrează valabilitatea în sensul că trebuie ca hotărârile potrivnice să întrunească cerința triplei identități, de cauză, de obiect și de părți, cu mențiunea că hotărârile trebuie pronunțate în dosare separate, și nu pe parcursul ciclurilor procesuale ale aceleiași pricini.

Așadar, pentru a putea fi incidentă teza din art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., este necesar să fie vorba despre hotărâri definitive ale căror dispozitive sau considerente sunt contradictorii, hotărârile să nu fi fost pronunțate în același dosar, ci în dosare diferite și în cea de-a doua cauză să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu fi fost analizată de instanță.

Principiul autorității de lucru judecat, ce rezultă din dispozițiile art. 1201 C. civ., este un principiu de interes general, care corespunde necesității de stabilitate juridică, potrivit căruia ceea ce s-a hotărât într-un act de jurisdicție se consideră că exprimă adevărul și judecata nu mai poate fi reluată, fiind un principiu diriguitor deopotrivă, pentru părțile litigante și judecătorii care au decis prin hotărârea lor, în mod definitiv, asupra unui litigiu.

Autoritatea de lucru judecat pune capăt, irevocabil, oricărui litigiu în care părțile au uzat deja de toate căile de atac deschise și puse la dispoziția lor de către lege.

Excepția autorității de lucru judecat are la bază regula că o acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată (non bis in idem) și impune condiția identității de acțiuni care, potrivit legii, reclamă același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

În prezenta cauză, se constată că nu este îndeplinită condiția triplei identități de părți, obiect și cauză, pentru a se pretinde de către revizuent o încălcare a principiului autorității de lucru judecat, în condițiile în care hotărârile invocate sunt pronunțate în cauze diferite, între părți diferite, având obiecte diferite.

Astfel, din examinarea hotărârilor pretins potrivnice, respectiv decizia civilă nr. 7460/26.10.2017, a cărui anulare se solicită, și deciziile civile nr. 1337/19.04.2016 și nr. 4535/29.11.2016, se observă că nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de dispozițiile legale invocate.

Cauza soluționată definitiv prin decizia civilă nr. 1337 din 19.04.2016 de către Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x privește pe reclamanta B. și are ca obiect anularea deciziei nr. 9775/02.07.2015 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și a certificatului de încadrare în grad de handicap din 27.03.2015.

De asemenea, în litigiul soluționat definitiv prin decizia nr. 4535 din 29.11.2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x, reclamanta B. a solicitat anularea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 3636 din 29.09.2015 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Timiș.

Pe de altă parte, decizia atacată cu prezenta cerere de revizuire îl privește pe soțul reclamantei din dosarele de mai sus și un certificat de încadrare în grad de handicap emis pe numele acestuia (certificatul de încadrare în grad de handicap nr. x/29.09.2015).

Astfel, nu există identitatea de părți între decizia suspusă revizuirii și celelalte două decizii invocate, existența unor situații de fapt similare și a unor certificate de handicap cu mențiuni similare nefiind de natură să suplinească lipsa identității de părți.

În aceste circumstanțe, nu poate fi reținută îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., simpla referire la o situație de fapt presupus identică neputând constitui premisa admiterii unei cererii de revizuire.

Pe de altă parte, se constată că revizuentul tinde în realitate să obțină o rejudecare a cauzei, ceea ce este incompatibil cu caracterul de strictă interpretare și aplicare al revizuirii, ca și cale de atac de retractare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge prezenta cerere de revizuire ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 7460 din 26 octombrie 2017 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x, ca nefondată.

Cu recurs la Completul de 5 judecători.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 martie 2018.